Planificarea urbană pentru sănătate – experiențe de consolidare a rezilienței în 12 orașe

Situațiile de urgență pot deveni experiențe transformatoare pentru orașe: o oportunitate de a regândi, de a replanifica și de a reconstrui și de a promova schimbări care le pot face mai sănătoase, mai durabile, mai echitabile și mai reziliente. Revenirea la „normal” ar putea să nu fie suficientă – în schimb, orașele ar trebui să depună eforturi pentru a construi un viitor urban mai bun. Acest raport prezintă rezultatele unei serii de interviuri cu orașele din regiunea europeană a OMS, care au vizat compilarea de informații locale cu privire la modul de stabilire a priorităților pentru a deveni mai reziliente și pentru a se pregăti (sau a răspunde) la crizele de mediu și sanitare. Au fost realizate interviuri cu reprezentanți ai administrației locale implicați în planificarea urbană, mediu sau sănătate. Acestea s-au axat pe modul în care orașele au abordat planificarea urbană și proiectarea infrastructurii ca răspuns la dezastre specifice – sau într-un mod preventiv pentru cele viitoare – și pe modul în care aceste eforturi ar putea contribui la un viitor urban mai sănătos și mai durabil.

Un total de 12 orașe de studiu de caz din 11 țări din regiunea europeană a OMS au fost intervievate utilizând un chestionar trimis în prealabil. Printre acestea s-au numărat trei orașe mici (< 100 000 de cetățeni), cinci orașe medii (100 000-500 000 de cetățeni) și patru orașe mari (> 500 000 de cetățeni). Dintre acestea, 10 s-au confruntat cu cel puțin un eveniment de urgență în ultimul deceniu, inclusiv inundații majore, incendii forestiere, cutremure, uragane, accidente industriale, întreruperi ale alimentării cu energie electrică, valuri de căldură și furtuni de zăpadă. Mai multe orașe s-au confruntat cu mai multe dezastre în același timp – o tendință care va continua probabil în viitor. Aceste evenimente au provocat o gamă largă de efecte, inclusiv un impact substanțial asupra sănătății. Analiza tematică a fost aplicată extraselor de interviu pentru a identifica subiecte, idei și modele comune.

Pregătirea pentrusituații de urgență este un element-cheie al consolidării rezilienței sistemelor de sănătate și a altor sisteme, precum și o componentă centrală a cadrelor de gestionare a situațiilor de urgență. Prin urmare, extrasele din interviuri au fost analizate utilizând patru faze distincte, dar interconectate, ale cadrelor de gestionare a situațiilor de urgență. Acestea includ două etape care au loc în timpul și după o situație de urgență (răspuns și redresare) și două care trebuie efectuate înainte de noi greve de urgență (atenuare și pregătire).

Rezultatele interviului au identificat o serie de factori-cheie pentru redresarea după eveniment, inclusiv accesul la resurse financiare și bugete pentru situații neprevăzute, acoperirea asigurărilor, flexibilitatea lanțurilor locale de aprovizionare și distribuție și conștientizarea socială a diferitelor expuneri și riscuri pentru sănătate ale mediului înconjurător. În plus, interviurile au evidențiat o serie de factori în consolidarea rezilienței care sunt esențiali pentru o redresare completă și rapidă, inclusiv investițiile pe termen lung în infrastructura critică, transformarea modelului economic pentru a se baza mai mult pe industrii durabile și ecologice și controlul asupra presiunii asupra dezvoltării.