Utilizarea datelor privind pierderile din asigurări de către autoritățile locale din Norvegia

În Norvegia, între 2008 și 2017, societățile de asigurări au plătit compensații anuale de aproximativ 2 miliarde NOK pentru daunele cauzate clădirilor asigurate de inundațiile urbane și fluviale. Statisticile colectate de Finance Norway (asociația băncilor și a societăților de asigurări) de la membrii lor de asigurare arată că costurile inundațiilor pluviale sunt de aproximativ 3,5 ori mai mari decât plățile din cauza inundațiilor fluviale; de fapt, plățile de asigurare pentru daunele cauzate de precipitații în Norvegia sunt mai mari decât plățile combinate pentru daunele cauzate de inundațiile râurilor, furtuni și alunecări de teren. Scenariile climatice pentru Norvegia avertizează cu privire la precipitații mai frecvente și mai intense în viitor, ceea ce este probabil să crească costul daunelor.

În Norvegia, autoritățile locale sunt responsabile pentru abordarea riscurilor de inundații pluviale, spre deosebire de alte tipuri de dezastre naturale în care organizațiile guvernamentale oferă asistență. Prin urmare, conceperea unor soluții eficiente pentru inundațiile pluviale, pe baza unor date solide, este în interesul autorităților locale norvegiene.

În Norvegia, asigurarea de proprietate acoperă pierderile și daunele cauzate de pericolele climatice legate de apă și de vânt. Riscurile considerate „catastrofe naturale”, cum ar fi inundațiile și furtunile, sunt asigurate de sectorul asigurărilor la o rată fixă, ca parte a poliței de asigurare private. Inundațiile urbane nu sunt considerate un pericol natural. Acesta este, de asemenea, acoperit de asigurare de proprietate. Prima se bazează pe risc, iar daunele sunt considerate a fi legate de o defecțiune a infrastructurii care creează inundații rapide, ape pluviale și rezerve de apă uzată.

În ultimii ani, pierderile legate de infrastructură au crescut în Norvegia. Mulți clienți de asigurări au devenit frustrați de daunele repetitive care au loc în aceleași locații. Informațiile privind localizarea și amploarea daunelor și pierderilor suferite au fost deținute de societățile de asigurare (pentru cazurile în care proprietatea a fost asigurată). Societățile de asigurare au colectat și clasificat fiecare cerere de despăgubire în funcție, de exemplu, de locul, data și tipul cauzei. Cu toate acestea, aceste informații nu au fost comunicate municipalităților și, prin urmare, nu au fost puse la dispoziția factorilor de decizie din orașe.

Creșterea observată și preconizată a pierderilor cauzate de schimbările climatice a fost unul dintre motivele pentru care Finance Norway a inițiat un dialog cu orașele pentru a informa și a promova reducerea sistemică a riscurilor prin modernizarea infrastructurii orașelor. Prin acest dialog a devenit evidentă lipsa datelor privind pierderile în municipalități. Orașele au raportat că au încercat să solicite unor companii de asigurări să dețină datele privind pierderile, dar deoarece datele sunt la nivel de active, acestea sunt sensibile atât din motive comerciale, cât și din motive de confidențialitate a datelor.

Obiectivul general al proiectului a fost de a evalua dacă accesul la datele privind asigurarea împotriva pierderilor legate de fenomene meteorologice extreme ar putea consolida capacitatea municipalităților de a preveni și de a reduce pierderile legate de climă și de vreme. Accentul a fost pus pe inundații, dar au fost incluse și alte efecte asupra climei, cum ar fi alunecările de teren și furtunile. Obiectivele suplimentare au fost dezvoltarea unei metode de utilizare a datelor privind pierderile în caz de dezastre de la asigurători, conturarea structurii unui viitor sistem de utilizare a datelor privind asigurările pentru pierderile în caz de dezastre, precum și consolidarea încrederii între municipalități, agențiile de stat și asigurători în ceea ce privește prevenirea și reducerea pierderilor legate de climă.

Alte obiective au inclus: să clarifice metodele și beneficiile utilizării datelor privind vătămările din sectorul asigurărilor, să specifice costurile implicate și să prezinte o schiță a unui viitor sistem pentru o utilizare mai ușoară a datelor. În cele din urmă, proiectul a vizat consolidarea încrederii și a colaborării dintre sectorul municipal, autoritățile de stat și industria asigurărilor cu privire la pierderile legate de climă.

La inițiativa Finance Norway și pe baza unei colaborări cu o selecție de companii de asigurări, Western Research, Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie (NTNU) și nouă municipalități pilot (Bærum, Grue, Kongsvinger, Løten, Nord-Odal, Ringsaker, Stavanger, Tromsø și Trondheim), a fost inițiat un dialog care a facilitat schimbul de date privind pierderile la nivel de active deținute de asigurători cu sectoarele de planificare și infrastructură ale orașelor.

Finance Norway a colectat și a organizat date privind pierderile cauzate de dezastre de la diferiți asigurători. Western Norway Research Institute și NTNU au ajutat orașele să importe și să analizeze datele. Trondheim, de exemplu, a primit un subset de date privind pierderile din asigurări, inclusiv 17 000 de cereri individuale de despăgubire cauzate de inundații și de alte evenimente care au avut loc în jurisdicția sa pe o perioadă de 10 ani. Aproximativ 54 % din creanțe ar putea fi geocodificate, adică asociate cu o anumită locație. Geocodarea incidentelor a fost efectuată de institutele de cercetare, pentru a compensa lipsa de expertiză și de capacitate din oraș. Datele au fost apoi fundamentate de personalul orașului Trondheim și au contribuit la prezentarea de către acesta a riscurilor legate de inundațiile urbane. De exemplu, setul de date privind cererile de despăgubire pentru asigurări a evidențiat unele zone afectate de precipitații intense, care anterior nu au fost identificate de administrația locală ca fiind vulnerabile.

Toate municipalitățile au fost de acord că setul de date privind daunele este o informație suplimentară utilă pentru gestionarea riscului de inundații și/sau adaptarea la schimbările climatice. Pentru GIVAS (o societate intermunicipală pentru municipalitățile Grue, Kongsvinger og Nord-Odal kommuner), combinarea acestui set de date cu modelele digitale de teren a furnizat informații valoroase cu privire la zonele expuse riscului. Deși riscul de daune în părțile centrale ale orașelor a fost bine recunoscut, setul de date privind asigurările a îmbunătățit înțelegerea riscului în zonele mai îndepărtate. În unele municipalități, datele au fost utilizate pentru a elabora diverse planuri. În Bærum, accesul la datele industriei a sprijinit identificarea zonelor problematice în ceea ce privește apa și drenajul, indicând, de exemplu, o concentrare a daunelor în jurul fluxurilor acoperite. Setul de date a fost utilizat în formularea Planului Cloudburst pentru Bærum. De asemenea, planul de amenajare a teritoriului municipal acordă prioritate descoperirii cursurilor de apă pentru a reduce riscul de inundații. În plus, municipalitatea a utilizat date privind daunele cauzate de asigurări în legătură cu planificarea intervențiilor legate de apă și drenaj, deoarece a contribuit la identificarea cauzelor daunelor și, prin urmare, la acțiuni directe.

Cu toate acestea, măsura în care autoritățile locale au beneficiat de datele privind pierderile din asigurări a variat de la un oraș la altul și a depins de disponibilitatea și amploarea altor seturi de date privind daunele provocate de inundații deținute de autorități, de expertiza funcționarilor publici în ceea ce privește prelucrarea acestora și de acuratețea spațială și temporală a seturilor de date privind daunele din asigurări.

Setul de date a fost, de asemenea, considerat util pentru planurile financiare și de cheltuieli. Pentru Løten, prezentarea generală a costurilor daunelor cauzate de pierderile asigurate a fost considerată un argument bun pentru ca politicienii locali să asigure bugetul pentru gestionarea apei. În Tromsø, acest tip de date a subliniat necesitatea unor noi seturi de competențe și a unor noi instrumente de lucru, cum ar fi software-ul care să permită lucrul cu acest tip de date în context spațial.

Ca efect secundar, proiectul-pilot a sporit gradul de conștientizare cu privire la schimbările climatice și a îmbunătățit cunoașterea modului în care schimbările climatice afectează societatea. Au fost întreprinse numeroase proiecte de cercetare pentru a investiga factorii de risc legați de climă, conștientizarea riscurilor, gestionarea riscurilor și prevenirea riscurilor. Unele dintre aceste studii au fost finanțate de Agenția Norvegiană de Mediu.

Acest proiect a condus între timp la o colaborare la nivel național între Direcția norvegiană de protecție civilă (DSB), Agenția Națională pentru Inundații, Direcția Drumuri de Stat și Finanțele Norvegiei în vederea înființării în viitor a unei platforme naționale de date privind pierderile în cadrul DSB, „Banca de cunoștințe” (DSB Kunnskapsbanken). Banca de cunoștințe a fost lansată în noiembrie 2020. Acesta oferă acces extins la datele locale (la nivel de adresă) privind pierderile asiguratorilor și la alte date privind pierderile publice tuturor orașelor din Norvegia și Direcției norvegiene pentru inundații (NVE). Publicul va avea acces la date la nivel de municipalitate. Crearea unei baze de date pentru uz public și cercetare utilizând date agregate și anonimizate privind daunele legate de climă provenite de la societățile de asigurări și de la rezerva norvegiană de pericole naturale a fost o recomandare a Raportului oficial norvegian nr. 10/2010 către Ministerul Mediului „Adaptarea la un climat în schimbare. vulnerabilitatea Norvegiei și necesitatea de a se adapta la impactul schimbărilor climatice”. Obiectivul este de a obține o imagine de ansamblu mai bună și cunoștințe mai bune cu privire la evenimentele și dezastrele nedorite și, prin urmare, de a consolida activitatea privind siguranța societală, de a îmbunătăți prevenirea dezastrelor și de a reduce pierderile.

Proiectul s-a bazat în mare măsură pe implicarea tuturor marilor companii de asigurări din Norvegia. Rolul Finance Norway ca facilitator de dialog și autoritate de încredere a fost esențial pentru obținerea acordului întreprinderilor de a partaja datele cu municipalitățile. Institutele de cercetare implicate au furnizat expertiza esențială pentru a traduce informațiile de la societățile de asigurări în seturi de date care pot fi utilizate de autoritățile locale.

Beneficiile utilizării datelor privind pierderile din asigurări, precum și potențialii factori limitativi au fost identificați după cum urmează:

1. Planificarea bine informată a utilizării terenurilor și a infrastructurii este unul dintre cele mai importante instrumente prin care orașele pot preveni și reduce riscurile legate de climă. Accesul la datele privind pierderile din asigurări este util pentru a obține o imagine mai completă a riscurilor și pentru a lua măsurile adecvate.
2. Noutatea proiectului a reprezentat o provocare și a necesitat dezvoltarea unei relații între industria asigurărilor, institutele de cercetare și municipalități, bazată pe încredere, disponibilitatea de a coopera și angajamentul față de proiect.
3. Datele privind pierderile din asigurări care trebuie să fie utile autorităților locale în planificarea adaptării trebuie să fie foarte detaliate. Informațiile ar trebui să fie corecte în ceea ce privește locația (până la o proprietate/o piesă de infrastructură deteriorată), calendarul evenimentului (data evenimentului, mai degrabă decât data raportării acestuia către asigurător) și cauza (de exemplu, tipul de inundații și nivelul apei). Codificarea evenimentelor utilizate în industria asigurărilor nu se face ținând seama de planificarea adaptării la schimbările climatice. În formatul actual, pentru ca datele să fie adecvate scopului, este necesară o mai bună geocodare pentru a fi mai adecvate scopului.
4. Pentru multe municipalități, lipsa expertizei interne pentru prelucrarea datelor spațiale și corelarea acestora cu alte tipuri de informații reprezintă o problemă. Pentru a putea utiliza datele, este nevoie fie de seturi de competențe diferite în rândul personalului, fie de expertiză externă, ceea ce ar putea genera costuri suplimentare. Unele municipalități (de exemplu, Stavanger) au colaborat în continuare cu universitățile, studenții masteranzi analizând seturile de date.
5. Deși autoritatea norvegiană pentru protecția datelor a concluzionat că schimbul de date privind pierderile ar aduce beneficii societății în general pentru acest proiect-pilot specific, generalizarea acestei abordări ar necesita o gestionare atentă a normelor privind accesul la date și posibile modificări legislative ale normelor privind confidențialitatea datelor și concurența. Acestea ar putea fi facilitate prin măsuri de însoțire la nivel european.
6. Proiectul a demonstrat valoarea colaborării și a schimbului de cunoștințe. Un factor-cheie al succesului a fost dialogul deschis între sectorul asigurărilor, municipalități și diverse autorități, consolidarea încrederii și înțelegerea diferitelor provocări și oportunități. Municipalitatea Tromsø consideră, de asemenea, că utilizarea acestui tip de date poate constitui baza cooperării în cadrul municipalității.

Proiectul a fost finanțat de Finanțare Norvegia (1 milion NOK – 110 000 EUR) și de Ministerul Climei și Mediului (260 000 NOK – 30 000 EUR). Beneficiile anticipate sunt reducerea amplorii daunelor în cazul în care municipalitățile pun în aplicare măsuri de combatere a inundațiilor cauzate de precipitații, inclusiv cele bazate pe datele comunicate de societățile de asigurări.

Cartea albă a Norvegiei din 2013 privind adaptarea la schimbările climatice susține că fiecare persoană este responsabilă pentru adaptarea la schimbările climatice – persoane fizice, întreprinderi, industrie și autorități publice. În conformitate cu principiul responsabilității, toate ministerele au responsabilitatea de a garanta luarea în considerare a schimbărilor climatice în cadrul sectorului lor. Cartea albă afirmă că lucrările de adaptare ar trebui să se bazeze întotdeauna pe cele mai bune cunoștințe disponibile. Caracterul local al impactului schimbărilor climatice plasează municipalitățile în prima linie în ceea ce privește abordarea schimbărilor climatice. În 2018 au fost adoptate noi orientări care descriu modul în care municipalitățile și județele pot integra activitățile de adaptare la schimbările climatice în activitățile lor de planificare.

Provocările legate de datele deschise includ necesitatea de a proteja confidențialitatea datelor și concurența în sectorul asigurărilor. Confidențialitatea reclamanților individuali este protejată de Regulamentul general al UE privind protecția datelor 2016/679 (RGPD), care a intrat în vigoare în mai 2018. Pentru a asigura confidențialitatea și utilizarea corectă a informațiilor cu caracter personal conținute în datele privind cererile de despăgubire din cadrul asigurărilor, a fost încheiat un acord de prelucrare a datelor între avocații specializați în probleme de confidențialitate din cadrul Finance Norway și din orașul Trondheim.

Datele privind pierderile sunt destinate utilizării interne de către asigurători, aceasta fiind una dintre principalele surse de informații pe care asigurătorii se bazează pentru a-și desfășura activitatea principală. Dacă alte societăți de asigurare ar avea acces, acest lucru ar putea duce la carteluri de stabilire a prețurilor și la lipsa concurenței. Sensibilitatea comercială poate fi abordată atunci când datele sunt divulgate altor părți prin agregarea datelor la niveluri geografice mai largi și prin restricționarea accesului la date mai detaliate la nivel de active la anumiți angajați ai autorităților locale. Proiectul-pilot a beneficiat de o derogare de la legislația privind protecția datelor. Norvegia lucrează în prezent la o extindere a schemei-pilot la nivel de țară prin dezvoltarea unei bănci de cunoștințe care să includă date privind pierderile, pilotată de Direcția de protecție civilă. Ministerul Finanțelor a sprijinit activitatea și este în dialog cu Ministerul Finanțelor din Norvegia pentru a identifica și promova soluția optimă.

Inițiat în 2012 de Finance Norway, proiectul-pilot a început în septembrie 2013 și s-a încheiat în februarie 2015. În 2018, a fost lansat un nou parteneriat public-privat, la care au participat Direcția Norvegiană pentru Protecție Civilă (DSB) și Finanțe Norvegia. Acordul se axează pe schimbul de date privind daunele, care vor fi utilizate în cadrul Băncii de cunoștințe a DSB pentru a sprijini consolidarea activității municipalităților și a consiliilor județene în prevenirea dezastrelor.

Mia Ebeltoft
Managing Director
Climate Risk Advisory AS
Fjellklangveien 7, 11
1166 Oslo, Norway
Tel. +47 97013039
E-mail: m.ebeltoft@climate-risk-advisory.no 
https://climate-risk-advisory.no 

Municipality of Trondheim
www.trondheim.kommune.no 

SINTEF, 2018. Atitudinile societăților norvegiene de asigurări față de schimbul de date privind pierderile – Cooperarea public-privat pentru îmbunătățirea adaptării la schimbările climatice Raportul Klima 2050;11

https://www.vestforsk.no/sites/default/files/migrate_files/vf-rapport-7-2014-testing-av-skadedata.pdf

finanțarea Norvegiei; Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie; Institutul de Cercetare din Norvegia de Vest; Inițiativa de Finanțare UNEP