All official European Union website addresses are in the europa.eu domain.
See all EU institutions and bodies- BG български
- ES Español
- CS Čeština
- DA Dansk
- DE Deutsch
- ET Eesti keel
- EL Ελληνικά
- EN English
- FR Français
- GA Gaeilge
- HR Hrvatski
- IT Italiano
- LV Latviešu
- LT Lietuvių
- HU Magyar
- MT Malti
- NL Nederlands
- PL Polski
- PT Português
- RO Română
- SK Slovenčina
- SL Slovenščina
- FI Suomi
- SV Svenska Limbi non-UE
- IS Íslenska
- NN Nynorsk
- TR Türkçe
RISES-AM

Răspunsuri la schimbările climatice din zonele de coastă: Strategii inovatoare pentru scenarii de vârf - adaptare și atenuare
Deși s-a pus un accent puternic pe atenuarea schimbărilor climatice la sub 2 °C, lipsa de acțiune la nivel internațional și creșterea continuă a concentrațiilor de gaze cu efect de seră fac importantă analizarea implicațiilor scenariilor de vârf (încălzirea medie globală > 2 °C în raport cu nivelul preindustrial) pentru zonele vulnerabile. Acest lucru va permite o mai bună cuantificare a impactului și a vulnerabilităților asociate cu astfel de schimbări climatice, demonstrând că adaptarea este posibilă la un cost accesibil (în comparație cu riscul). În plus, aceasta va informa factorii de decizie politică și de decizie, contribuind la sensibilizarea cu privire la dimensiunile multiple ale posibilelor căi de adaptare.
Zonele de coastă se numără printre cele mai vulnerabile regiuni ale lumii în fața schimbărilor climatice (amenințate de creșterea nivelului mării, de scurgerile în zonele joase de coastă și de furtunile costiere). Rezultatele obținute se bazează pe un set de modele care iau în considerare proiecțiile globale pregătite în special pentru sistemele costiere pentru a permite evaluarea impactului schimbărilor climatice pentru nivelurile actuale de adaptare.
Ipoteza de lucru RISES-AM este că sustenabilitatea zonelor de coastă poate fi îmbunătățită prin adoptarea unei căi adaptive flexibile care identifică punctele de basculare și utilizează opțiunile de intervenție ecologică, mai durabile decât soluțiile tradiționale de inginerie costieră. Pentru a atinge acest obiectiv general, proiectul a vizat:
a) să dezvolte un set de căi de adaptare pentru sistemele costiere vulnerabile selectate, introducând strategii de retragere și cazare și incluzând soluții inovatoare derivate la scară locală;
b) să evalueze sinergiile dintre aceste opțiuni în cadrul unei serii de scenarii viitoare, luând în considerare componentele fizice și socioeconomice; și
c) să introducă o abordare bazată pe riscuri în analiza climatică pentru a atinge un nivel mai ridicat de obiectivitate în evaluări și pentru a ține seama de incertitudinile factorilor determinanți și ale răspunsurilor. Acest lucru va conduce la o mai bună evaluare a compatibilității dintre nivelurile local, regional și global și dintre planurile pe termen scurt și cele pe termen lung.
RISES –AM – s-a bazat pe o abordare de evaluare imbricată la toate scările pentru a determina vulnerabilitatea și riscul. În primul rând, au fost comparate regiunile lumii, iar principalele puncte fierbinți de vulnerabilitate au fost determinate în funcție de tipologia zonelor costiere. Aceasta a fost urmată de analize regionale rafinate și evaluări locale, inclusiv performanța noilor tipuri de intervenții „verzi”.
Cele mai eficiente intervenții au stat la baza analizei la scară regională în care au fost elaborate și clasificate căi de adaptare, în funcție de contribuția lor la atenuarea schimbărilor climatice. Aceasta a fost apoi utilizată pentru a reevalua o analiză îmbunătățită la scară globală.
Această abordare a vizat o funcționare naturală îmbunătățită a intervențiilor costiere „verzi”, care va avea ca rezultat un sistem costier mai durabil care să funcționeze în scenarii climatice și socioeconomice extreme.
Rezultatele RISES-AM au fost derivate din modele conceptuale și numerice care se ocupă de proiecția impactului pentru sistemele costiere și permit evaluarea impactului asupra climei pentru nivelurile actuale de adaptare. Deficitul de adaptare a fost considerat o funcție a arhetipului costier. Analiza la scară locală a abordat procese care nu sunt adesea luate în considerare împreună, cum ar fi eroziunea cauzată de inundații și salinizarea (de exemplu, nivelurile de salinitate dintr-unul dintre studiile noastre de caz privind Delta fluviului Ebru de pe coasta mediteraneeană spaniolă). Vulnerabilitățile regionale au fost evaluate prin caracterizarea tipologiilor costiere de-a lungul unor sectoare costiere selectate în care au fost proiectate și combinate nivelurile medii viitoare ale mării, supratensiunile și condițiile de valuri cu disponibilitatea spațiului, astfel încât să se determine nivelurile de adaptare și posibilele intervenții și căi. La scară globală, a fost efectuată o evaluare similară, luând în considerare în mod combinat inundațiile și eroziunea și introducând pentru prima dată retragerea ca opțiune de adaptare. Rezultatele evaluărilor arată importanța planificării în avans în toate categoriile pentru a reduce impactul schimbărilor climatice și arată feedback-urile dintre subsistemele fizice și socio-economice din zona de coastă. În acest scop, au fost luate în considerare intervenții care sunt o combinație de a) intervenții gri bazate pe structuri rigide, b) intervenții verzi bazate pe principii naturale și c) intervenții ușoare bazate pe hrănirea cu nisip și amenajarea teritoriului. Efectele economice directe au fost estimate pe baza disponibilității terenurilor, în timp ce o serie de analize au fost efectuate pentru a calcula efectele indirecte (de exemplu, prin intermediul transportului maritim responsabil pentru mai mult de 80 % din comerțul mondial).
Beneficiile adaptării și nevoia de flexibilitate pentru a spori sustenabilitatea zonelor costiere au fost abordate printr-o analiză bazată pe procese. S-a demonstrat modul în care sustenabilitatea poate fi îmbunătățită prin furnizarea de volume sedimentare suplimentare susținute de fluxuri de apă îmbunătățite. Rolul habitatelor naturale și al funcționării ecosistemelor a fost, de asemenea, luat în considerare pentru a promova tipuri de intervenții prietenoase din punct de vedere energetic, astfel încât mecanismele de acumulare naturală, bine cunoscute pentru zonele umede, să poată fi exportate către alte sisteme costiere.
A fost analizată, de asemenea, adecvarea generală a intervențiilor neconvenționale, cum ar fi creșterea nivelului terenurilor (de exemplu, Țările de Jos sau Maldive) față de abordările bazate pe vegetație. Acest lucru a permis ridicarea de noi întrebări care nu au fost identificate atât de clar înainte. De exemplu, conceptul de condiții de vârf și dacă acesta se referă la presiunile care acționează asupra unui sistem costier sau la combinația de presiuni, stări și răspunsuri. O altă întrebare identificată este necesitatea de a combina tendințele medii și evenimentele extreme, astfel încât să se găsească cea mai proastă combinație posibilă și să se evalueze vulnerabilitatea costieră respectivă.
Universitat Politecnica din Catalunya | ES |
|---|---|
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie | RO |
Institutul de Recerca I Tecnologia Agroalimentare | ES |
Universitatea din Southampton | Regatul Unit |
Stichting Deltares | NL |
Creștin-Albrechts-Universitaet Zu Kiel | DE |
Consiliul de Cercetare a Mediului Natural | Regatul Unit |
Helmholtz-Zentrum Geesthacht Zentrum Blană Material-Und Kustenforschung Gmbh | DE |
Stichting Vu-Vumc | NL |
Gcf - Forumul Global pentru Climă Ev | DE |
Centro Euro-Mediterraneo Sui Cambiamenti Climatici Scarl | IT |
Universitatea din Sussex | Regatul Unit |
Instrumentul:
PC7 – Proiect de colaborare
Data de începere:
01/11/2013
Durata:
36 de luni
Coordonator de proiect:
Universitat Politecnica de Catalunya (UPC)
Punct de contact:
Prof. Agustín Sánchez-Arcilla
Universitat Politècnica de Catalunya (UPC)
Laboratori d’Enginyeria Maritima (LIM/UPC) Jordi Girona, 1-3 Mòdul D1, Campus Nord
08034-Barcelona, Spania
Language preference detected
Do you want to see the page translated into ?