Adaptarea zonelor marine protejate (ZMP) la schimbările climatice

Învățăminte cheie

Despre regiune

Amenințările climatice

Marea Mediterană se încălzește cu 20 % mai repede decât media globală, iar previziunile estimează că, până în 2040, temperatura medie anuală va fi cu 2,2 °C mai ridicată decât în perioada preindustrială. În prezent, 90 % din stocurile comerciale de pește din zona mediteraneeană sunt supraexploatate, în pofida importanței sale ca punct fierbinte al biodiversității. Apele mai calde modifică compoziția și abundența speciilor. De exemplu, speciile de apă rece devin din ce în ce mai puțin abundente și migrează, iar speciile de apă caldă se răspândesc și înlocuiesc speciile de apă rece, afectând grav ecosistemele marine. Încălzirea temperaturilor apei poate duce, de asemenea, la evenimente de mortalitate în masă, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în 1999. Între 1970 și 2006, creșterea nivelului mării s-a accelerat la 1,1 mm pe an, ducând la inundații de coastă și eroziune. Absorbția de CO2 este o altă amenințare pentru Marea Mediterană, care provoacă o acidifiere a apei de mare și amenință coralii și organismele de construcție a cochiliilor.

Zonele marine protejate din Marea Mediterană, în avangarda adaptării la schimbările climatice

Starea bună de sănătate și starea bună de conservare a zonelor marine reprezintă baza pentru obținerea rezilienței la efectele schimbărilor climatice asupra ecosistemelor marine și a sectoarelor economice asociate acestora. Prin urmare, acest lucru subliniază importanța zonelor marine protejate ca strategii de adaptare la schimbările climatice.

Gemma Cantos Font, Oficiul catalan pentru schimbările climatice

Site-uri pilot din Catalonia: Cele patru etape ale planificării adaptării

Planurile de adaptare la schimbările climatice vizează reducerea vulnerabilității unei zone prin îmbunătățirea sau refacerea habitatelor naturale. Procesul a trecut prin patru etape pentru a realiza un plan de adaptare personalizat în fiecare sit-pilot.

Etapa 1

Ca un prim pas, echipa de proiect s-a axat pe elaborarea unui plan de adaptare și pe identificarea unui organism de coordonare (globală) a planificării între toate siturile-pilot din cadrul proiectului MPA-Engage. A fost înființată o echipă de bază cu mandatul de a pregăti și de a pune în aplicare planul la nivel local. Echipa de proiect a identificat părțile interesate și a conceput un proces de implicare a părților interesate. În total, procesul de implicare a părților interesate a implicat opt acțiuni.

1. Crearea unei pagini web pentru schimbul de informații despre proiectul MPA-Engage și activitățile proiectului.

2. Organizarea unui webinar pentru a prezenta părților interesate proiectul MPA-Engage, obiectivele, cadrul, acțiunile primare și rezultatele preconizate ale acestuia (identificate în procesul de cartografiere a părților interesate).

3. Menținerea la curent a părților interesate cu privire la activitățile proiectului prin intermediul canalelor de comunicare socială.

4. Elaborarea și diseminarea periodică a comunicatelor de presă privind activitățile proiectului.

5. Organizarea unei întâlniri publice.

6. Instituirea unui sondaj online, prin care părțile interesate să fie invitate să selecteze acțiunile prioritare dintr-o listă de acțiuni potențiale care ar trebui incluse în planurile de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a acestora.

7. Organizarea unei reuniuni de consens pentru a discuta rezultatele sondajului în cadrul unui dialog între experți și participanți, care a avut ca rezultat un proiect de plan.

8. Organizarea unui webinar final pentru a partaja conținutul convenit al planurilor de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a acestora.

Faza 2

În timpul celei de-a doua faze, echipa de proiect a efectuat o evaluare a riscurilor climatice. Ei au pregătit scenarii pentru a evalua impactul viitor al schimbărilor climatice și vulnerabilitatea la acestea în zonele marine. Sursele utilizate au inclus informații din planurile preexistente relevante și implicarea părților interesate.

Au fost generate 11 protocoale de monitorizare. Protocoalele au abordat următoarele subiecte: Temperatura, mortalitatea în masă, cunoștințele ecologice locale (protocoalele 3, 4 și 6), recensământul vizual al peștilor, starea de conservare a Posidonia oceanica, starea de conservare a Pinna nobilis, populațiile de arici de mare, detectarea rapidă a speciilor bentonice invazive și fotogrammetria. Protocoalele de monitorizare au fost partajate cu părțile interesate de la nivel local pentru a colecta datele, pe care oamenii de știință și managerii le-au definit ca fiind cele mai importante nevoi de monitorizare pentru fiecare zonă marină protejată. În unele cazuri, au apărut dezacorduri cu privire la detaliile de punere în aplicare a protocoalelor, dar prin discuții și consens, dezacordurile au fost rezolvate.

Un seminar online privind știința cetățenească marină a fost organizat pentru părțile interesate, iar instructorii de scufundări au fost instruiți pentru a deveni oameni de știință cetățeni prin aplicarea noului modul științific cetățenesc PADI: Operatori de cercetare de bază. În cadrul modulului, participanții au aflat despre importanța științei cetățenești pentru conservarea marină și valoarea adăugată a acesteia pentru scufundări. În plus, instructorii de scufundări au fost instruiți să dezvolte abilități și abilități pentru stabilirea și punerea în aplicare a unor acțiuni științifice cetățenești specifice. Au fost utilizate două exemple pentru a oferi formare științifică cu privire la modul de instituire a unui protocol de monitorizare.

Riscurile legate de schimbările climatice rezultă din interacțiunile dinamice dintre pericolele legate de climă și expunerea și vulnerabilitatea sistemului uman sau ecologic afectat. O evaluare a vulnerabilității arată cât de sensibil este un sistem la impactul schimbărilor climatice și cât de bine se poate adapta la efectele nocive. Evaluarea vulnerabilității socioecologice combină vulnerabilitatea ecologică (specii și habitate), sensibilitatea socială (utilizatori) și capacitatea de adaptare. Echipa de proiect a evaluat fiecare zonă și elemente marine protejate (specii etc.). Avantajul acestei metodologii este că poate fi reprodusă și adaptată în timp, ceea ce face posibilă urmărirea schimbărilor și permite planificarea adaptivă. Mai multe informații cu privire la vulnerabilitatea speciilor, a habitatelor și a utilizatorilor pot fi găsite aici.

Faza 3

A treia fază a stabilit o viziune pentru fiecare zonă marină protejată. Scopul a fost de a se ajunge la un angajament și la un consens cu părțile interesate și cu participanții cu privire la planul de acțiune, pe baza concluziilor din etapele anterioare. Planul de acțiune a identificat principalele probleme și aspecte care trebuiau abordate. Părțile interesate au convenit asupra structurii planului și asupra punerii sale în aplicare. Participanții la ateliere au dezvoltat 18 din 24 de acțiuni în colaborare, iar portalul participanților, care a fost conceput în mod explicit pentru a facilita participarea, a permis dezvoltarea celorlalte acțiuni. Aproape toți cei implicați în elaborarea planului de acțiune au participat la majoritatea sesiunilor, ceea ce a dus la discuții fructuoase.

Faza 4

Faza finală a constat în pregătirea și finalizarea planului local de adaptare la schimbările climatice pentru fiecare zonă marină protejată. Părțile interesate au discutat, au finalizat și au adoptat planurile de adaptare în cadrul atelierelor. Abordarea participativă a condus la un acord privind planuri de adaptare adaptate în fiecare sit-pilot. Planul de adaptare a inclus treisprezece acțiuni prioritare pentru abordarea schimbărilor climatice în situl Cap de Creus, de exemplu, promovarea programelor științifice cetățenești, monitorizarea activităților cu sprijinul pescarilor locali și punerea în aplicare a programelor de refacere. În Litoral del Baix Empordà, cele 25 de acțiuni au inclus sensibilizarea și diseminarea activităților legate de efectele schimbărilor climatice, punerea în aplicare a unor programe de monitorizare a habitatelor pe termen lung și stabilirea unor zone de ancorare adecvate pentru ambarcațiuni.

Rezumat

Informații suplimentare

Persoană de contact