A doua rundă de raportare privind adaptarea la schimbările climatice: Ofgem

Prezentul raport este o continuare a unui raport anterior publicat în 2011 în temeiul Legii privind schimbările climatice din 2008. Raportul se axează pe măsurile de adaptare care se aplică Oficiului Piețelor de Gaze și Energie Electrică (Ofgem)și întreprinderilor din cadrul rețelelor de gaze și energie electrică responsabile cu transportul gazelor și al energiei electrice de la punctul de producție (sau terminalul de gaze sau instalațiile de înmagazinare) către gospodării și întreprinderi. Ofgem a elaborat cadre de reglementare pentru a sprijini și promova reziliența rețelelor energetice (rețele de transport și distribuție). În cadrul abordării actuale a puterii de raportare privind adaptarea (Adaption Reporting Power – ARP), producătorii și întreprinderile de rețea au fost invitate să ia în considerare riscurile și răspunsurile în materie de adaptare la schimbările climatice și să elaboreze rapoarte independente. În conformitate cu raportul din 2011, raportul a analizat riscurile legate de schimbările climatice evidențiate de întreprinderile de rețele reglementate în rapoartele lor de adaptare și a analizat dacă instrumentele și politicile de reglementare permit acestor întreprinderi să identifice, să planifice și să se pregătească în mod adecvat pentru riscurile legate de schimbările climatice. Scenariile privind schimbările climatice nu s-au schimbat de la ultimul raport, iar profilul de risc al sectorului rămâne în mare măsură același. Acest punct de vedere este confirmat de evaluarea companiilor din rețea, care include experiența evenimentelor meteorologice extreme recente și opiniile academice. Cu toate acestea, modelarea climatică sugerează că este probabil ca incidența și importanța impacturilor legate de condițiile meteorologice să se intensifice începând cu anii 2020. Prin urmare, prezentul raport din runda a doua se axează pe evaluarea rezilienței actuale a rețelei și a abordărilor întreprinderilor în ceea ce privește pregătirea viitoare. Aceasta include pregătirea pentru viitoarele riscuri preconizate, atât în cadrul sectoarelor de infrastructură, cât și, într-o anumită măsură, între acestea.