Abordări ecosistemice ale adaptării și atenuării – exemple de bune practici și lecții învățate în Europa

Prezentul raport documentează și analizează exemple de bune practici privind abordările ecosistemice ale atenuării schimbărilor climatice și adaptării la acestea în Europa. Abordările ecosistemice ale atenuării (EBM) sunt definite ca utilizarea ecosistemelor pentru serviciul lor de stocare și sechestrare a carbonului pentru a sprijini atenuarea schimbărilor climatice. Abordările ecosistemice ale adaptării (ABE) sunt definite ca utilizarea biodiversității și a serviciilor ecosistemice ca parte a unei strategii globale de adaptare pentru a ajuta oamenii să se adapteze la efectele negative ale schimbărilor climatice; aceste abordări pot include gestionarea durabilă, conservarea și refacerea ecosistemelor, ca parte a unei strategii globale de adaptare care să țină seama de multiplele beneficii conexe sociale, economice și culturale pentru comunitățile locale.

Acest studiu a compilat 101 studii de caz: 13 sunt EBM, 49 sunt EBA și 39 sunt din adaptarea în conservarea naturii (dintre care nouă au fost utilizate pentru a informa EBA), acoperind peste 17 țări europene (unele proiecte au fost regionale).

Analiza tuturor acestor proiecte a arătat că abordările ecosistemice ale adaptării și atenuării aduc o serie de beneficii de mediu, sociale și economice, pe lângă adaptare sau atenuare. Multe dintre abordările ABE contribuie, de asemenea, la EBM și viceversa. În ciuda acestor beneficii, studiile au arătat că există o serie de obstacole în calea adoptării abordărilor ABE și EBM. Principalele trei bariere sunt: nevoia de terenuri considerabile, opoziția comunităților și lipsa de finanțare.