3. Identificarea opțiunilor de adaptare

Un plan de acțiune detaliat, care să stabilească cum, când și de către cine ar trebui puse în aplicare măsuri de adaptare specifice, este esențial pentru realizarea adaptării pe teren. Pentru a elabora acest plan de acțiune, este important să se identifice potențialele opțiuni de adaptare (în această etapă) și să le restrângă (a se vedea etapa 4).

 Această etapă ajută autoritățile locale și orașele semnatare ale Convenției primarilor să identifice potențialele opțiuni de adaptare și să colecteze informații relevante pentru aceste opțiuni într-un portofoliu care va facilita prioritizarea în continuare a opțiunilor.

Opțiunile de adaptare sunt potențialele acțiuni de adaptare care pot aborda provocările climatice identificate anterior. În plus, opțiunile de adaptare pot permite valorificarea oricăror oportunități pozitive care decurg din schimbările climatice și/sau a eventualelor beneficii suplimentare pe care le pot crea aceste acțiuni. Opțiunile de adaptare pot varia de la acțiuni care consolidează capacitatea de adaptare (de exemplu, crearea de cunoștințe și schimbul de informații, crearea unui cadru instituțional de sprijin) sau care instituie sisteme de gestionare și mecanisme de sprijin (de exemplu, o mai bună planificare a gestionării terenurilor, mecanisme de asigurare) până la acțiuni de adaptare puse în aplicare pe teren, denumite adesea măsuri „gri” (infrastructură) sau „verzi” (bazate pe ecosisteme). Această etapă facilitează explorarea opțiunilor potențiale de adaptare și contribuie la identificarea acțiunilor relevante.

A se vedea, de asemenea, capitolul 3 din raportul AEM intitulat „Adaptarea urbană în Europa: modul în care orașele reacționează la schimbările climatice pentru informații suplimentare cu privire la eficacitatea opțiunilor de adaptare la diferitele efecte ale schimbărilor climatice.