Klimasken

Klimasken este un instrument de evaluare a contribuției orașelor, municipalităților și clădirilor la schimbările climatice și la adaptarea la schimbările climatice. Instrumentul constă în mai mulți indicatori, calculați pe baza datelor furnizate de utilizatori și agregați, prin intermediul unor calcule simple, într-un indice și subcomponentele sale. Mai detaliat, instrumentul:

• monitorizează starea și dezvoltarea mediului în care se află un oraș/un district sau o clădire, în ceea ce privește temperaturile, valurile de căldură, precipitațiile, seceta sau fenomenele meteorologice extreme. Aceasta se bazează pe zece indicatori.
• utilizează 16 indicatori pentru a evalua vulnerabilitatea orașului la efectele schimbărilor climatice, evaluând sensibilitatea și capacitatea sa de adaptare, în ceea ce privește gradul său de pregătire și caracteristicile sistemelor specifice prezente în zonă.
• dedică 14 indicatori pentru a evalua contribuția zonei examinate la stocul de gaze cu efect de seră din atmosferă, stabilind astfel cât de mult este orașul responsabil pentru schimbările climatice atât în ceea ce privește emisiile directe, cât și cele indirecte de gaze cu efect de seră.
• se bazează pe 16 indicatori pentru a evalua gradul de pregătire a proprietarilor de orașe/districte/clădiri în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor de adaptare și atenuare, precum și efectele practice ale acestora asupra vieții de zi cu zi.

Rezultatele evaluării sunt rezumate prin intermediul unei etichete climatice care descrie ratingul global prin intermediul mai multor cercuri concentrice împărțite în patru cadrane. Aceste cadrane ilustrează patru domenii tematice principale pentru evaluarea abordării unui oraș, a unui district sau a unei clădiri în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice (expunere, sensibilitate și capacitate) și emisiile de gaze cu efect de seră. Fiecare cadran este, de asemenea, subdivizat în felii mai mici, reprezentând subindicatori incluși în domeniul tematic respectiv.

Cinci culori (roșu, portocaliu, galben, verde deschis și verde închis) reflectă starea sau dezvoltarea sistemului descris de indicatorii utilizați, de la negativ (roșu) la pozitiv (verde închis). Astfel, o singură etichetă poate indica starea și dezvoltarea subindicatorilor, domenii tematice întregi și starea generală a sistemului.