CCTAME

Se estimează că emisiile istorice globale generate de utilizarea terenurilor le depășesc pe cele generate de combustibilii fosili cu aproximativ 25 % și sunt considerate în prezent a doua cea mai mare sursă de emisii de gaze cu efect de seră (GES). În Europa, sectorul agricol este al treilea cel mai mare sector de emisii de gaze cu efect de seră, reprezentând 9 % din emisiile UE-25. Principala idee care a condus la proiectul CCTAME este viziunea de a pune în aplicare un concept de „fuziune între modelul de politică și date” pentru a garanta atenuarea și adaptarea eficiente și eficace în sectorul exploatării terenurilor și pentru a maximiza beneficiile obținute din coordonarea politicilor cu alte politici ale UE. În 2008, sectorul exploatării terenurilor nu a fost sau a fost slab reprezentat în modelele europene de elaborare a politicilor climatice. Proiectul CCTAME a fost conceput pentru a acoperi această lacună.

Proiectul CCTAME a evaluat impactul agriculturii, climei, energiei, silviculturii și al altor politici asociate de utilizare a terenurilor, luând în considerare reacțiile rezultate asupra sistemului climatic din Uniunea Europeană. Modelele biofizice explicite din punct de vedere geografic, împreună cu un grup integrat de modele economice de utilizare a terenurilor, au fost cuplate cu un model climatic regional pentru a evalua și a identifica strategiile de atenuare și adaptare în agricultura și silvicultura europeană.

Obiectivele specifice ale CCTAME au fost:

• construirea unei interfețe puternice între știință și politică prin furnizarea de informații oportune, relevante și ușor de înțeles comunității politice, provenite din evaluările de impact ale politicilor de ultimă generație. Obiectivul tehnico-științific a fost de a efectua o evaluare a eficienței proceselor actuale și viitoare de adaptare și atenuare a utilizării terenurilor.
• modelarea utilizării explicite a terenurilor la nivelul practicilor de gestionare a exploatațiilor/pădurilor, ținând seama de schimbările tehnologice emergente din sectorul exploatării terenurilor și din industriile asociate acestuia. Modelele climatice regionale au fost cuplate cu modele ecosistemice biofizice, care au generat o mare varietate de seturi de posibilități de producție pentru fiecare unitate geografică. Modelele economice de ultimă oră, care sunt încorporate în teoria economiei bunăstării moderne, au folosit seturile de posibilități geografice explicite de producție biofizică pentru a genera strategii locale consecvente de atenuare și adaptare a utilizării terenurilor.

Integrarea mai multor procese de politică

CCTAME a creat un cluster model integrat, care a fost utilizat pentru elaborarea politicilor de atenuare legate de utilizarea terenurilor în cadrul procesului de elaborare a politicilor CCONUSC privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura (LULUCF) de către toate statele membre ale UE. Strategia generală a CCTAME a fost adaptată în vederea alinierii și dezvoltării în continuare a instrumentelor existente de sprijinire a deciziilor în sectorul utilizării terenurilor pentru a răspunde cererilor din cadrul procesului de politică privind clima în Europa și în cadrul CCONUSC. Instrumentele CCTAME au fost informate de factorii de decizie interesați să pună în aplicare schimbări în practicile de utilizare a terenurilor pentru negocierile post-Kyoto în Europa și regimurile de politici climatice ale CCONUSC. Printre politicile analizate s-au numărat cele care vizează îmbunătățirea sau conservarea stocurilor de carbon [punerea în aplicare la nivel național a stimulentelor prevăzute de Protocolul de la Kyoto, de exemplu intensificarea utilizării bioenergiei (Directiva privind energia din surse regenerabile și altele)], precum și politicile care vizează reducerea emisiilor de GES, altele decât cele de CO2 (CH4, N20), provenite din agricultură. Modelele de tip ascendent, astfel cum au fost sugerate în cadrul CCTAME, s-au dovedit a oferi platforme cantitative excelente pentru a promova coordonarea politicilor în diferite „sectoare” de politică, dar legate între ele. Principala funcție de coordonare a clusterului de modele CC-TAME a fost generarea de instrumente și metodologii de cercetare pentru evaluarea impactului politicilor alternative și estimarea costurilor și beneficiilor asociate acestora.

Integrarea modelului printr-o abordare ascendentă explicită din punct de vedere geografic și tehnologic

Prin abordarea ascendentă explicită din punct de vedere geografic și tehnologic, proiectul CC-TAME a integrat modelul climatic regional REMO (WP3000) cu modele biofizice de gestionare a ecosistemelor (WP 4000) și cu modele economice regionale și naționale complete (WP 5000). Această abordare multidimensională pune în legătură scările geografice și temporale și integrează toate sectoarele majore de utilizare a terenurilor. Abordarea metodologică a combinat modele explicite de creștere a culturilor/arborilor care funcționează pe scara parcelei și care au suficiente detalii spațiale subnaționale pentru a estima răspunsurile și posibilitățile de adaptare ale culturilor și arborilor. Abordarea a permis o legătură consecventă cu scara continentală, ceea ce garantează robustețea și consecvența în evaluarea strategiilor și politicilor durabile și eficiente din punctul de vedere al costurilor de atenuare a emisiilor de gaze cu efect de seră și de gestionare adaptivă. CC-TAME a utilizat o multitudine de modele la diferite scări, care permit comparații ale modelelor și, prin urmare, incertitudinile modelelor au fost evaluate în mod sistematic. S-au construit date și instrumente de evaluare fiabile și de încredere prin utilizarea unor resurse mari.

Evaluarea integrată a scenariilor de politică

Datele (WP2000) și instrumentele de analiză (WP3000, WP4000 și WP5000) ale CCTAME au fost utilizate în cadrul WP6000 pentru a evalua o gamă largă de scenarii de politică de mediu, agricolă, forestieră și energetică. Printre politicile specifice care au fost analizate se numără cele care vizează îmbunătățirea sau menținerea stocurilor de carbon, precum și politicile care vizează reducerea emisiilor de GES, altele decât cele de CO2 (CH4, N20) provenite din agricultură. Îmbunătățirea biodiversității și îmbunătățirea/conservarea solului constituie, de asemenea, obiective de politică importante, care au fost abordate de cercetarea CCTAME.

Politicile au fost evaluate individual și în comun, urmând un model strict de protocol de legătură, care a fost elaborat în cadrul CC-TAME și utilizat pentru studii suplimentare de impact asupra politicilor. Calitățile eterogene, utilizările multiple și limitele fizice sunt motivele pentru impactul complex al politicilor de utilizare a terenurilor. Integrarea și legătura dintre (a) modelarea biofizică specifică sitului, (b) modelarea microeconomică la nivel de fermă și (c) modelarea macroeconomică multisectorială au permis încorporarea atât a condițiilor naturale eterogene, cât și a ajustărilor pieței într-o lume în curs de globalizare prin intermediul GLOBIOM cu piețele agricole, forestiere și energetice conectate la nivel internațional.

Principalul rezultat a fost pregătirea unei metodologii operaționale și coerente pentru a efectua evaluări ale politicilor pentru sectorul LULUCF, care sunt conforme cu cerințele de raportare în temeiul CCONUSC.

Pe lângă activitatea de atenuare din cadrul CC-TAME, proiectul a pus în aplicare scenarii climatice regionale și a efectuat o analiză completă a atenuării și a adaptării, cu accent pe beneficiile conexe ale atenuării și adaptării. CCTAME a identificat punctele critice de vulnerabilitate în ceea ce privește geografia și tipul de ecosistem în cadrul diferitelor scenarii privind schimbările climatice. Clusterul de modele CCTAME a fost utilizat pentru a evalua o gamă largă de scenarii de politică de mediu, agricolă, forestieră și energetică. Unul dintre rezultate a fost că politicile care vizează îmbunătățirea sau conservarea stocurilor de carbon, precum și politicile care vizează reducerea emisiilor de GES, altele decât cele de CO2, provenite din agricultură au obținut, de asemenea, un punctaj ridicat în ceea ce privește adaptarea ecosistemelor la schimbările climatice.

Instrumentele și datele produse în cadrul proiectului au fost utilizate pentru a furniza informații privind nivelul de referință pentru raportarea în temeiul CCONUSC. Printre altele, scenariile CCTAME au contribuit la evaluările AR5 ale IPCC cu scenarii de utilizare a terenurilor.

Pe lângă evaluarea la scară europeană, CCTAME a elaborat instrumente de evaluare a eficienței proceselor de atenuare și adaptare la nivelul practicilor de gestionare a exploatațiilor/pădurilor, precum și la nivel sectorial, ținând seama de schimbările tehnologice emergente din sectorul exploatării terenurilor și din industriile conexe din amonte. Aceste instrumente au potențialul de a fi utilizate de o comunitate mai largă de utilizatori. Au fost elaborate analize ale evenimentelor extreme utilizând modele de ferme stocastice, bazate pe metodologii de ultimă oră.

Proiectul a identificat adaptarea indusă de politici, în special de politica agricolă comună, de strategia de dezvoltare rurală, de strategia forestieră a UE și de planul de acțiune pentru păduri și, în general, de politicile UE privind schimbările climatice”.

Modelele AROPAj, CAPRI și FASOM au o istorie îndelungată în furnizarea de consiliere în materie de politici către DG AGRI cu privire la aspecte legate de coordonarea PAC, a strategiei de dezvoltare rurală și a politicilor climatice. Sprijinite de cercetarea CCTAME, aceste modele au fost utilizate pentru a furniza evaluări ale impactului politicilor pentru DGENV/CLIMA. Rezultatele cercetării CC-TAME care acoperă instrumentele GLOBIOM, UE-FASOM, CAPRI, AROPAj și GFM au sprijinit procesul CCONUSC.

Consorțiul CCTAME a fost strâns legat de „Consorțiul european pentru modelarea strategiilor privind poluarea aerului și clima” sponsorizat de DG ENV (EC4MACS), care a asigurat legătura cu alte sectoare [energia (modelele PRIMES, POLES), poluarea aerului (modelul RAINS/GAINS) și macroeconomia prin modelul GEM-E3]. Modelele CCTAME (FASOM, CAPRI, BEWHERE, GFM, EPIC, DNDC) au fost furnizate ca modele de ultimă generație pentru luarea deciziilor privind atenuarea și adaptarea în cadrul implicării UE în negocierile CCONUSC.