European Union flag

Integrarea planurilor și lucrul transversal între departamente facilitează punerea în aplicare a acțiunilor de adaptare la schimbările climatice în orașe.

Învățăminte cheie

Despre regiune

Amenințările climatice

Orașul Milano este dens populat și este în cea mai mare parte expus valurilor de căldură, inundațiilor pluviale și furtunilor severe. Proiecțiile viitoare anticipează că ploile abundente vor avea loc mai des și mai intens, crescând riscul de inundații. În același timp, o creștere puternică a temperaturii medii va provoca mai multe valuri de căldură și secete (a se vedea povestea climatică REACHOUT despre valurile de căldură din Milano) și va exacerba efectul de insulă termică, în care orașul se confruntă cu temperaturi mai ridicate decât zonele înconjurătoare. În vara anului 2023, orașul s-a confruntat atât cu valuri prelungite de căldură, cât și cu furtuni puternice (în iulie 2023, o furtună violentă de noapte a dezrădăcinat sute de copaci și a perturbat infrastructura și transportul public). Pericolele climatice mai frecvente și mai grave afectează, de asemenea, nivelul de confort și calitatea vieții cetățenilor.

Integrarea măsurilor de adaptare și a rezilienței în planurile de dezvoltare locală

Colaborarea este esențială pentru găsirea de soluții

Departamentul pentru reziliență urbană a depus eforturi pentru a crea o aliniere internă și un consens în ceea ce privește reziliența. Creșterea gradului de conștientizare internă și alinierea obiectivelor între departamente necesită multă muncă și resurse, dar pot declanșa schimbări instituționale pozitive. Acest proces a fost realizat prin evaluarea nevoilor comune și prin cartografierea oportunităților de a construi o narațiune coerentă cu privire la reziliență și de a oferi valoare adăugată altor departamente ale orașelor. În prezent, Departamentul Reziliență Urbană colaborează cel mai mult cu Departamentele Protecție Civilă și Regenerare Urbană.

În special, sprijină protecția civilă în elaborarea planului de protecție municipală, care implică două activități principale:

1.) Colectarea datelor valabile și prelucrarea acestora în vederea elaborării scenariilor de risc prevăzute de legislația națională care reglementează Codul de protecție civilă.

2.) Sprijinirea elaborării unei strategii de comunicare a riscurilor pentru a comunica reziliența.

Împreună cu Departamentul de Regenerare Urbană, proiectează intervenții teritoriale pentru a reduce riscul climatic. Astfel de măsuri includ depavarea și împădurirea urbană și sunt puse în aplicare în timpul actualizării planului general al orașului. Unul dintre cei șase piloni ai săi vizează combaterea schimbărilor climatice și îmbunătățirea calității mediului, consolidarea normelor privind reziliența, silvicultura și insulele de căldură, precum și crearea unui oraș mai durabil. Articolul 10 din Planul de norme prevede metodologia de calcul pentru reducerea la minimum a emisiilor de carbon ale clădirilor și indicele de reducere a impactului asupra climei pentru sectorul privat.

Sinergii între adaptare și atenuare: cazul Planului privind aerul și clima

Orașul a recunoscut întotdeauna sinergia dintre politicile de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea ca elemente esențiale ale dezvoltării durabile. Această abordare se reflectă în Planul privind aerul și clima (PAC), planul de acțiune adoptat în mod voluntar de oraș și aprobat de Consiliul municipal în 2022. Planul a fost elaborat în cadrul unui proces participativ și include 49 de acțiuni concrete pentru a orienta tranziția ecologică a orașului, realizând neutralitatea climatică.

Planul privind aerul și clima urmărește:

  • Integrarea măsurilor de atenuare, adaptare și calitate a aerului
  • Reducerea concentrațiilor de poluanți
  • Atingerea neutralității climatice
  • Menținerea unei creșteri locale a temperaturii sub 2°C

În plus, Planul privind aerul și clima oferă un set de orientări de adaptare pentru a îmbunătăți reziliența de mediu, socială și economică a orașului, precum și pentru a spori capacitatea de adaptare a sistemului urban din Milano. Orientările identifică intervenții transversale și implică renaturalizarea spațiilor private și publice, vizând în special străzile, piețele, parcurile și locurile de joacă. Aceste spații contribuie la adaptarea la efectele crizei climatice, deoarece îmbunătățesc calitatea aerului, stochează CO2 și oferă un confort urban și o calitate a vieții mai bune. Prin valorificarea atât a experiențelor pozitive în proiectele locale de regenerare, cât și a celor mai bune practici internaționale, municipalitatea oferă un ghid complementar și operativ pentru operatorii publici și privați, planificatori, precum și grupuri comunitare și cetățeni.

În plus, în martie 2024, orașul Milano a anunțat semnarea contractului privind clima pentru orașe, în cadrul proiectului NetZeroCities și al misiunii UE: Orașe inteligente și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei. Contractul a fost semnat de municipalitate împreună cu părțile interesate locale (cum ar fi universitățile, operatorii de regenerare urbană, cooperativele de construcții și organizațiile societății civile) și include un portofoliu de 157 de acțiuni. Aceste intervenții integrează strategii de adaptare și includ reamenajarea zonelor verzi, precum și noi inițiative de ecologizare și dezasamblare.

Datorită aprobării finale a Planului privind aerul și clima de către Consiliul municipal, administrația, părțile interesate din domeniul economic și social, cetățenii și municipalitatea dispun în prezent de un instrument fundamental pentru planificarea, direcționarea și punerea în aplicare a unui model de dezvoltare urbană din ce în ce mai rezilient și mai ecologic, care va face din Milano un oraș neutru din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon în 2050. [...]

Elena Grandi, consilier municipal al orașului Milano.

Proiecte de cercetare și inovare

Departamentul Reziliență Urbană a recunoscut importanța cercetării și inovării pentru abordarea impactului asupra climei. Prin participarea activă la proiecte de cercetare și inovare finanțate de UE (de exemplu, UP2030, REACHOUT),se generează date și se dezvoltă instrumente decizionale locale pentru punerea în aplicare eficace a adaptării la schimbările climatice. Aceste proiecte facilitează, de asemenea, colaborarea cu experți externi și promovează inovațiile multidisciplinare. Colectarea și analizarea de date noi, efectuarea de evaluări ale riscurilor și experimentarea de soluții inovatoare și integrate permit actualizarea documentelor strategice și formularea de noi orientări privind reziliența. În esență, rezultatele proiectului promovează planificarea urbană informată cu privire la riscuri și procesele decizionale.

Rezumat

Informații suplimentare

Persoană de contact

Cuvinte cheie

Impactul asupra climei

Sectoare de adaptare

Sisteme comunitare cheie

Țări

Programul de finanțare

Conținutul și
linkurile către articole ale terților de pe această pagină web a misiunii sunt dezvoltate de echipa MIP4Adapt condusă de Ricardo, în temeiul contractului CINEA/2022/OP/0013/SI2.884597 finanțat de Uniunea Europeană și nu reflectă neapărat pe cele ale Uniunii Europene, ale CINEA sau ale Agenției Europene de Mediu (AEM) în calitate de gazdă a platformei Climate-ADAPT. Nici Uniunea Europeană, nici CINEA, nici SEE nu acceptă responsabilitatea sau răspunderea care decurge din sau în legătură cu informațiile de pe aceste pagini.

Language preference detected

Do you want to see the page translated into ?

Exclusion of liability
This translation is generated by eTranslation, a machine translation tool provided by the European Commission.