Politica UE în domeniul sănătății

Cadrul de politici

Prevenirea impactului schimbărilor climatice asupra sănătății umane trebuie abordată la mai multe niveluri și în mai multe domenii de politică. În conformitate cu Tratatul de la Lisabona, responsabilitatea principală pentru organizarea și furnizarea de servicii de sănătate și de îngrijire medicală revine statelor membre. Prin urmare, politica UE în domeniul sănătății servește la completarea politicilor naționale și la asigurarea protecției sănătății în toate politicile UE.

În 2013, Uniunea Europeană a adoptat Decizia privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate (Decizia 1082/2013/UE). Această decizie consolidează pregătirea în UE și coordonarea răspunsurilor la amenințările la adresa sănătății. Acesta ajută statele membre să se pregătească și să protejeze cetățenii împotriva posibilelor pandemii viitoare și a amenințărilor transfrontaliere grave cauzate de boli transmisibile, de evenimente chimice, biologice sau de mediu, inclusiv de cele asociate cu schimbările climatice. În cadrul noii strategii a UE privind adaptarea la schimbările climatice, UE va urmări amenințările transfrontaliere la adresa sănătății, inclusiv cele generate de schimbările climatice, în cadrul unei noi Autorități europene pentru răspuns în caz de urgență sanitară și pregătire (HERA).

În ceea ce privește fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi inundațiile sau incendiile forestiere, mecanismul de protecție civilă al Uniunii (UCPM) a fost instituit în 2013 pentru a consolida cooperarea dintre statele membre ale UE (plus Islanda, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia și Turcia) în domeniul protecției civile. Adăugată la UCPM în 2019, rescEU are obiectivul de a consolida atât protecția cetățenilor împotriva dezastrelor, cât și gestionarea riscurilor emergente. În plus, rescEU instituie o nouă rezervă europeană de resurse, cum ar fi avioane, elicoptere și echipamente medicale. Atunci când amploarea unei situații de urgență depășește capacitățile de răspuns ale unei țări, aceasta poate solicita asistență prin intermediul mecanismului. De exemplu, în 2018 au fost mobilizate personal și echipamente de combatere a incendiilor din șapte țări ale UE pentru a sprijini Suedia în combaterea incendiilor forestiere fără precedent.

Pactul verde european stabilește angajamentul CE de a aborda provocările legate de climă și mediu. În plus, propunerea privind cel de-al^8-lea program de acțiune pentru mediu solicită consolidarea legăturilor dintre politicile în domeniul mediului (inclusiv al climei) șial sănătății, inclusiv prin „monitorizarea sănătății umane și a impactului schimbărilor climatice și adaptarea la acestea”.

Comisia Europeană a propus o nouă viziune „UE pentru sănătate” (2021-2027) pentru a consolida securitatea sanitară și a se pregăti pentru viitoarele crize sanitare. Propunerea de regulament „UE pentru sănătate” urmărește, printre altele, „săcontribuie la combaterea impactului negativ al schimbărilor climatice și al degradării mediului asupra sănătății umane”. În plus, propunerea Comisiei Europene privind o uniune europeană a sănătății va îmbunătăți în continuare coordonarea amenințărilor transfrontaliere grave, inclusiv a celor asociate cu condițiile de mediu și climatice.

Îmbunătățirea bazei de cunoștințe

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) este responsabil de dovezile științifice și de evaluările riscurilor privind bolile transmisibile, inclusiv cele asociate cu schimbările climatice. ECDC a dezvoltat „Rețeaua europeană pentru mediu și epidemiologie” (E3), care oferă instrumente de monitorizare în timp real a condițiilor meteorologice pentru a evalua riscul bolilor transmise prin apă și al bolilor transmise prin vectori, precum și alte instrumente de evaluare a riscurilor. În plus, ECDC și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) găzduiesc VectorNet, o platformă pentru schimbul de date privind distribuția geografică a vectorilor bolii artropodelor în Europa, și au elaborat o gamă largă de studii axate pe evaluarea impactului european și a vulnerabilităților la schimbările climatice.

Uniunea Europeană a finanțat dezvoltarea informațiilor și a expertizei relevante în domeniul climei și al sănătății prin programul UE pentru cercetare și inovare Orizont 2020 și prin dezvoltarea serviciului Copernicus privind schimbările climatice (C3S). Informații suplimentare privind cele mai relevante proiecte de cercetare și cunoaștere sunt disponibile în Catalogul de resurse al acestui Observator.

Programul de finanțare a cercetării Orizont Europa (2021-2027) se va ridica la 94 de miliarde EUR pentru a spori sprijinul european pentru activitățile de cercetare și inovare în domeniul sănătății și al climei. O parte integrantă a cadrului de cercetare al programului Orizont Europa o reprezintă misiunile UE, care reprezintă angajamente de soluționare a provocărilor societale majore, inclusiv adaptarea la schimbările climatice. Misiunea UE privind adaptarea la schimbările climatice, inclusiv transformarea societală, va funcționa ca un portofoliu de acțiuni (proiecte de cercetare, măsuri de politică sau chiar inițiative legislative) pentru adaptarea la schimbările climatice. Rezumatul propus al misiunii subliniază necesitatea de a proteja sănătatea umană și bunăstarea de efectele schimbărilor climatice (inclusiv temperaturile ridicate, fenomenele meteorologice extreme și bolile infecțioase), cu un accent deosebit pe grupurile vulnerabile ale populației. În plus, misiunea privind orașele inteligente și neutre din punct de vedere climatic include promovarea unei tranziții juste pentru a îmbunătăți sănătatea și bunăstarea oamenilor, cu beneficii conexe, cum ar fi îmbunătățirea calității aerului sau un stil de viață mai sănătos, subliniind legătura importantă dintre adaptarea la schimbările climatice, atenuarea efectelor acestora și sănătate.

Sprijinirea investițiilor și a finanțării

Al treilea program al UE în domeniul sănătății (2014-2020), un instrument de finanțare menit să sprijine cooperarea dintre țările UE și să sprijine și să dezvolte activitățile UE în domeniul sănătății, a inclus printre obiectivele sale necesitatea de a proteja cetățenii Uniunii de amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății, inclusiv de cele cauzate de schimbările climatice.

O serie de politici tematice emergente – de exemplu, privind eficiența energetică a clădirilor sau finanțarea durabilă – oferă oportunități de promovare a acțiunilor care abordează impactul schimbărilor climatice asupra sănătății. Valul de renovări ale clădirilor vizează creșterea eficienței energetice a clădirilor, recunoscând că persoanele din clădirile ineficiente din punct de vedere energetic sunt mai expuse la temperaturi extreme care cauzează hipotermie iarna și stres termic vara în rândul populațiilor vulnerabile. În cele din urmă, taxonomia UE privind finanțarea durabilă urmărește să asigure un mediu de viață mai sănătos și mai rezilient la schimbările climatice prin direcționarea mai multor investiții în activități durabile din punctul de vedere al mediului, inclusiv în adaptarea la schimbările climatice.