eea flag

Munții Carpați sunt al doilea cel mai lung sistem montan din Europa, acoperind o suprafață de aproximativ 210.000 de kilometri pătrați. Șapte țări (Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Republica Slovacă și Ucraina) împart teritoriul regiunii Carpatice, cinci dintre acestea fiind membre ale UE.

Regiunea montană carpatică este unul dintre cele mai importante și mai bogate refugii naturale de pe continentul european. Munții Carpați adăpostesc aproximativ 30 % din flora europeană și cele mai mari populații de urși bruni, lupi, râși, zimbri europeni și specii rare de păsări din Europa, inclusiv acvila imperială amenințată la nivel mondial. Pe lângă diversitatea naturală, habitatele seminaturale, cum ar fi pășunile montane și fânețele, care sunt rezultatul secolelor de gestionare tradițională a terenurilor, au o mare importanță ecologică și culturală. WWF a inclus regiunea Carpaților pe lista mondială „Global 200” a ecoregiunilor recunoscute pentru nivelurile excepționale de biodiversitate. Regiunea montană carpatică oferă bunuri și servicii ecosistemice importante, cum ar fi alimente, apă dulce, produse forestiere și turism, și face parte din trei bazine hidrografice majore: Dunărea, Nistru (până la Marea Neagră) și Vistula (până la Marea Baltică).

Carpații servesc drept punte de legătură între culturile nordice și sud-vestice ale Europei, rezultând o mare varietate culturală.

Amenințări la adresa mediului din Munții Carpați

Abandonarea terenurilor, conversia și fragmentarea habitatelor, defrișările, practicile forestiere și agricole nesustenabile și poluarea duc la pierderea peisajului și a biodiversității din Carpați. Principalii factori determinanți în acest sens sunt evoluțiile socioeconomice și schimbările climatice. Abandonarea terenurilor și pierderea habitatelor sunt cele mai semnificative în zonele îndepărtate aflate la altitudini mai mari, unde agricultura tradițională nu poate concura cu agricultura modernă. Conversia și fragmentarea habitatelor sunt legate în principal de turismul nesustenabil și de dezvoltarea infrastructurii, în timp ce agricultura este principala sursă de poluare a apelor de suprafață și subterane. Schimbările climatice, care determină modificări ale modelelor de precipitații, ale stratului de zăpadă și ale temperaturii, intensifică procesele descrise mai sus.

Schimbările climatice și adaptarea la acestea în Munții Carpați

Impactul actual și cel preconizat al schimbărilor climatice au inițiat o serie de proiecte finanțate de UE, printre care:

  • CARPATCLIM a urmărit armonizarea datelor climatice din perioada 1961-2010 și punerea acestora la dispoziție într-o bază de date în rețea;
  • CarpathCC, în care au fost efectuate o serie de studii privind vulnerabilitatea și au fost evaluate măsurile de adaptare;
  • CARPIVIA, în cursul căreia a fost evaluată vulnerabilitatea principalelor ecosisteme și sisteme de producție ecosistemice din regiunea Carpaților și au fost propuse opțiuni de adaptare.


Inspirarea cazurilor de utilizare Climate-ADAPTDescoperiți modul în care cunoștințele afișate pe această pagină au inspirat actorii care lucrează la diferite niveluri de guvernanță să dezvolte soluții personalizate în diferite contexte de politică și practică.

  • Carpații: Utilizarea informațiilor despre țară din Climate-ADAPT pentru a dezvolta o pagină privind regiunea transnațională carpatică și pentru a contribui la politicile internaționale de adaptare

Language preference detected

Do you want to see the page translated into ?

Exclusion of liability
This translation is generated by eTranslation, a machine translation tool provided by the European Commission.