Zone de coastă

Mesaje-cheie

• Se preconizează că schimbările climatice vor avea efecte grave asupra zonelor costiere, în special din cauza creșterii nivelului mării, a furtunilor și a valurilor de furtuni, dar și asupra pătrunderii apei sărate în ecosistemele costiere, a creșterii temperaturii apei și a acidificării oceanelor. În cele din urmă, aceste efecte pot cauza pierderea mai multor servicii ecosistemice furnizate de zonele de coastă, de valoare ecologică, economică, socială și culturală pentru multe părți interesate și sectoare economice.
• Cadrul de politică al UE în vigoare pentru abordarea impactului schimbărilor climatice asupra zonelor costiere include instrumente transversale, cum ar fi managementul integrat al zonelor costiere și amenajarea spațiului maritim. Alte directive ale UE direct relevante pentru ca zonele costiere să devină reziliente la schimbările climatice sunt Directiva privind inundațiile și Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”.
• Planurile de gestionare a bazinelor hidrografice din Directiva-cadru privind apa ar putea oferi opțiuni viitoare pentru măsurarea progreselor înregistrate în materie de adaptare în zonele costiere la nivelul UE.

Impacturi, vulnerabilități și riscuri

Se preconizează că schimbările climatice vor avea efecte grave asupra zonelor de coastă din cauza creșterii nivelului mării, precum și a schimbărilor în ceea ce privește frecvența și magnitudinea furtunilor grave și a valurilor de furtuni aferente. Acest lucru poate provoca inundații, eroziune costieră și pierderea zonelor joase care găzduiesc habitate cu valoare ecologică ridicată, precum și așezări și infrastructuri umane. De asemenea, creșterea nivelului mării va induce sau va crește riscul de intruziune a apei sărate, punând în pericol și mai mult ecosistemele costiere. În plus, creșterile preconizate ale temperaturii apei și ale acidificării oceanelor vor contribui la restructurarea ecosistemelor costiere, cu efecte asupra circulației oceanelor și a ciclului biogeochimic. Înfloririle dăunătoare ale algelor au crescut în ultimele decenii în zonele de coastă ca răspuns la eutrofizarea combinată cu schimbările climatice. În cele din urmă, aceste efecte pot cauza pierderea mai multor servicii ecosistemice furnizate de zonele de coastă, de valoare ecologică, economică, socială și culturală pentru multe părți interesate și sectoare economice.

Impactul schimbărilor climatice agravează problemele cu care se confruntă deja zonele de coastă, din cauza urbanizării tot mai mari a coastelor și a prezenței infrastructurilor și a activităților umane multiple, atât pe uscat, cât și pe mare. Acești factori de impact neclimatic interacționează cu factorii de impact climatic, determinând vulnerabilitatea generală a sistemelor naturale și umane din zonele de coastă.

Potrivit evaluării europene a riscurilor climatice (EUCRA), riscul de inundații costiere pentru populație, infrastructură și activitățile economice, precum și riscul de eroziune costieră și de inundare a ecosistemelor costiere necesită cele mai urgente măsuri. Alte riscuri relevante includ riscul de apariție a unor înfloriri dăunătoare ale algelor și a unor agenți patogeni nocivi pentru sănătatea umană, riscul de perturbare a energiei din cauza deteriorării infrastructurii de transport sau de stocare a energiei ca urmare a inundațiilor costiere și riscul de perturbare pe scară largă a transportului costier și maritim. Regiunile de coastă sunt identificate în EUCRA ca regiuni-hotspot, deoarece sunt expuse unor riscuri climatice multiple.

Cadrul de politică

Strategia UE din 2021 privind adaptarea la schimbările climatice, pentru a face procesul de adaptare mai inteligent, recunoaște importanța eliminării decalajului în ceea ce privește impactul schimbărilor climatice și reziliența în toate sectoarele, inclusiv în zonele de coastă. În cadrul obiectivului de a face adaptarea mai sistemică, strategia de adaptare promovează soluțiile bazate pe natură (NbS) și abordările ecosistemice ca măsuri esențiale pentru susținerea unor ecosisteme sănătoase împotriva amenințărilor reprezentate de schimbările climatice. Pentru zonele costiere, acest lucru implică, de exemplu, refacerea zonelor umede și a ecosistemelor costiere. Aceste abordări utilizează infrastructurile albastre-verzi ca soluții multifuncționale și eficace „fără regrete”, consolidând apărarea costieră împotriva impactului schimbărilor climatice. Beneficiile eliminării dioxidului de carbon oferite de ecosistemele costiere și marine refăcute sunt, de asemenea, recunoscute în cadrul strategiei. În acest sens, Comisia promovează noi mecanisme de certificare care vor permite monitorizarea și cuantificarea riguroasă a beneficiilor climatice ale eliminării dioxidului de carbon oferite de multe SNB în zonele de coastă.

Politicile și instrumentele transsectoriale ale UE relevante pentru reziliența zonelor costiere la schimbările climatice includ managementul integrat al zonelor costiere (ICZM) și amenajarea spațiului maritim (MSP).

ICZM promovează o abordare strategică și integrată a managementului zonelor costiere, cu scopul de a beneficia de sinergii și de a elimina inconsecvențele dintre diferitele politici și sectoare. Abordarea strategică impusă de Recomandarea UE din 2002 privind ICZM include principiul general al abordării ecosistemice pentru a menține integritatea și funcționarea zonelor costiere, împotriva amenințărilor reprezentate de schimbările climatice. Directiva UE din 2014 privind amenajarea spațiului maritim recomandă statelor membre să țină seama de interacțiunile dintre uscat și mare în dezvoltarea propriilor amenajare a spațiului maritim și să ia în considerare schimbările pe termen lung cauzate de schimbările climatice în procesul general de planificare.

Alte directive ale UE relevante pentru gestionarea durabilă a zonelor costiere în contextul adaptării la schimbările climatice sunt:

• Directiva privind inundațiile, care abordează evaluarea și gestionarea riscului de inundații al cursurilor de apă și al coastelor în ceea ce privește variabilitatea climatică și schimbările climatice;
• Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin” de stabilire a unui cadru comun în care statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a atinge și a menține o stare ecologică bună a apelor costiere și marine ale UE până în 2020 și pentru a proteja baza de resurse de care depind activitățile economice și sociale legate de mediul marin.

Aceste directive trebuie puse în aplicare în conformitate cu cerințele Directivei-cadru privind apa, care stabilește un cadru comun pentru protecția apelor interioare de suprafață, a apelor de tranziție, a apelor de coastă și a apelor subterane.

Îmbunătățirea bazei de cunoștințe

Evaluarea europeană a riscurilor climatice din 2024 oferă o evaluare cuprinzătoare a riscurilor climatice majore cu care se confruntă Europa în prezent și în viitor. Acesta identifică 36 de riscuri climatice majore care ne amenință securitatea energetică și alimentară, ecosistemele, infrastructura, resursele de apă, sistemele financiare și sănătatea oamenilor, având în vedere, de asemenea, riscul pentru zonele de coastă.

Raportul Grupului de lucru II AR6 al IPCC privind schimbările climatice 2022: Impactul, adaptarea și vulnerabilitatea descriu înțelegerea actuală a impactului schimbărilor climatice asupra zonelor de coastă, a ecosistemelor și a biodiversității acestora, precum și posibilele opțiuni de adaptare, fezabilitatea și limitele acestora.

Anterior, Raportul special privind oceanele și criosfera într-un climat în schimbare și Raportul special al IPCC privind încălzirea globală cu 1,5 °C au evaluat modul în care se preconizează că oceanele și criosfera se vor schimba odată cu încălzirea globală în curs, riscurile și oportunitățile pe care aceste schimbări le aduc ecosistemelor și oamenilor, precum și opțiunile de atenuare, adaptare și guvernanță pentru reducerea riscurilor viitoare.

Atlasul european al mărilor europene este un instrument online care oferă informații interactive și diversificate cu privire la caracteristicile naturale și socioeconomice din regiunile costiere și marine ale Europei. Acesta include, de asemenea, informații despre proiectele ICZM implicate în fosta inițiativă OURCOAST.

Datele privind nivelul global extrem al mării și modelele care sprijină constatările celor mai recente studii privind inundațiile costiere sunt disponibile în registrul LISCoAsT (Instrument integrat de evaluare a nivelului mării și a zonelor costiere la scară largă) al catalogului de date al Centrului Comun de Cercetare. JRC a derulat, de asemenea, proiectele PESETA, în cadrul cărora impactul schimbărilor climatice asupra sistemelor costiere a intrat în domeniul de aplicare începând cu PESETA I în 2009.

Serviciul Copernicus privind schimbările climatice (C3S) sprijină politicile de adaptare și atenuare ale Uniunii Europene prin furnizarea de informații coerente și fiabile cu privire la schimbările climatice. Serviciul le permite utilizatorilor să acceseze exemple de aplicații reale ale magazinului său de date privind clima pentru mai multe sectoare, inclusiv pentru zonele de coastă, demonstrând modul în care datele privind clima pot fi accesate, transformate și făcute relevante pentru a aborda provocările climatice specifice și procesul decizional legat de climă.

Indicatorul AEM „Nivelurile extreme ale mărilor și inundațiile costiere” arată modificarea preconizată a frecvenței inundațiilor în Europa în conformitate cu două scenarii diferite, necesitând planificarea protecției zonelor costiere la nivel local sau regional.

O serie de proiecte de cercetare sprijinite de diferite programe ale UE au contribuit, de asemenea, cu cunoștințe privind zonele de coastă (de exemplu, FAIR). În cadrul Spațiului european de cercetare pentru servicii climatice, ECLISEA urmărește să promoveze știința climei costiere în ceea ce privește dinamicasuprafeței mării pe coastele și mările europene, elaborând recomandări și bune practici cu privire la aspectele legate de clima costieră și de impactul costier. INSeaPTION urmărește să proiecteze și să dezvolte în comun, împreună cu utilizatorii, servicii climatice costiere bazate pe creșterea nivelului mării, impactul, adaptarea și știința transdisciplinară de ultimă generație.

Mai multe proiecte finanțate de UE au contribuit la demonstrarea potențialului SNB de atenuare a inundațiilor și de reziliență a zonelor costiere (de exemplu, SARCC, ADAPTA BLUES, ADAPTO),furnizând cunoștințe și dovezi considerabile pe această temă, eforturile de cercetare concentrându-se în special asupra intervențiilor la scară mică. RECONECT urmărește să consolideze rapid cadrul european de referință privind NbS pentru reducerea riscurilor hidrometeorologice prin demonstrarea, corelarea, extinderea și exploatarea NbS la scară largă în zonele rurale și naturale, inclusiv în zonele costiere.

Sprijinirea investițiilor și a finanțării

Cadrul financiar multianual (CFM) al UE pentru perioada 2021-2027 se ridică la 1,21 mii de miliarde EUR, cu o sumă suplimentară de 807 miliarde EUR din instrumentul de redresare de nouă generație al UE. 30 % din acest buget este alocat activităților care contribuie la obiectivele climatice.

Principalele instrumente ale UE disponibile pentru a sprijini adaptarea sunt:

• Programul LIFE sprijină atât proiectele de atenuare a schimbărilor climatice, cât și pe cele de adaptare la acestea, acoperind, de asemenea, aspecte legate de zonele de coastă.
• Orizont Europa include misiunile: „Adaptareala schimbările climatice”pentru a sprijini cel puțin 150 de regiuni și comunități europene să devină reziliente la schimbările climatice până în 2030 și „Refacereaoceanelor și a apelor noastre până în 2030”.

O imagine de ansamblu cuprinzătoare poate fi găsită pe pagina privind finanțarea din partea UE a măsurilor de adaptare.

Sprijinirea punerii în aplicare

Orașele de coastă și administrațiile locale au o autoritate semnificativă asupra politicilor și reglementărilor privind utilizarea terenurilor, astfel încât inițiativele UE și cele globale (platforme și rețele) care conectează administrațiile locale să poată oferi sprijin în punerea în aplicare a măsurilor de adaptare. Inițiative precum Convenția primarilor pentru energie și climă și C40 (inclusiv orașele de coastă și delta) conectează autoritățile locale din întreaga lume pentru a colabora în vederea unei acțiuni durabile privind schimbările climatice.

Platforma europeană privind măsurile naturale de retenție a apei (NWRM) sprijină punerea în aplicare a politicii europene de mediu privind infrastructura verde ca modalitate de a contribui la obiectivele integrate care vizează conservarea și refacerea naturii și a biodiversității. Platforma NWRM acoperă o gamă largă de soluții și studii de caz, unele dintre ele fiind relevante și pentru zonele de coastă.

MRE de adaptare

Directiva privind inundațiile subliniază că schimbările climatice conduc la o probabilitate mai mare de producere a inundațiilor și la un impact negativ al acestora, invitând statele membre să abordeze schimbările climatice în evaluările lor preliminare ale riscurilor de inundații și în planurile lor de gestionare a riscurilor de inundații și să abordeze impactul probabil al schimbărilor climatice asupra producerii inundațiilor în revizuirile planurilor lor de gestionare a riscului de inundații. Având în vedere creșterea nivelului mării și riscul probabil de creștere a furtunilor, se preconizează că inundațiile vor avea un impact din ce în ce mai mare în zonele de coastă. În conformitate cu cea mai recentă prezentare generală la nivel european a planurilor de gestionare a riscului de inundații , 24 din 26 de state membre au luat în considerare cel puțin unele aspecte ale schimbărilor climatice în planurile lor de gestionare a riscului de inundații, iar zece au furnizat dovezi solide că au fost luate în considerare efectele schimbărilor climatice. Cu toate acestea, doar câteva state membre au descris metode de verificare a eficacității măsurilor în contextul scenariilor privind schimbările climatice, în timp ce mai multe state membre au identificat măsuri care abordează schimbările climatice printr-o abordare fără regrete.

Schimbările climatice, având în vedere inundațiile, sunt, de asemenea, incluse în planurile de management al bazinelor hidrografice (PMBH) ale DCA - care includ și apele costiere - alături de evaluarea presiunilor generate de schimbările climatice. În „O privire de ansamblu la nivel european asupra celui de al doilea plan de management al bazinelor hidrografice”, se menționează că doar o treime dintre statele membre au aplicat măsuri specifice de adaptare la schimbările climatice.