1.3 Cum să planificați adaptarea?

1.3 Cum să planificați adaptarea?

Adaptarea la schimbările climatice se aplică politicilor, practicilor și proiectelor care pot fie să reducă daunele și/sau să valorifice oportunitățile asociate schimbărilor climatice. Aceasta poate include integrarea adaptării direct în politicile existente sau luarea unor măsuri selectate pentru a reduce vulnerabilitățile specifice. În procesul de adaptare, legislația, politicile, planurile și orientările relevante existente la nivel național și la nivelul UE trebuie să fie luate în considerare pentru integrarea în planuri. Politica existentă se confruntă cu condiții viitoare noi și incerte în contextul schimbărilor climatice. Prin urmare, sunt necesare noi abordări de planificare, iar această secțiune oferă informații de bază pentru planificarea adaptării la schimbările climatice.

Adaptarea are loc la diferite scări și domenii de aplicare. Aceasta variază de la includerea în politica globală și europeană până la crearea unor planuri naționale sau regionale de adaptare și a unor măsuri de adaptare puse în aplicare de comunitățile locale. În prezent, adaptarea este adesea văzută ca un proces de învățare de către persoane și organizații într-un context specific. Acest proces urmărește să asigure luarea unor decizii care să poată face față unei game largi de situații viitoare. Aceasta recunoaște că obiectivele părților interesate sunt adesea în conflict și că există diferite surse de informații. Ca rezultat, adaptarea este mai mult decât reducerea vulnerabilității viitoare la o prognoză științifică sau tehnică. Sunt utilizate abordări alternative, cum ar fi evaluarea riscurilor, elaborarea scenariilor și evaluarea deciziilor. În plus, învățarea poate fi realizată prin colaborare, evaluarea exemplelor de caz și prin punerea în aplicare.

În Cartea albă privind adaptarea, UE a identificat „patru piloni” de acțiune care sunt importanți pentru planificarea adaptării:

1. crearea unei baze solide de cunoștințe privind impactul și consecințele schimbărilor climatice;
2. integrarea adaptării în principalele domenii de politică;
3. utilizarea unei combinații de instrumente de politică (instrumente bazate pe piață, orientări, parteneriate public-privat) pentru a asigura realizarea eficientă a adaptării și
4. intensificarea cooperării internaționale în materie de adaptare.

Rolul Instrumentului de sprijin pentru adaptare în acest proces este de a furniza informații privind vulnerabilitatea și riscurile climatice, alături de exemple de caz și orientări. Utilizatorii sunt puternic încurajați să colaboreze activ cu alte părți interesate în toate etapele procesului de adaptare. Acest lucru este recomandat în special pentru identificarea opțiunilor de adaptare, schimbul de informații, utilizarea tehnicilor participative pentru explorarea sinergiilor și a conflictelor și pentru sensibilizarea cu privire la potențialele căi de adaptare.