Utilizarea teledetecției în adaptarea la schimbările climatice

Teledetecția este utilizată pentru a produce cunoștințe sau chiar sisteme de sprijin decizional pentru utilizatorii vizați (de exemplu, practicieni implicați în gestionarea riscurilor de dezastre, urbaniști, planificatori de terenuri, fermieri etc.). Implicarea utilizatorilor finali în calitate de părți interesate de-a lungul întregului proces de proiectare și creare a cunoștințelor și produselor este esențială pentru a produce rezultate care sunt cu adevărat utilizate și utile, în conformitate cu paradigma coproducției.

Tehnicile de teledetecție, în special imaginile prin satelit, au fost deja utilizate cu succes într-o gamă largă de domenii legate de schimbările climatice, cum ar fi: (i) investigarea tendințelor temperaturii globale, atât la suprafața oceanului, cât și în atmosferă, (ii) detectarea modificărilor radiației solare care afectează încălzirea globală, (iii) monitorizarea aerosolilor, a concentrației vaporilor de apă și a modificărilor regimului de precipitații, (iv) studierea dinamicii extinderii zăpezii și a stratului de gheață, (v) monitorizarea schimbărilor la nivelul mării și a modificărilor costiere, (vi) monitorizarea stării vegetației și a schimbărilor, (vii) monitorizarea resurselor de apă și a impactului cauzat de secete și perioade secetoase, (viii) monitorizarea incendiilor și a emisiilor de incendii, (ix) anticiparea riscului de dezastre, cum ar fi cicloanele, inundațiile și seceta, (x) ghidarea proceselor decizionale privind adaptarea la schimbările climatice. Utilizarea datelor obținute prin teledetecție evoluează rapid, atât în ceea ce privește tehnicile disponibile, cât și rezoluția, și se preconizează că în viitorul apropiat vor apărea alte utilizări relevante pentru adaptarea la schimbările climatice.

Cu toate acestea, au fost exprimate unele preocupări cu privire la utilizarea teledetecției. Studierea și monitorizarea schimbărilor climatice necesită serii cronologice de observații pe termen lung, în timp ce datele satelitare sunt adesea disponibile pe termen scurt. În plus, unele incertitudini și distorsiuni ale cadrelor de imagini primite din cauza vibrațiilor și turbulențelor pot rezulta din erorile senzorilor și din algoritmii de recuperare, astfel încât utilizarea observațiilor prin satelit în studiile privind schimbările climatice necesită o identificare clară a acestor limitări. Alte limitări posibile includ: (i) costuri ridicate pentru achiziționarea de date de înaltă rezoluție privind aeronavele și dronele; (ii) în unele cazuri, accesul limitat la tehnologiile necesare din cauza costurilor sau a constrângerilor legate de competențe; (iii) discontinuitatea temporală a datelor provenite de la aeronave și de la sateliți; în timp ce prima poate fi deosebit de costisitoare și, prin urmare, disponibilă pentru un număr limitat de anchete, a doua este colectată la intervale fixe, în funcție de timpul de retur al satelitului.

Observațiile directe asupra terenurilor sunt, de regulă, limitate în ceea ce privește acoperirea spațială, în timp ce tehnicile de teledetecție permit monitorizarea la o scară mai mare. Datele satelitare au o acoperire largă, o capacitate multitemporală și multispectrală, oferind date și informații legate de schimbările climatice pentru zone extinse. Acest lucru permite îmbunătățirea înțelegerii sistemului climatic, studierea și anticiparea efectelor schimbărilor climatice asupra ecosistemelor și monitorizarea eficacității măsurilor de adaptare puse în aplicare.

Teledetecția permite, de asemenea, colectarea de date în zone periculoase sau inaccesibile, fără perturbări pentru amplasament, și oferă actualizări frecvente. Achiziționarea datelor este adesea mai puțin costisitoare și mai rapidă decât colectarea directă a datelor de la sol. În plus, utilizarea dronelor adaugă flexibilitate în monitorizarea timpului și a spațiului și avantajul de a nu exista riscuri umane.

Prețul imaginilor prin satelit variază în funcție de rezoluția spațială. Imaginile de arhivă cu rezoluție redusă (> 10 m) sunt, de obicei, gratuite, în timp ce prețurile cresc de la 1 la 8 USD pe km^2, trecând de la rezoluția de 5-10 m la rezoluția de 0,3-1 m (prețurile din 2019; a se vedea, de exemplu, Geocento). Costurile sunt ușor mai mari pentru imaginile realizate de avioane și drone; aceasta din urmă poate ajunge la o rezoluție < 0.05 m. Desigur, prețurile cresc dacă sunt necesare imagini personalizate. De asemenea, sunt necesare resurse pentru prelucrarea datelor și dezvoltarea aplicațiilor. În cele din urmă, sunt necesare suficiente competențe și capacități pentru utilizarea datelor obținute prin teledetecție.

Termenul de punere în aplicare se referă la prelucrarea datelor și furnizarea de cunoștințe sau produse finale. Aceasta depinde în mare măsură de domeniul specific de aplicare și de utilizarea tehnicilor de teledetecție, de nivelul competențelor disponibile, de disponibilitatea instrumentelor necesare și de colaborarea dintre diferitele părți interesate implicate.

Utilizarea tehnicilor de teledetecție pentru studierea schimbărilor climatice și sprijinirea definirii acțiunilor de atenuare și adaptare la schimbările climatice poate fi realizată atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.