Revizuirea cadrelor de indicatori care sprijină planificarea urbană pentru reziliență și sănătate

Sănătateapublică și legăturile sale cu planificarea urbană, gestionarea riscurilor, capitalul natural și mediul construit al orașelor au devenit mai relevante ca niciodată în ultimii ani. Pe măsură ce Europa continuă să se dezvolte din ce în ce mai mult în mediul urban, ea se confruntă cu noi provocări legate de sănătate, generate de numeroși factori, printre care schimbările demografice, dinamica migrației, creșterea economică, presiunile asupra mediului, urgența climatică și recenta criză provocată de pandemia de COVID-19. Această gamă largă de factori determinanți ai riscurilor pentru sănătate și de presiuni interne fragilizează sistemele urbane, cu un impact negativ asupra calității vieții și a bunăstării cetățenilor.

Acest studiu evaluează relevanța și aplicabilitatea indicatorilor urbani existenți pentru construirea unor orașe mai reziliente și mai sănătoase prin intermediul planificării urbane. Pentru a oferi o perspectivă mai holistică asupra riscurilor pentru sănătatea urbană, aceasta utilizează conceptul de „reziliență urbană” ca o nouă modalitate de planificare a orașelor pentru a preveni, a se pregăti, a atenua și a se adapta nu numai la șocuri, ci și la stres și provocări, cu scopul de a consolida reziliența printr-o mai bună colectare a informațiilor, prin politici, planuri și inițiative. Întrucât indicatorii și datele sunt esențiale pentru evaluarea și gestionarea riscurilor pentru sănătatea urbană, deoarece oferă informații esențiale bazate pe dovezi care facilitează luarea deciziilor și luarea de măsuri, acest studiu abordează mai multe întrebări: Cadrele de indicatori existente evaluează vulnerabilitățile sistemice urbane actuale legate de planificarea urbană, reziliență și sănătate? Reflectă acestea tendințele urbane și legăturile lor cu riscurile pentru sănătate? Ar putea acestea să sprijine actorii locali în identificarea domeniilor prioritare de acțiune și să ofere orientări cu privire la modul de îmbunătățire a planificării urbane și a pregătirii pentru a îmbunătăți sănătatea și reziliența?

Analiza se axează pe șase cadre, selectate pentru evaluare pe baza relevanței lor pentru subiect și anvergură, a semnificației politice și regionale, a disponibilității publice și a varietății: indicatorii privind obiectivul de dezvoltare durabilă (ODD) (inclusiv legăturile cu Cadrul de la Sendai și cu Acordul de la Paris); noul cadru de monitorizare a Agendei urbane și indicatorii aferenți; Tabloul de bord al Biroului Organizației Națiunilor Unite pentru reducerea riscurilor de dezastre (UNDRR) privind reziliența la dezastre pentru orașe și addendumul său privind reziliența sistemului de sănătate publică; indicatorii Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) pentru orașe reziliente; Chestionarul privind sistemicitatea riscurilor; și instrumentul ThinkHazard!.

Abordarea bazată pe evaluare este sistemică și analizează relația dintre indicatori și:

• stareaactuală a mediului urban – aceasta identifică vulnerabilitățile existente și domeniile prioritare; și
• planificarea urbană orientată spre risc și intervențiile orașului – aceasta oferă o idee despre modul în care orașele se pregătesc pentru și/sauatenuează impactul pericolelor.
  

O analiză secundară examinează oportunitățile de punere în aplicare la nivel local a fiecărui cadru.