All official European Union website addresses are in the europa.eu domain.
See all EU institutions and bodies
Giovanni Santopuoli
Printr-o formă de guvernanță inovatoare și colaborativă și printr-un plan de gestionare a mediului și a pădurilor care include soluții bazate pe natură, zona împădurită din jurul lacului Occhito va deveni mai rezistentă la schimbările climatice. Noua abordare conservă serviciile ecosistemice ale pădurilor și valorifică zonele rurale.
Lacul Occhito marchează granița dintre regiunile Molise și Puglia pentru aproximativ 12 km în partea de sud-est a Italiei. Lacul a fost creat de-a lungul râului Fortore printr-un baraj și construit ca rezervor de apă pentru utilizări multiple ale apei la sfârșitul anilor 1950. Este cel mai mare lac artificial din Italia, cu o capacitate de aproximativ 250 de milioane de metri cubi. În anii 1970, a fost efectuată o intervenție amplă de reîmpădurire a coniferelor în zona din jurul lacului, cu scopul de a spori protecția hidrogeologică a zonei. Deși lacul este artificial, are o valoare ecologică excepțională, iar zona este protejată în cadrul rețelei Natura 2000 a UE (siturileIT9110002 și IT7222248).
Suprafața suferă de pe urma abandonării terenurilor agricole. Gestionarea și planificarea pădurilor lipsesc, cu intervenții împrăștiate în silvicultură bazate pe nevoile locale. În plus, pădurile sunt afectate de incendii forestiere, care sunt agravate de schimbările climatice, din cauza creșterii temperaturii din timpul verii și a evenimentelor de secetă.
Proiectul PABLO (Planificarea ecologică și forestieră a lacului Occhito) își propune să reunească parteneri de afaceri publici și privați pentru a forma o comunitate de practici care să acționeze în direcția gestionării durabile a zonei împădurite, cu o abordare combinată care să ia în considerare aspectele de mediu, economice și sociale. Proiectul se concentrează pe partea estică a lacului, inclusă în regiunea Puglia. Cu toate acestea, are un potențial ridicat de a fi o sursă de inspirație pentru administrațiile din regiunea Molise (partea de vest a lacului) care se confruntă cu provocări similare. Dronele LiDAR împreună cu tehnicile tradiționale de monitorizare au fost utilizate pentru a identifica principalele elemente de vulnerabilitate ale zonei și pentru a elabora un plan de management de mediu și forestier. Un „acord forestier” voluntar a fost propus ca un nou sistem de guvernanță colaborativă pentru a sprijini punerea efectivă în aplicare a planului. În cele din urmă, tehnica de ardere prescrisă (raportată pe scară largă și discutată în literatura de specialitate, de asemenea, ca foc prescris, foc controlat / ardere) a fost testată într-o zonă pilot. Aplicabilitatea sa pe scară largă pentru reducerea riscului de incendiu în regiune a fost discutată și adusă în atenția administrațiilor locale și regionale pentru a acoperi lacunele legislative existente.
Se preconizează că noul sistem de gestionare a zonei împădurite va oferi numeroase beneficii de mediu, economice și sociale. Cooperarea dintre partenerii de proiect, municipalități și asociații, proprietarii privați de terenuri și întreprinderile locale este esențială pentru obținerea rezultatelor scontate.
Informații de referință
Descrierea studiului de caz
Provocări
Incendiile forestiere reprezintă în prezent una dintre principalele cauze ale daunelor cauzate pădurilor din zona din jurul lacului Occhito. Creșterea temperaturii aerului, reducerea mediei anuale a precipitațiilor și frecvența mai mare a fenomenelor meteorologice extreme (valuri de căldură) sunt factori determinanți ai schimbărilor climatice care favorizează răspândirea incendiilor, în special în ceea ce privește incendiile forestiere. Proiecțiile-model (Planulnațional de adaptare la schimbările climatice, 2023)sugerează că sudul Italiei se va confrunta cu o temperatură mai ridicată și cu precipitații reduse: având în vedere scenariul cel mai pesimist (RCP 8,5), temperatura ar putea crește până la 2 °C, iar precipitațiile ar putea scădea cu până la 20 % până în 2050. Se preconizează, de asemenea, o creștere a numărului de zile calde și uscate și a numărului de evenimente de secetă extremă (durată > 3 luni).
Situația din sudul Italiei este agravată și mai mult de prezența unor tipuri de vegetație forestieră, , care au un grad ridicat de inflamabilitate, cum ar fi, de exemplu, tufărișul mediteraneean, pădurile mediteraneene de pin, pădurile de stejar de stâncă și pădurile de stejar de puf. În 2020, Agenția Regională de Mediu (ARPAPuglia, 2022)a înregistrat 398 de incendii în Puglia, cu o suprafață totală acoperită de incendii de aproape 3 600 ha. Peste 40% din această suprafață (1.474 ha) era împădurită. Provincia cea mai afectată din regiunea Puglia este Foggia (unde se află pădurea Occhito), atât în ceea ce privește numărul de incendii, cât și suprafața acoperită, cu aproape 1 200 ha. Începând din 2013, suprafața medie anuală a incendiilor individuale a fost întotdeauna mai mică de 10 ha (cu excepția anului 2017), ceea ce sugerează că prevenirea și gestionarea activă a incendiilor forestiere devin eficace în regiune.
Pe lângă schimbările climatice, abandonarea terenurilor agricole duce la mai multe provocări, la acumularea de vegetație negestionată pe sol și la înființarea de noi așezări urbane în mediul rural. Ambele procese sporesc riscul de incendiu pentru persoanele și bunurile situate la interfața urban-pădure, cu costuri tot mai mari pentru protecția civilă, în special în timpul verii.
Starea precară a suprafeței împădurite (perturbări, alunecări de teren, incendii) reduce eficacitatea acesteia pentru consolidarea pantei și pentru conservarea stării ecologice a lacului. Silvicultura este practicată prin intervenții dispersate bazate pe nevoile locale și fără un obiectiv de management. Teritoriul este un mozaic de proprietăți de stat, municipale și private. Administrațiile locale se plâng de lipsa unui plan de gestionare a pădurilor și pledează pentru intervenții forestiere pentru a menține pădurile într-o stare bună de sănătate.
Contextul politic al măsurii de adaptare
Case mainly developed and implemented because of other policy objectives, but with significant consideration of climate change adaptation aspects.
Obiectivele măsurii de adaptare
Proiectul PABLO (Planificarea ecologică și forestieră a lacului Occhito) își propune să promoveze un proces de inovare și participare în sectorul forestier prin reunirea partenerilor de afaceri științifici, tehnici, politici și privați (comunitatea de practică). Printr-o abordare combinată care ia în considerare atât aspectele de mediu, cât și producția economică, proiectul urmărește să îmbunătățească reziliența pădurilor și funcțiile de protecție și de mediu ale arboretelor din peisajul înconjurător al lacului Occhito. Se preconizează că proiectul va proteja pădurile de perturbări naturale și de provocări multiple, inclusiv de creșterea riscului de secetă și de incendiu din cauza schimbărilor climatice. Obiectivele specifice sunt:
- Promovarea sinergiilor dintre entitățile private și publice pentru a favoriza gestionarea durabilă a pădurilor
- Introducerea unor tehnici forestiere inovatoare și reproductibile
- Implementarea intervențiilor silvicole de prevenire și gestionare a incendiilor
- Operatorii de trenuri pentru prevenirea incendiilor, de asemenea, dincolo de durata de viață a proiectului.
Opțiuni de adaptare implementate în acest caz
Soluții
În cadrul proiectului PABLO sunt implementate trei tipuri de soluții: (i) elaborarea planului de gestionare a pădurilor pentru zona din jurul lacului Occhito; (ii) dezvoltarea unui parteneriat public-privat pentru implementarea planului de management; (ii) punerea în aplicare a unui proiect-pilot pentru aplicarea tehnicii de ardere prescrise pentru a preveni incendiile forestiere necontrolate.
Pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a gestionării pădurilor, a fost elaborat un plan de gestionare a pădurilor, axat pe peisajul forestier din jurul lacului Occhito. Planul de gestionare include obiectivele, strategiile și intervențiile silvicole și nesilvice care urmează să fie puse în aplicare în următorii 10 ani pentru a îmbunătăți prevenirea incendiilor forestiere și pentru a atenua instabilitatea hidrogeologică a zonei împădurite, exacerbată de schimbările climatice.
Pregătirea planului a fost precedată de o etapă detaliată de inventariere a pădurilor pentru a caracteriza mai bine structura pădurilor și pentru a evalua sănătatea, vitalitatea și tendința actuală de gestionare. Inventarul a fost pregătit prin integrarea tehnicilor tradiționale de monitorizare cu tehnicile de teledetecție, în special cu senzorul Lidar Airborne. Datele de teren, utilizând schema de eșantionare stratificată unu-pe-strat, au fost colectate într-un total de 85 de suprafețe omogene (în funcție de morfologie și de tipul de pădure), subdivizate în celule pătrate (23mx23m). Printre altele, densitatea arborilor, compoziția speciilor, biomasa, diametrul la înălțimea pieptului, carbonul stocat în arbori au fost măsurate într-o celulă aleatorie pentru fiecare zonă omogenă.
De asemenea, au fost colectate date calitative pentru a colecta informații cu privire la condițiile de mediu (de exemplu, panta, aspectul, altitudinea, instabilitatea hidrogeologică, deteriorarea vegetației) și la cadrul de guvernanță din fiecare zonă. Au fost efectuate mai multe zboruri cu drone LiDAR deasupra zonei împădurite, care au fost utilizate pentru a furniza un DTM (model digital de teren), un DSM (model digital de suprafață) și un CHM (model digital de înălțime a coronamentului). Toate datele au fost utilizate pentru a identifica zonele vulnerabile la schimbările climatice și la alte efecte și pentru a contribui la sarcina de planificare.
Pentru a facilita punerea în aplicare a planului, a fost propus un model public-privat de gestionare a pădurilor: un „acord forestier” voluntar la care se pot înscrie diverse entități care operează și gestionează zona. Printre acestea se numără, de exemplu, municipalitățile, asociațiile de mediu, grupurile de acțiune locală și întreprinderile cooperative sau cetățenii privați care dețin sau gestionează anumite parcele de teren. Mai multe părți interesate și-au exprimat interesul, atât din Puglia, cât și din regiunea Molise, precum și din partea PEFC Italia (organismul de gestionare a certificării forestiere). Obiectivele strategice ale acordului sunt de a spori capacitatea guvernanței teritoriale de a gestiona în mod durabil teritoriul și de a promova dezvoltarea unor lanțuri de aprovizionare durabile. Acest lucru se va realiza prin conservarea și furnizarea de servicii ecosistemice, respectând biodiversitatea, economia locală, cultura locală și peisajele. În proiectul de acord privind pădurile, obiectivele strategice sunt transpuse în 13 acțiuni concrete. Acestea includ proiecte de conservare și sporire a rezilienței ecosistemelor forestiere prin soluții bazate pe natură care vizează consolidarea pantelor și prevenirea riscurilor de incendiu și a focarelor de dăunători care se agravează din cauza schimbărilor climatice.
În cele din urmă, aplicabilitatea arderii prescrise pentru a preveni riscurile de incendiu a fost testată într-un prioject pilot pe o suprafață de 4,84 ha. Arsura prescrisă este aplicarea conștientă și expertă a focului pe suprafețe planificate, prin aplicarea unor prescripții precise și a unor proceduri operaționale. Utilizarea focului este o soluție bazată pe natură, care îngreunează răspândirea incendiilor forestiere prin coronament și reduce disponibilitatea combustibilului. Prin arderea prescrisă, materialul vegetal fin și mort, deosebit de susceptibil la aprindere, este îndepărtat sau redus, continuitatea verticală a combustibilului este întreruptă și mici spații deschise situate în interiorul și la marginile pădurii sunt menținute sau restaurate. Este, de asemenea, o tehnică silvică, deoarece poate favoriza selectarea celor mai dorite specii și poate schimba structura populațiilor de arbori, favorizând creșterea diametrală și asigurând o mai mare stabilitate a ecosistemului forestier. După identificarea zonelor adecvate și formarea operatorilor, proiectul-pilot a fost pus în aplicare. În plus, administrațiile locale au inițiat o cale comună de explorare a posibilităților de eliminare a lacunelor actuale din legislația regională (a se vedea, de asemenea, secțiunile „Cadrul politic și juridic” și „Succesul și factorii limitativi”), deoarece tehnica de ardere prescrisă nu este încă reglementată de orientări operaționale regionale specifice.
Parteneriatul din cadrul acordului forestier va monitoriza periodic intervențiile programate în cadrul planului de gestionare a pădurilor și, în general, activitățile prevăzute de acordul forestier, din punctul de vedere al eficacității: sarcina de coordonare a acestei activități revine organismului de gestionare a acordului forestier.
Detalii suplimentare
Participarea părților interesate
Participarea părților interesate stă la baza proiectului PABLO, care face din conceptul de „comunitate de practică” pilonul său esențial. Comunitățile de practici sunt grupuri de persoane care împărtășesc preocupări, interese și obiective comune. Comunitatea de practică PABLO este compusă din entități publice și private, care participă la proiect cu diferite roluri și responsabilități. Acesta include Consorțiul Capitanata (care gestionează rețeaua hidraulică și intervențiile de reîmpădurire), centrul de cercetare ARIA al Universității Molise, trei mici întreprinderi agroforestiere private (ATSMontemaggiore, Tecno Forest, D.R.E.Am. Italia) și entitatea regională pentru promovarea cooperării la nivel regional (Lega Coop Puglia). În plus, brokerul Agriplan Innovation sprijină proiectul. Sunt implicate multe alte entități, cum ar fi municipalitățile și proprietarii privați cu interese economice în zona împădurită. Au fost organizate mai multe evenimente pentru a informa și a partaja rezultatele proiectelor și pentru a colecta potențiale persoane interesate să semneze Acordul privind pădurile. Având în vedere abordarea bazată pe comunitatea de practici și Acordul privind pădurile, persoanele care trăiesc și lucrează pe teritoriul lacului Occhito ar trebui să devină principalii actori pentru tranziția către sustenabilitatea ecologică, societală și economică a gestionării pădurilor.
Succesul și factorii limitatori
Unul dintre principalii factori de succes ai proiectului este cooperarea dintre diferite entități private și publice pentru a lucra cu un obiectiv comun. Mai multe municipii au devenit interesate de proiect și au participat la evenimentele proiectului. Împreună, aceștia au identificat oportunități de a contrasta abandonarea terenurilor și depopularea, precum și de a valorifica teritoriul, deschizând posibilitatea unor activități economice noi și diversificate, cum ar fi ecoturismul.
Întrucât proiectul a primit finanțare din partea programului de dezvoltare regională Puglia, activitățile proiectului s-au concentrat pe partea Puglia a lacului (partea estică). Cu toate acestea, zona împădurită din jurul lacului Occhito se întinde și peste regiunea Molise (partea de vest a lacului). Se confruntă cu probleme care sunt foarte asemănătoare cu cele experimentate în Puglia. Astfel, proiectul PABLO a depus eforturi pentru a-și exporta rezultatele către Molise. Au fost organizate mai multe activități de schimb, cum ar fi diverse reuniuni la care au putut participa părți interesate atât din Puglia, cât și din Molise. Unele municipalități situate în regiunea Molise vor participa în continuare la acordul forestier, astfel încât să contribuie la activitățile prevăzute în planul forestier și să beneficieze de acestea.
Printr-o abordare ascendentă pentru scalarea verticală, de la nivel subregional la nivel regional, proiectul are potențialul de a atinge niveluri mai ridicate de guvernanță, creând condițiile pentru proiecte similare în alte domenii și sporind transferul de cunoștințe.
Tehnica arderii prescrise care a fost testată în cadrul proiectului PABLO nu este reglementată în mod corespunzător în regiunea Puglia, deși este prevăzută de legislația regională, a fost testată și primește o atenție din ce în ce mai mare. Prin urmare, aplicarea sa operațională și la scară largă este limitată în prezent de o lacună legislativă regională actuală. Aducerea în atenția diferitelor administrații cu privire la această chestiune a fost un prim pas pentru a aborda această lacună.
A fost necesară o activitate pregătitoare îndelungată pentru pregătirea planului de gestionare a pădurilor, în cadrul căruia au fost colectate toate informațiile privind constrângerile legate de utilizarea terenurilor, împreună cu datele provenite din studii botanice, forestiere, agronomice și faunistice anterioare. Colectarea și analiza datelor LiDAR au necesitat, de asemenea, mai multe resurse și au fost împiedicate de condițiile meteorologice nefavorabile prelungite în perioada ianuarie-iunie 2021. În plus, pandemiile de COVID-19, care au determinat guvernul național și regional să stabilească mai multe restricții privind activitățile de teren și sociale, au întârziat și mai mult lucrările planificate.
Costuri și beneficii
Costul total al proiectului este de 498.550,00 Euro, provenind din Puglia PSR. Proiectul include 4 pachete de lucru (i. managementul și coordonarea proiectului, ii. Monitorizare, iii. Punerea în aplicare, iv. diseminare). Costurile totale sunt împărțite după cum urmează: WP1 (192500 EUR) 4% din total, WP2 (10000 EUR) 2% din total, WP3 (373000 EUR) 75% din total și WP4 (96300 EUR) 19% din costurile totale.
Se așteaptă mai multe beneficii de la punerea în aplicare a proiectului. Ori de câte ori sunt bine gestionate, pădurile reprezintă o sursă importantă de venit prin furnizarea mai multor servicii ecosistemice care pot genera beneficii economice, ecologice și societale. Se preconizează că o gestionare coordonată a pădurilor: (i) consolidarea funcției de protecție a pădurii (consolidarea pantelor și conservarea apei); (ii) creșterea stocului forestier în creștere; (iii) promovarea conservării biodiversității, menținând în același timp producția de lemn și de produse nelemnoase; (iii) îmbunătățirea rezilienței pădurilor; (iv) sprijinirea regenerării naturale și a proceselor naturale de resălbăticire a pădurii; și ; (iv) reducerea numărului și a gravității incendiilor și a bolilor plantelor provocate de dăunători.
De asemenea, se preconizează că proiectul va genera beneficii sociale, prin depășirea scepticismului general cu privire la posibilitatea de a reconcilia protecția mediului cu aspectele economice și sociale. Proiectul urmărește să maximizeze utilizarea lanțurilor scurte de aprovizionare pentru produsele din lemn, conectând furnizorii locali cu consumatorii locali. Aceasta include produsele din lemn provenite din operațiuni de rutină, cum ar fi comercializarea reziduurilor de lemn, cu impact pozitiv asupra economiilor locale și a dezvoltării rurale. Acest lucru va contribui, de asemenea, la valorificarea zonelor rurale abandonate sau marginale, contracarând abandonarea și depopularea zonelor rurale. De asemenea, este promovată utilizarea pădurii pentru activități recreative și ecoturism prin intervenții de îmbunătățire a drumurilor și căilor pastorale agroforestiere din zonă.
Aspecte juridice
Proiectul PABLO a fost inițiat în cadrul Programului de dezvoltare rurală 2014-2020 (PSRPuglia), în cadrul măsurii 16.2. acesta sprijină realizarea de proiecte-pilot și de produse, practici și procese inovatoare în sectorul agricol și forestier, prin cooperarea mai multor parteneri.
Regiunea Puglia, după ce a recunoscut rolul pădurilor și al gestionării pădurilor în furnizarea de servicii ecosistemice, a început să reorganizeze și să renoveze legislația regională și planificarea sectorului, în conformitate cu cerințele legislației-cadru naționale privind pădurile (Decretul legislativ nr. 34din 3 aprilie 2018). Gestionarea pădurilor este reglementată în prezent de Legea regională privind pădurile și lanțurile de aprovizionare din sectorul forestier (Legea nr. 01/2023). Printre mai multe obiective, acesta vizează îmbunătățirea rezilienței și a funcționării ecosistemelor forestiere regionale pentru a sprijini reducerea riscului de dezastre, atenuarea și adaptarea la schimbările climatice, biodiversitatea și conservarea peisajului. Acesta stabilește necesitatea pregătirii și adoptării unui program forestier regional (programma forestale regionale, PFR, în curs de dezvoltare) pentru identificarea strategiilor regionale de conservare, valorificare și gestionare activă a patrimoniului forestier și a lanțurilor de aprovizionare aferente. Inventarul forestier al regiunii Puglia și adoptarea hărții tipurilor de păduri regionale (site-ul webal regiunii Puglia) ca instrument fundamental de cunoaștere pentru planificare au fost primii pași către PFR.
Legea regională nr. 24 din 6 august 2021 prevede arderea prescrisă. Arderea prescrisă poate fi utilizată în zone strategice și limitate și în condiții de mediu specifice care asigură izolarea focului într-o zonă predefinită. Arderea prescrisă este permisă pentru prevenirea incendiilor, conservarea peisajelor și a habitatelor naturale, gestionarea agriculturii și a pădurilor (îmbunătățirea producției de furaje și eliminarea agenților patogeni), activitățile de cercetare, formarea pompierilor și dezvoltarea activităților de comunicare. Cu toate acestea, lipsesc încă orientările regionale necesare pentru reglementarea utilizării arsurilor prescrise, limitând astfel utilizarea efectivă a acestora la nivel regional. În iunie 2023, a fost adoptat Planul regional de previzionare, prevenire și gestionare activă a incendiilor forestiere (2023-2025). Se preconizează că planul va accelera procesul de elaborare a orientărilor normative pentru arsurile prescrise în Puglia.
Timp de implementare
Proiectul PABLO a început în august 2020 și s-a încheiat în august 2024. Faza de teren, inclusiv studiul forestier cu ajutorul dronelor LiDAR, a fost finalizată în toamna anului 2021. Activitățile de ardere prevăzute au fost efectuate în primăvara anului 2021. Planul de mediu și de gestionare a pădurilor a fost finalizat în 2023 și este în curs de publicare și punere în aplicare finală. Acordul privind pădurile este în prezent deschis pentru subscrieri.
Durata de viață
Planul de mediu și de gestionare a pădurilor pentru zona din jurul lacului Occhito este conceput să dureze 10 ani. O primă revizuire a planului este prevăzută după cinci ani. Primul acord privind pădurile, odată ce va fi finalizat, va fi în vigoare timp de 5 ani. Toate acțiunile avute în vedere de aceste instrumente de gestionare vor avea o durată de viață nedeterminată și vor fi eficiente pe termen lung.
Informații de referință
Contact
Giovanni Santuopoli
Department of Agriculture, Environment and Food, University of Molise
giovanni.santopuoli@unimol.it
Site-uri web
Referințe
Alvites, C., O’Sullivan, H., Francini, S., Marchetti, M., Santopuoli, G., Chirici, G., [...] & Bazzato, E. (2024). Cartografierea înălțimii baldachinului de înaltă rezoluție: Integrarea investigației Global Ecosystem Dynamics Investigation (GEDI) a NASA cu datele obținute prin teledetecție multisursă. Teledetecție, 16(7), 1281.
Publicat în Climate-ADAPT: Apr 11, 2025
Please contact us for any other enquiry on this Case Study or to share a new Case Study (email climate.adapt@eea.europa.eu)

Language preference detected
Do you want to see the page translated into ?