Planificarea urbană pentru reziliență și sănătate: mesaje-cheie

Sănătateapublică și relația sa cu planificarea urbană, guvernanța riscurilor și mediul natural și construit din orașe au devenit mai relevante ca niciodată. Schimbările climatice, urbanizarea rapidă și/sau planificată necorespunzător și degradarea mediului au făcut ca multe orașe să fie mai vulnerabile la dezastre, multe dintre acestea fiind declanșate sau asociate cu condițiile climatice și de mediu în schimbare. Pandemia de COVID-19 a evidențiat pentru guverne și cetățeni legăturile dintre sănătate și mediile urbane – în special locuințele, spațiul public, serviciile și infrastructura de bază și transporturile. Recentul raport al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) al Organizației Națiunilor Unite acordă o nouă urgență atât necesității de a lua măsuri preventive, cât și cerinței de a se pregăti pentru creșterea frecvenței și a importanței schimbărilor climatice și a evenimentelor naturale conexe. În plus, orașele se confruntă din ce în ce mai mult cu urgențe locale cauzate de accidente industriale și de defecțiuni ale sistemelor, ceea ce indică gradul ridicat de interdependență pe care îl au în special orașele mari. Prin urmare, planificarea inadecvată a fost recunoscută ca un factor de risc de dezastre relevant, care afectează pericolele urbane, expunerea și nivelul de vulnerabilitate. Orașele trebuie să înțeleagă caracteristicile și procesele care le fac vulnerabile la crize și la urgențe de mediu – și la impactul lor asociat asupra sănătății – și să recunoască cele mai eficace politici și acțiuni de reducere a riscurilor, să fie mai bine pregătite și să devină mai reziliente.

Proiectul „Protejarea mediului și a sănătății prin consolidarea rezilienței urbane”, condus de Centrul European pentru Mediu și Sănătate al Biroului regional pentru Europa al OMS, urmărește să sprijine autoritățile locale și factorii de decizie să reflecteze asupra nevoilor locale în materie de pregătire și să consolideze reziliența. Echipa de proiect a compilat dovezi și experiențe și lecții învățate la nivel local cu privire la:

• reducerea riscurilor pentru sănătate generate de pericolele locale generate de dezastre și situații de urgență;
• atenuarea vulnerabilității locale la aceste pericole; și
• prioritățile și acțiunile locale pentru îmbunătățirea gradului de pregătire, a rezilienței (și a sănătății) prin planificare șiproiectare urbană, precum și prin gestionarea infrastructurii urbane. 

Explorarea de cătreproiect a modului în care orașele pot utiliza intervențiile urbane și de infrastructură, datele disponibile și indicatorii și evaluările locale pentru a reduce riscurile de dezastre locale și pentru a spori gradul de pregătire și reziliența reprezintă o contribuție la reziliența urbană și la capacitățile locale de adaptare. Este, de asemenea, o componentă centrală a obiectivului mai larg al dezvoltării urbane durabile, echitabile și sănătoase.

Prezentul raport de sinteză reunește mesaje și concluzii-cheie din trei direcții de lucru separate, pentru a identifica modul în care reziliența și pregătirea urbană pot fi îmbunătățite prin structura și proiectarea orașelor, precum și prin gestionarea și monitorizarea urbană.