Cadrul regional de adaptare la schimbările climatice pentru zonele marine și de coastă mediteraneene

Principalul obiectiv al cadrului este de a defini o abordare strategică regională pentru a spori reziliența sistemelor naturale și socioeconomice marine și costiere mediteraneene la impactul schimbărilor climatice, sprijinind factorii de decizie politică și părțile interesate de la toate nivelurile din Marea Mediterană în elaborarea și punerea în aplicare a unor politici și măsuri coerente și eficace.

Dezvoltarea cadrului a fost ghidată de viziunea conform căreia, până în 2025, zonele marine și de coastă ale țărilor mediteraneene și ale comunităților acestora și-au sporit reziliența la efectele negative ale variabilității și schimbărilor climatice, în contextul dezvoltării durabile. Acest lucru trebuie realizat prin obiective comune, cooperare, solidaritate, echitate și guvernanță participativă.

Cadrul, în concordanță cu cadrul juridic stabilit prin protocoalele la Convenția de la Barcelona, se axează pe mediile marine și costiere ale Mării Mediterane. Domeniul său geografic de aplicare este cel al Convenției de la Barcelona, și anume Marea Mediterană și zonele de coastă ale celor 21 de țări care o învecinează. Cadrul recunoaște că schimbările climatice vor avea efecte care nu respectă limitele unei zone costiere, astfel cum este definită în mod obișnuit, și că pot fi necesare acțiuni de adaptare costieră în interiorul continentului, în special în bazinele hidrografice interioare.

În urma aprobării cadrului de către părțile contractante la Convenția de la Barcelona în cadrul celei de a 19-a reuniuni ordinare a acestora (COP 19, Atena, Grecia, februarie 2016), sistemul Planului de acțiune pentru mediu/mediteraneean al ONU îl oferă factorilor de decizie politică și părților interesate din regiunea mediteraneeană ca o schiță structurată pentru a facilita identificarea obiectivelor strategice, a direcțiilor strategice și a priorităților pentru adaptarea la schimbările climatice.