Raportarea UE privind adaptarea

Până în 2019, raportarea oficială de către statele membre ale UE s-a bazat pe Regulamentul privind mecanismul Uniunii Europene de monitorizare a gazelor cu efect de seră (MMR) din 2014. Articolul 15 din MMR s-a axat pe „raportarea cu privire la acțiunile naționale de adaptare” și prevede în mod specific că „[...] statele membre raportează Comisiei informații cu privire la planificarea și strategiile lor naționale de adaptare, evidențiind acțiunile puse în aplicare sau planificate pentru a facilita adaptarea la schimbările climatice. Aceste informații includ principalele obiective și categoria de impact al schimbărilor climatice abordată, cum ar fi inundațiile, creșterea nivelului mării, temperaturile extreme, secetele și alte fenomene meteorologice extreme.”

Prima raportare în temeiul articolului 15 din MMR a avut loc în 2015, iar a doua și ultima raportare a fost prevăzută pentru 2019.  Informațiile furnizate de statele membre în această raportare sunt prezentate în profilurile de țară privind Climate-ADAPT până la jumătatea anului 2021. În mod voluntar și la inițiativa statelor membre, țările pot actualiza aceste informații, astfel încât să reflecte mai bine activitatea adoptată recent, prin retransmiterea informațiilor raportate.

Regulamentul din 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice abrogă MMR. Începând din martie 2021 și, ulterior, o dată la doi ani, acțiunile naționale de adaptare vor fi raportate ca partea 1 din anexa VIII la Regulamentul privind guvernanța. Regulamentul respectiv include aceleași elemente ca articolul 15 din MMR, dar detaliile suplimentare ale raportării sunt specificate într-un act de punere în aplicare.

Acțiunile de adaptare raportate includ toate aspectele impuse din punct de vedere juridic de Regulamentul privind guvernanța și sunt în conformitate cu Decizia de la Katowice, care stabilește modalitățile, procedurile și orientările pentru raportare în temeiul cadrului de transparență al Acordului de la Paris.