eea flag
O comunitate de practici pentru gestionarea durabilă a pădurilor din jurul lacului Occhito din Puglia, Italia

Giovanni Santopuoli

Printr-o formă inovatoare și colaborativă de guvernanță și printr-un plan de gestionare a mediului și a pădurilor care include soluții bazate pe natură, zona împădurită din jurul lacului Occhito va deveni mai rezistentă la schimbările climatice. Noua abordare păstrează serviciile ecosistemice ale pădurilor și valorifică zonele rurale.

Lacul Occhito marchează granița dintre regiunile Molise și Puglia pentru aproximativ 12 km în partea de sud-est a Italiei. Lacul a fost creat de-a lungul râului Fortore printr-un baraj și a fost construit ca rezervor de apă pentru utilizări multiple la sfârșitul anilor 1950. Este cel mai mare lac artificial din Italia, cu o capacitate de aproximativ 250 milioane m3. În anii 1970, s-a realizat o intervenție amplă de reîmpădurire a coniferelor în zona din jurul lacului, cu scopul de a consolida protecția hidrogeologică a zonei. Deși lacul este artificial, are o valoare ecologică excepțională, iar zona este protejată în cadrul rețelei Natura 2000 a UE (siturileIT9110002 și IT7222248).

Zona este afectată de abandonarea terenurilor agricole. Nu există o gestionare și o planificare a pădurilor, iar intervențiile în silvicultură sunt dispersate, în funcție de nevoile locale. În plus, pădurile sunt afectate de incendii forestiere, care sunt agravate de schimbările climatice, din cauza creșterii temperaturii de vară și a evenimentelor de secetă.

Proiectul PABLO (Planificarea ecologică și forestieră a lacului Occhito) își propune să reunească parteneri de afaceri publici și privați pentru a forma o comunitate de practici care lucrează pentru gestionarea durabilă a zonei împădurite, cu o abordare combinată care ia în considerare aspectele de mediu, economice și sociale. Proiectul se concentrează pe partea de est a lacului, inclus în regiunea Puglia. Cu toate acestea, are un potențial ridicat de a fi o sursă de inspirație pentru administrațiile din regiunea Molise (partea de vest a lacului) care se confruntă cu provocări similare. Dronele LiDAR, împreună cu tehnicile tradiționale de monitorizare, au fost utilizate pentru a identifica principalele elemente de vulnerabilitate ale zonei și pentru a elabora un plan de management de mediu și forestier. Un „acord forestier” voluntar a fost propus ca un nou sistem de guvernanță colaborativă pentru a sprijini punerea în aplicare efectivă a planului. În cele din urmă, tehnica de ardere prescrisă (raportată și discutată pe scară largă în literatură, de asemenea, ca foc prescris, foc controlat / arsură) a fost testată într-o zonă pilot. Aplicabilitatea sa pe scară largă pentru reducerea riscului de incendiu în regiune a fost discutată și adusă în atenția administrațiilor locale și regionale pentru a acoperi lacunele legislative existente.

Se preconizează că noul sistem de gestionare a zonei împădurite va oferi numeroase beneficii de mediu, economice și sociale. Cooperarea dintre partenerii de proiect, municipalități și asociații, proprietarii privați de terenuri și întreprinderile locale este esențială pentru obținerea rezultatelor preconizate.

Descrierea studiului de caz

Provocări

Incendiile forestiere sunt în prezent una dintre principalele cauze ale daunelor cauzate pădurilor din zona din jurul lacului Occhito. Creșterea temperaturii aerului, reducerea precipitațiilor medii anuale și frecvența mai mare a fenomenelor meteorologice extreme (valuri de căldură) sunt factori determinanți ai schimbărilor climatice care favorizează răspândirea incendiilor, în special în ceea ce privește incendiile forestiere. Previziunile-model (Planulnațional de adaptare la schimbările climatice, 2023)sugerează că sudul Italiei se va confrunta cu temperaturi mai ridicate și cu precipitații reduse: având în vedere scenariul cel mai pesimist (RCP 8.5), temperatura ar putea crește cu până la 2 °C, iar precipitațiile ar putea scădea cu până la 20 % până în 2050. Se preconizează, de asemenea, o creștere a numărului de zile calde și uscate și a numărului de evenimente de secetă extremă (cu o durată > 3 luni).

Situația din sudul Italiei este agravată și mai mult de prezența unor tipuri de vegetație forestieră, , care au un grad ridicat de inflamabilitate, cum ar fi, de exemplu, tufărișul mediteraneean, pădurile de pin mediteraneene, pădurile de stejar de stâncă și pădurile de stejar pufos. În 2020, Agenția Regională de Mediu (ARPAPuglia, 2022), a înregistrat 398 de incendii în Puglia, cu o suprafață totală acoperită de incendii de aproape 3 600 ha. Peste 40% din această suprafață (1.474 ha) era împădurită. Provincia cea mai afectată din regiunea Puglia este Foggia (unde se află pădurea Occhito), atât în ceea ce privește numărul de incendii, cât și suprafața acoperită, cu aproape 1 200 ha. Începând din 2013, suprafața medie anuală a incendiilor individuale a fost întotdeauna mai mică de 10 ha (cu excepția anului 2017), ceea ce sugerează că prevenirea și gestionarea activă a incendiilor forestiere devin eficiente în regiune.

Pe lângă schimbările climatice, abandonarea terenurilor agricole duce la mai multe provocări, la acumularea de vegetație negestionată pe sol și la înființarea de noi așezări urbane în mediul rural. Ambele procese cresc riscul de incendiu pentru persoanele și activele situate la interfața urban-pădure, cu costuri tot mai mari pentru protecția civilă, în special în timpul verii.

Starea precară a suprafeței împădurite (perturbări, alunecări de teren, incendii) reduce eficacitatea acesteia în ceea ce privește consolidarea pantelor și conservarea stării ecologice a lacului. Silvicultura este practicată prin intervenții dispersate bazate pe nevoile locale și fără un obiectiv de management. Teritoriul este un mozaic de proprietăți de stat, municipale și private. Administrațiile locale se plâng de lipsa unui plan de gestionare a pădurilor și pledează pentru intervenții forestiere pentru a menține pădurile într-o stare sănătoasă.  

Contextul politic al măsurii de adaptare

Case mainly developed and implemented because of other policy objectives, but with significant consideration of climate change adaptation aspects.

Obiectivele măsurii de adaptare

Proiectul PABLO (Planificarea ecologică și forestieră a lacului Occhito) își propune să promoveze o inovare și un proces participativ în sectorul forestier prin reunirea partenerilor de afaceri științifici, tehnici, politici și privați (comunitatea de practică). Printr-o abordare combinată care ia în considerare atât aspectele de mediu, cât și producția economică, proiectul urmărește să îmbunătățească reziliența pădurilor și funcțiile de protecție și de mediu ale arboretelor din peisajul înconjurător al lacului Occhito. Se preconizează că proiectul va proteja pădurile împotriva perturbărilor naturale și a provocărilor multiple, inclusiv creșterea riscului de secetă și de incendiu din cauza schimbărilor climatice. Obiectivele specifice sunt:

  • Promovarea sinergiilor dintre entitățile publice și private pentru a favoriza gestionarea durabilă a pădurilor
  • Introducerea unor tehnici forestiere inovatoare și reproductibile
  • Implementarea intervențiilor silvice de prevenire și gestionare a incendiilor
  • Operatorii de tren pentru prevenirea incendiilor, de asemenea, dincolo de durata de viață a proiectului.
Soluții

În cadrul proiectului PABLO sunt implementate trei tipuri de soluții: (i) elaborarea planului de gestionare a pădurilor pentru zona din jurul lacului Occhito; (ii) dezvoltarea unui parteneriat public-privat pentru punerea în aplicare a planului de gestionare; (ii) punerea în aplicare a unui proiect-pilot de aplicare a tehnicii arderii prescrise pentru a preveni incendiile forestiere necontrolate.

 Pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a gestionării pădurilor, a fost elaborat un plan de gestionare a pădurilor, axat pe peisajul forestier din jurul lacului Occhito. Planul de gestionare include obiectivele, strategiile și intervențiile silvice și nesilvice care urmează să fie puse în aplicare în următorii 10 ani pentru a îmbunătăți prevenirea incendiilor forestiere și pentru a atenua instabilitatea hidrogeologică a zonei împădurite, exacerbată de schimbările climatice.

Pregătirea planului a fost precedată de o fază detaliată de inventariere a pădurilor pentru a caracteriza mai bine structura pădurilor și pentru a evalua sănătatea, vitalitatea și tendința actuală de gestionare. Inventarul a fost pregătit prin integrarea tehnicilor tradiționale de monitorizare cu tehnicile de teledetecție, în special cu senzorul Lidar aeropurtat. Datele de teren, utilizând schema de eșantionare stratificată pe strat, au fost colectate într-un total de 85 de suprafețe omogene (conform morfologiei și tipului de pădure), subdivizate în celule pătrate (23mx23m). Printre altele, densitatea arborilor, compoziția speciilor, biomasa, diametrul la înălțimea pieptului, carbonul stocat în copaci au fost măsurate într-o celulă aleatorie pentru fiecare zonă omogenă.

De asemenea, au fost colectate date calitative pentru a colecta informații cu privire la condițiile de mediu (de exemplu, pantă, aspect, altitudine, instabilitate hidrogeologică, deteriorarea vegetației) și la cadrul de guvernanță din fiecare zonă. Au fost efectuate mai multe zboruri cu drone LiDAR pe suprafața împădurită, care au fost utilizate pentru a furniza un DTM (model digital de teren), un DSM (model digital de suprafață) și un CHM (model digital de înălțime a coronamentului). Toate datele au fost utilizate pentru a identifica zonele vulnerabile la schimbările climatice și la alte efecte și pentru a contribui la sarcina de planificare.

Pentru a facilita punerea în aplicare a planului, a fost propus un model public-privat de gestionare a pădurilor: un „acord forestier” voluntar la care se pot înscrie diferite entități care operează și gestionează zona. Printre acestea se numără, de exemplu, municipalitățile, asociațiile de mediu, grupurile de acțiune locală și întreprinderile cooperative sau cetățenii privați care dețin sau gestionează anumite parcele de teren.  Mai multe părți interesate și-au exprimat interesul, atât din Puglia, cât și din regiunea Molise, precum și din PEFC Italia (organismul de gestionare a certificării pădurilor). Obiectivele strategice ale acordului sunt de a spori capacitatea guvernanței teritoriale de a gestiona în mod durabil teritoriul și de a promova dezvoltarea unor lanțuri de aprovizionare durabile. Acest lucru se va realiza prin conservarea și furnizarea de servicii ecosistemice, respectând biodiversitatea, economia locală, cultura și peisajele locale. În proiectul de acord privind pădurile, obiectivele strategice sunt transpuse în 13 acțiuni concrete. Acestea includ proiecte de conservare și sporire a rezilienței ecosistemelor forestiere prin soluții bazate pe natură care vizează consolidarea pantelor și prevenirea riscurilor de incendiu și a focarelor de dăunători care se înrăutățesc din cauza schimbărilor climatice.

În cele din urmă, aplicabilitatea arderii prescrise pentru a preveni riscurile de incendiu a fost testată într-un prioject pilot pe o suprafață de 4,84 ha. Arsura prescrisă este aplicarea conștientă și expertă a focului pe suprafețele planificate, prin aplicarea unor prescripții și proceduri operaționale precise. Utilizarea focului este o soluție bazată pe natură care îngreunează răspândirea incendiilor forestiere prin coronament și reduce disponibilitatea combustibilului. Prin arderea prescrisă, materialul vegetal fin și mort, deosebit de susceptibil la aprindere, este îndepărtat sau redus, continuitatea verticală a combustibilului este întreruptă și spațiile mici deschise situate în interiorul și la marginile pădurii sunt menținute sau restaurate. Este, de asemenea, o tehnică silvicolă, deoarece poate favoriza selectarea celor mai dorite specii și poate schimba structura populațiilor de arbori, favorizând creșterea diametrală și asigurând o mai mare stabilitate a ecosistemului forestier. După identificarea zonelor adecvate și formarea operatorilor, proiectul-pilot a fost pus în aplicare. În plus, administrațiile locale au inițiat o cale comună de explorare a posibilităților de eliminare a lacunelor legislative regionale actuale (a se vedea, de asemenea, secțiunile „Cadrul politic și juridic” și „Succesul și factorii limitativi”), deoarece tehnica de ardere prescrisă nu este încă reglementată de orientări operaționale regionale specifice.

Parteneriatul din cadrul Acordului forestier va monitoriza periodic intervențiile programate în cadrul Planului de gestionare a pădurilor și, în general, activitățile prevăzute de Acordul forestier, în ceea ce privește eficacitatea: sarcina de coordonare a acestei activități revine organismului de gestionare a acordului forestier.

Detalii suplimentare

Participarea părților interesate

Participarea părților interesate stă la baza proiectului PABLO, care face din conceptul de „comunitate de practică” pilonul său esențial. Comunitățile de practici sunt grupuri de persoane care împărtășesc preocupări, interese și obiective comune. Comunitatea de practică a PABLO este compusă din entități publice și private, care participă la proiect cu diferite roluri și responsabilități. Acesta include Consorțiul Capitanata (care gestionează rețeaua hidraulică și intervențiile de reîmpădurire), centrul de cercetare ARIA al Universității Molise, trei mici întreprinderi agroforestiere private (ATS Montemaggiore, Tecno Forest, D.R.E.Am. Italia) și entitatea regională pentru promovarea cooperării la nivel regional (Lega Coop Puglia). În plus, brokerul Agriplan Innovation sprijină proiectul. Sunt implicate multe alte entități, cum ar fi municipalitățile și proprietarii privați cu interese economice în zona împădurită. Au fost organizate mai multe evenimente pentru a informa și a partaja rezultatele proiectelor și pentru a colecta potențiale persoane interesate să semneze Acordul forestier. Având în vedere abordarea bazată pe comunitatea de practici și Acordul privind pădurile, persoanele care trăiesc și lucrează pe teritoriul lacului Occhito ar trebui să devină actorii principali pentru tranziția către sustenabilitatea ecologică, societală și economică a gestionării pădurilor.

Succesul și factorii limitatori

Unul dintre principalii factori de succes ai proiectului este cooperarea între diferite entități private și publice pentru a lucra cu un obiectiv comun. Mai multe municipii au devenit interesate de proiect și au participat la evenimentele proiectului. Împreună au identificat oportunități de a contrasta abandonarea terenurilor și depopularea, precum și de a valorifica teritoriul, deschizând oportunitatea unor activități economice noi și diversificate, cum ar fi ecoturismul.

Întrucât proiectul a primit finanțare din partea programului de dezvoltare regională Puglia, activitățile proiectului s-au axat pe partea Puglia a lacului (partea estică). Cu toate acestea, zona împădurită din jurul lacului Occhito se întinde și peste regiunea Molise (partea de vest a lacului). Se confruntă cu probleme care sunt foarte asemănătoare cu cele experimentate în Puglia. Astfel, proiectul PABLO a depus eforturi pentru a-și exporta rezultatele către Molise. Au fost organizate mai multe activități de schimb, cum ar fi diverse reuniuni la care au putut participa părți interesate atât din Puglia, cât și din Molise. Unele municipalități situate în regiunea Molise vor participa în continuare la Acordul forestier, astfel încât vor contribui la activitățile prevăzute în planul forestier și vor beneficia de pe urma acestora.

Printr-o abordare ascendentă pentru scalarea verticală, de la nivel subregional la nivel regional, proiectul are potențialul de a atinge niveluri mai ridicate de guvernanță, creând condițiile pentru proiecte similare în alte domenii și sporind transferul de cunoștințe.

Tehnica arderii prescrise care a fost testată în cadrul proiectului PABLO nu este reglementată în mod corespunzător în regiunea Apulia, deși este prevăzută de legislația regională, a fost testată și beneficiază de o atenție sporită. Prin urmare, aplicarea sa operațională și la scară largă este limitată în prezent de o lacună legislativă regională actuală. Atragerea atenției diferitelor administrații cu privire la această chestiune a fost un prim pas pentru a remedia această lacună.   

A fost necesară o lungă activitate pregătitoare pentru pregătirea planului de gestionare a pădurilor, în cadrul căruia au fost colectate toate informațiile privind constrângerile legate de utilizarea terenurilor, împreună cu date provenite din studii botanice, forestiere, agronomice și faunistice anterioare. Colectarea și analiza datelor LiDAR au necesitat, de asemenea, mai multe resurse și au fost împiedicate de condițiile meteorologice nefavorabile prelungite din perioada ianuarie-iunie 2021. În plus, pandemiile de COVID-19, care au determinat guvernul național și regional să stabilească mai multe restricții în ceea ce privește activitățile pe teren și activitățile sociale, au întârziat și mai mult lucrările planificate.

Costuri și beneficii

Costul total al proiectului este de 498.550,00 Euro, provenind de la Puglia PSR. Proiectul include 4 pachete de lucru (și anume, gestionarea și coordonarea proiectelor, ii. Monitorizare, iii. Punerea în aplicare, iv. diseminare). Costurile totale sunt împărțite după cum urmează: WP1 (192500 EUR) 4% din total, WP2 (10000 EUR) 2% din total, WP3 (373000 EUR) 75% din total și WP4 (96300 EUR) 19% din costurile totale.

Se așteaptă mai multe beneficii de pe urma punerii în aplicare a proiectului. Ori de câte ori sunt bine gestionate, pădurile reprezintă o sursă importantă de venit prin furnizarea mai multor servicii ecosistemice care pot genera beneficii economice, ecologice și societale. Se preconizează că o gestionare coordonată a pădurilor: (i) consolidarea funcției de protecție a pădurii (consolidarea pantei și conservarea apei); (ii) creșterea stocului forestier în creștere; (iii) promovarea conservării biodiversității, menținând în același timp producția de lemn și de alte materiale decât lemnul; (iii) îmbunătățirea rezilienței pădurilor; (iv) sprijinirea regenerării naturale și a proceselor naturale de resălbăticire a pădurii; și ; (iv) reducerea numărului și a gravității incendiilor și a bolilor plantelor cauzate de dăunători.

De asemenea, se preconizează că proiectul va genera beneficii sociale, prin depășirea scepticismului general cu privire la posibilitatea de a reconcilia protecția mediului cu aspectele economice și sociale. Proiectul urmărește să maximizeze utilizarea lanțurilor scurte de aprovizionare pentru produsele din lemn, conectând furnizorii locali cu consumatorii locali. Aceasta include produsele din lemn provenite din operațiuni de rutină, cum ar fi comercializarea reziduurilor de lemn, cu impact pozitiv asupra economiilor locale și a dezvoltării rurale. Acest lucru va contribui, de asemenea, la valorificarea zonelor rurale abandonate sau marginale, contracarând abandonul rural și depopularea. Se promovează, de asemenea, utilizarea pădurii pentru activități recreative și ecoturism prin intervenții de îmbunătățire a drumurilor și căilor pastorale agroforestiere din zonă.

Timp de implementare

Proiectul PABLO a început în august 2020 și s-a încheiat în august 2024. Faza de teren, inclusiv studiul forestier cu ajutorul dronelor LiDAR, a fost finalizată în toamna anului 2021. Activitățile de ardere prescrise au fost efectuate în primăvara anului 2021. Planul de gestionare a mediului și a pădurilor a fost finalizat în 2023 și este în curs de finalizare și punere în aplicare. Acordul privind pădurile este în prezent deschis pentru abonamente.

Durata de viață

Planul de mediu și de gestionare a pădurilor pentru zona din jurul lacului Occhito este conceput să dureze 10 ani. O primă revizuire a planului este prevăzută după cinci ani. Primul acord forestier, odată ce va fi finalizat, va fi în vigoare timp de 5 ani. Toate acțiunile avute în vedere de aceste instrumente de gestionare vor avea o durată de viață nedeterminată și vor fi eficiente pe termen lung.

Informații de referință

Contact

Giovanni Santuopoli

Department of Agriculture, Environment and Food, University of Molise

giovanni.santopuoli@unimol.it

Referințe

Alvites, C., O’Sullivan, H., Francini, S., Marchetti, M., Santopuoli, G., Chirici, G., ... & Bazzato, E. (2024). Cartografierea înălțimii baldachinului de înaltă rezoluție: Integrarea Global Ecosystem Dynamics Investigation (GEDI) al NASA cu date multisurse obținute prin teledetecție. Teledetecție , 16(7), 1281.

Broșura proiectului PABLO

Publicat în Climate-ADAPT: Apr 11, 2025

Please contact us for any other enquiry on this Case Study or to share a new Case Study (email climate.adapt@eea.europa.eu)

Language preference detected

Do you want to see the page translated into ?

Exclusion of liability
This translation is generated by eTranslation, a machine translation tool provided by the European Commission.