eea flag

Description

Umiditateasolului, denumită și „apă verde”, este componenta ciclului apei accesibilă rădăcinilor plantelor. Umiditatea solului scade în perioadele de precipitații deficitare. Irigarea este cea mai utilizată modalitate de combatere a deficitului de apă din sol și, în consecință, a utilizării predominante a apei în agricultură. În Europa, agricultura reprezintă aproximativ 32 % din totalul captărilor de apă, dar atinge aproximativ 80 % și mai mult în țările mediteraneene. Rolul și impactul irigațiilor variază în funcție de regiuni și de condițiile climatice predominante: în timp ce în sudul Europei irigarea este un ingredient esențial al producției agricole, în Europa Centrală și de Nord câmpurile sunt irigate sporadic și, de obicei, numai în perioadele secetoase de vară. 

Conform celui mai recent raport al IPCC (AR6), conținutul de apă din sol în Europa de Sud va scădea; condițiile de saturație și de drenaj vor fi din ce în ce mai rare și limitate la perioadele de iarnă și de primăvară. În consecință, cererea de apă pentru irigații poate crește substanțial pentru regiunea mediteraneeană. Irigarea va deveni necesară în alte părți ale Europei, în timp ce cererea va scădea în unele părți ale Europei de Nord, unde este probabil ca precipitațiile să crească. Sectorul energetic (energia hidroelectrică) va exercita o presiune suplimentară asupra resurselor de apă. Odată cu aceste evoluții,sunt necesare politici și o gestionare a apei mai solidepentru a gestiona cererea concurentă tot mai mare între diferite sectoare și utilizări. 

Unele modalități de îmbunătățire a eficienței irigării sunt: 

  • Trecerea de la irigarea gravitațională la sistemele moderne presurizate (de exemplu, irigarea prin picurare și prin aspersoare). Acest lucru asigură o eficiență îmbunătățită a transportului și o cerere redusăde apăpentru irigații. Cunoscut și sub denumirea de microirigaresau tehnologie de irigare prin picurare, acest sistemeconomisește apă și energie prin reducerea transpirației culturilor, a evaporării și a scurgerilor la nivelul suprafeței.
  • Irigarea deficitară (irigarea sub necesarul total de apă pentru culturi) care vizează producția maximă pe unitate de apă consumată. O mică, dar din ce în ce mai mare atenție a fost acordată acestei abordări. Productivitatea apei crește în cazul irigării deficitare. Cu toate acestea, aplicarea acestei tehnici necesită ajustări ale sistemelor agricole. Întrucât răspunsul culturilor la stresul hidric variază considerabil, este necesară o cunoaștere temeinică a comportamentului culturilor pentru a aplica această tehnologie. 
  • Îmbunătățirea calendarului de irigare (irigare inteligentă din punct de vedere climatic sau de precizie). Aceasta se bazează pe îmbunătățirea prognozei meteorologice, a monitorizării hidrologice, a sistemelor de alertă timpurie, a tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) și a serviciilor de consiliere agricolă bazate pe condițiile meteorologice pentru prevenire și pregătire (a se vedea opțiunea de adaptare privind agricultura de precizie). 
  • Diferite tehnici pot fi aplicate la anumite culturi. De exemplu, irigarea intermitentă/automată (umidificare și uscare alternativă) poate fi luată în considerare pentru paddies. Utilizează apa în mod eficient, reduce costurile forței de muncă și crește randamentele (Masseroni et al. 2018). Această tehnică este destul de specifică orezului și nu se poate aplica altor culturi. 

Irigațiile îmbunătățite pot fi completate de alte opțiuni de economisire a apei (a se vedea, de exemplu, opțiunea privind reutilizarea apeipentru a contracara deficitul de apă și deficitul de apă din sol). Dacă se utilizează surse regenerabile de energie (de exemplu, pompe de energie solară) pentru alimentarea acestor sisteme de irigații inovatoare, economisirea apei se combină, de asemenea, cu atenuarea schimbărilor climatice. 

Detalii de adaptare

categorii IPCC
Structural and physical: Technological options
Participarea părților interesate

Părțileinteresate pot fi implicate în oriceacțiune dereorganizarea sistemelor și infrastructurilor de irigații, având în vedere consecințele sociale, economice și de mediu remarcabile ale acestora. Ar trebui implicați nu numai actorii principali din sectorul agricol, ci și cei din sectoarele care concurează cu agricultura pentru aceleași resurse de apă. Posibile industrii învecinate ar putea fi implicate pentru a asigura pompe cu energie solară sau pentru a investi în tehnologii inteligente din punctde vedere climatic. Având în vedere efectele pozitive preconizate asupra ciclului apei în ansamblu, se preconizează căasociațiile de mediu și ONG-urilevor fi proactive în încurajarea utilizării unor sisteme inovatoare pentru îmbunătățirea irigațiilor. Sensibilizarea cu privire la utilizarea excesivă a apei și la utilizarea durabilă - în special în sectorul agricol - este esențială și poate duce la potențiale efecte pozitive la niveldepeisaj.

Succesul și factorii limitatori

Fără adaptarea practicilor deirigarecu apăla nivel de fermă,este probabil carecoltele agricole să eșueze în zonele predispuse la secetă,în special având în vedere cele mai gravescenarii climatice. Atunci cândse pune în aplicareadaptarea sistemelor de irigații, fermele pot fi mult mai bine pregătite pentru a face față deficitului de apă determinat de schimbările climatice. Funcționarea peisajelor poate fi restabilită sau susținută prin reutilizarea și stocarea apei. Energia poate fi economisită prin planificarea și implementarea eficientă a irigațiilor. Economisirea costurilor cu energia și apa este unul dintre cele mai mari stimulente care pot stimula utilizarea sistemelor de irigare eficiente. Costul energiei este în creștere, iar tarifele la apă, deși foarte variabile în diferite țări, pot fi relevante la nivel de fermă 

Cu toate acestea, fermierii sunt adesea reticenți în a aplica practicide gestionare inovatoare,deoarece orice schimbare a practicii obișnuite este costisitoare și necesită eforturi. Lipsa cunoștințelor,a capacităților tehnologice sau adovezilor științifice specifice sitului reprezintă, de asemenea, obstacole. Sistemele de autorizare a captării apei și mecanismele de tarifare a apei în țările UE conțin multe derogări pentru utilizarea apei în agricultură.  Politica agricolăcomună (PAC) a finanțat proiecte și practici care se preconizează că vor îmbunătăți utilizarea durabilă a apei. Cu toate acestea, există încă puține stimulente disponibile pentru ca fermierii să pună în aplicare tehnologii mai eficiente (Raportulspecial al Curții de Conturi Europene, 2021).

Costuri și beneficii

Prețurileapei și costurile de irigare sunt extrem de variate la nivel local, fiecare având un tarif diferit pentru utilizarea apei. Unii plătesc pe hectar și primesc o utilizare nelimitată a apei, alții plătesc pe volum pompat din râu. Alte comunități percep taxe pe litrul de utilizare (Esteve et al., 2015). Prin urmare, utilizarea unor noi sisteme de irigații eficiente care reduc cantitatea totală de apă utilizată de fermieri poate avea un impact diferit asupra economiilor de costuri, în funcție de diferitele locații. Pompele pot costa între 3000-46000 euro. Aceste costuri depind de faptul dacă sunt diesel sau electrice și dacă sunt incluse instrumentele și întrerupătoarele de monitorizare. Conducta poate varia între 3,20 și 9,80 EUR/m pentru țevile portabile sau între 5,70 și 18,50 EUR/m pentru țevile subterane, în funcție de diametru (DGENV, 2012). 

Măsurilede adaptare la irigații prezintă beneficii în toate zonele cu o pondere agricolă ridicată a consumului de apă dulce. Beneficiile pot fi realizate numai dacă apa conservată este stocată pentru o utilizare eficientă și inteligentă din punct de vedere climatic (adică zile uscate, cu metode eficiente de irigare). 

Punerea în aplicare a celor mai bune practici de gestionare în domeniul irigațiilor este adesea însoțită de programe educaționale pentru fermieri, îmbunătățindu-le astfel cunoștințele și sensibilizarea cu privire la schimbările climatice. 

Sistemele de irigareîmbunătățite care utilizează eficient resursele de apă reduc la minimum impactul asupra întregului ciclu al apei, cu efecte pozitive asupra întregului ecosistem. Economisirea energiei și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sunt alte beneficii, în special dacă sistemul eficient din punct de vedere energetic este combinat cu utilizarea pompelor solare. 

Timp de implementare

Cu ajutorul tehnologiei, formării și resurselor adecvate, măsurile de adaptare la irigații pot fi puse în aplicare relativ rapid (2-5 ani). Acest lucru ar putea necesita unele modificări structurale locale. 

Durata de viață

Durata deviață variază între 5 și 15 ani, în funcție despecificulmăsurii ic. Eficiența pe termen lunga acestei opțiuni pentru a face fațădeficitului de apă în sectorul agricol depinde, de asemenea, de gravitatea schimbărilor climatice cu care se vor confruntaregiunile din zona euro.  

Informații de referință

Site-uri web:
Referințe:

Esteve, P. și colab. (2015) „A hydro-economic model for the assessment of climate change impacts and adaptation in irrigated agriculture” (Un model hidroeconomic pentru evaluarea impactului schimbărilor climatice și adaptarea la acestea în agricultura irigată), Ecological Economics,120, p. 49-58. doi:https://doi.org/10.1016/j.ecolecon.2015.09.017. 

Grafton R. Q. et al. (2018) „The paradox of irrigation efficiency”(Paradoxul eficienței irigațiilor), Science,361(6404), p. 748-750. doi: 10.1126/science.aat9314. 

Iglesias, A. și Garrote, L. (2015) „Adaptation strategies for agricultural water management under climate change in Europe”, Agricultural Water Management, 155, p. 113-124. doi:https://doi.org/10.1016/j.agwat.2015.03.014. 

Masseroni, D. et al. (2018) „Evaluating performances of the first automatic system for paddy irrigation in Europe” (Evaluarea performanțelor primului sistem automat de irigare nedecorticată în Europa), Agricultural Water Management,201, p. 58-69. doi:10.1016/j.agwat.2017.12.019. 

Singh, C., Ford, J., Ley, D. et al.Evaluarea fezabilității opțiunilor de adaptare: progresele metodologice și direcțiile de cercetare și practică în domeniul adaptării la schimbările climatice. Schimbăriclimatice162, 255-277 (2020). https://doi-org.ezproxy.library.wur.nl/10.1007/s10584-020-02762-x 

Publicat în Climate-ADAPT: Apr 13, 2025

Language preference detected

Do you want to see the page translated into ?

Exclusion of liability
This translation is generated by eTranslation, a machine translation tool provided by the European Commission.