Gestionarea apelor pluviale în Växjö - canalul Linnaeus și lagunele lacului Växjö, Suedia

În trecut, au avut loc inundații anuale care au afectat puternic infrastructura locală din apropierea orașului Linnégatan. Străzile au fost inundate timp de mai multe zile, iar pivnițele clădirilor din apropiere au fost umplute cu apă, provocând costuri ridicate de curățare și reconstrucție. La începutul anilor 2000, au existat puține discuții cu privire la schimbările climatice locale și la impactul acestora; orientarea a constat în elaborarea unor măsuri eficace de pregătire pentru precipitațiile pe o perioadă de 10 ani – nu în contextul schimbărilor climatice, ci în contextul unor precipitații abundente foarte recurente. Pregătirea pentru precipitații pe o perioadă de 10 ani înseamnă că, în loc să se aștepte inundații după fiecare eveniment cu precipitații abundente, inundațiile sunt preconizate doar o dată la 10 ani (corespunzând unei probabilități anuale de apariție a inundațiilor respective de 10 %). Ca urmare a restaurării canalului Linnaeus, orașul Växjö a evitat multe inundații și se preconizează că va evita, de asemenea, viitoare daune provocate de inundații.

Cu toate acestea, de la construirea canalului, previziunile privind schimbările climatice s-au schimbat și indică în prezent evenimente de precipitații extreme mai frecvente și cu aproximativ 10 % mai intense pentru viitor (SMHI).

Mediul construit existent limitează adesea dimensionarea noilor instalații de gestionare a apelor pluviale din oraș. În Växjö, impactul schimbărilor climatice este considerat cu mult timp înainte în cazul zonelor nou dezvoltate. Cu toate acestea, în orașul existent, reziliența la precipitațiile abundente trebuie dezvoltată într-o abordare fragmentată, din cauza numeroaselor limitări impuse de spațiu, buget și timp. Construcția canalului Linnaeus este un exemplu de măsuri care, împreună, vor ajuta Växjö să se adapteze la impactul schimbărilor climatice.

Scopul principal al construirii canalului Linnaeus a fost de a preveni inundarea frecventă a străzii Linnegatan care se desfășoară în prezent paralel cu canalul. Cunoștințele dobândite pot fi utilizate pentru gestionarea apelor pluviale și reducerea riscurilor de inundații în viitor, iar punerea în aplicare a acestei soluții parțiale va câștiga timp pentru planificarea și punerea în aplicare a unor noi intervenții. În strategia de adaptare la schimbările climatice din Växjö (2013), au fost recunoscute vulnerabilitățile sistemului de gestionare a apelor pluviale și au fost elaborate posibile soluții, cum ar fi elaborarea unui plan de investiții.

În trecut, în locul în care se află astăzi strada Linnégatan exista un mic pârâu deasupra solului. Pârâul a servit ca drenaj și a condus apa pluvială spre centrul orașului Lacul Växjö. Fluviul a fost construit peste și închis ca urmare a construcției de străzi în anii următori. Noul canal subteran nu a avut o capacitate suficientă de drenaj în urma precipitațiilor abundente și a provocat inundații în zonele învecinate. În plus, apa care a fost drenată în lacul Växjö a dus reziduuri, ulei mineral și alte deșeuri în lac. La sfârșitul anilor 1990, orașul Växjö a început să redeschidă canalul din Linnégatan, și anume canalul Linnaeus, pentru a preveni inundarea străzilor și a zonelor înconjurătoare și pentru a regla debitul apei pluviale în lac. Canalul Linnaeus funcționează ca un rezervor de stocare a apei pluviale cu o lungime de 220 m, în care apa pluvială este reținută și deversată lent în lacul Växjö printr-o conductă subterană și lagune de sedimentare.

Aproape toată apa pluvială din părțile centrale ale Växjö ajunge în cele din urmă în lac, crescând potențial nivelurile sale de nutrienți, particule și metale grele. Pentru a preveni acest lucru, apa din canalul Linnaeus este evacuată în lagunele de sedimentare din apropierea lacului. După trecerea lagunelor, apa este evacuată în lac. În timp ce Canalul Linnaeus și alte tipuri de sisteme de stocare, întârziere și drenare a apei pluviale au fost realizate în Växjö, a fost, de asemenea, important pentru Växjö să reducă impactul asupra mediului asupra lacului central Växjö. Canalul oferă beneficii atât în ceea ce privește obiectivele de mediu, cât și cele de gestionare a apei.

Implicarea părților interesate a avut un rol semnificativ în soluționarea conflictelor în faza de planificare a construcției canalului. Inițial, în loc de lagune, au fost planificate baraje în Parcul Orașului de lângă Lacul Växjö. După ce planurile au fost publicate și puse la dispoziția tuturor părților interesate, cetățenii și ONG-urile de mediu au protestat împotriva planurilor. După discuții cu aceste părți interesate și cu municipalitatea, soluția de a construi lagune a venit ca o opțiune mai acceptabilă, care a lăsat parcul orașului neatins.

Proiectul a avut succes datorită sinergiilor dintre diferitele funcții (gestionarea și stocarea apei ca urmare a furtunilor și controlul poluanților) și alte beneficii indirecte (legate de siguranța traficului – proiectul reduce numărul benzilor de circulație – și de peisajul urban). Proiectul a arătat că este posibil să se pună în aplicare măsuri de adaptare la schimbările climatice care se integrează bine în peisajul urban.

Din cauza limitărilor de spațiu ale mediului construit existent, nu a fost posibil să se răspundă pe deplin la viitoarele condiții climatice prin dimensionarea canalului. Cu toate acestea, canalul a servit drept soluție parțială la variabilitatea climatică actuală și pe termen scurt, prin creșterea capacității sistemului de gestionare a apelor pluviale. În noile zone de dezvoltare, instalațiile de gestionare a apelor pluviale sunt planificate pentru a se potrivi atât condițiilor climatice actuale, cât și celor viitoare. De asemenea, amplasamentele potențiale pentru noi instalații de gestionare a apelor pluviale au fost deja identificate pe o hartă și pot fi construite în viitor, atât timp cât pot fi adaptate la bugetul orașului. Unele soluții de gestionare a apelor pluviale în structura existentă a orașului au fost deja puse în aplicare în alte zone ale orașului Växjö pentru a îmbunătăți în continuare capacitatea sistemelor de drenaj. De exemplu, iazurile de retenție a apei pluviale de sub un teren de fotbal și un loc de parcare contribuie la gestionarea scurgerilor de suprafață din oraș (SMHI).

Întreaga investiție a costat aproape 2 000 000 EUR, din care aproximativ 15 % a fost finanțată de guvernul suedez prin intermediul Programului suedez de investiții locale pentru dezvoltare durabilă. Restul a fost finanțat de Departamentul Tehnic al orașului Växjö. Datorită investiției, această parte a orașului este acum în mare parte protejată de inundații după ploi abundente. Canalul este dimensionat pentru a gestiona cele mai grave precipitații estimate în prezent doar o dată la zece ani.

De la construirea canalului, au existat câteva inundații, dar mai puțin severe și nu la fel de des ca înainte. Deci, acest tip de sistem de stocare a apei pluviale și de întârziere s-a dovedit a fi eficient. Din cauza cantității viitoare de precipitații preconizate, este necesară îmbunătățirea în continuare a măsurilor de prevenire a inundațiilor în Växjö. Experiența acumulată în cadrul acestui proiect va contribui la dezvoltarea unor soluții îmbunătățite și va oferi un exemplu valoros pentru alte municipalități din Europa.

Un co-beneficiu direct al canalului a fost că a contribuit la creșterea siguranței traficului pe stradă. Canalul Linnaeus este situat în mijlocul străzii, în afara unei școli secundare. Înainte, exista un risc mai mare de accidente între mașini și persoane care traversau strada cu patru benzi. Acum, există doar două benzi și oamenii au posibilitatea de a aștepta pe poduri peste canal înainte de a trece pe cealaltă bandă de trafic. În plus, canalul și lagunele de sedimentare conexe contribuie la reducerea debitului de apă pluvială către lac și au, de asemenea, un efect pozitiv asupra calității apei prin reducerea cantității de poluanți care ajung în lac. Canalul nu este doar o parte importantă a gestionării apelor pluviale din Växjö. Corpul de apă deschis este un element frumos în oraș și se referă, de asemenea, la istoricul Växjö, unde un pârâu a fost inițial situat în această zonă.

În conformitate cu Codul suedez al mediului, apele pluviale din zonele planificate sunt considerate ape reziduale. Prin urmare, apele pluviale sunt gestionate de Codul mediului, care declară ce cantități de poluanți sunt acceptabile sau inacceptabile. Organizația suedeză de apă (Svenskt Vatten) a oferit recomandări cu privire la dimensiunile de eliminare a apei pluviale. Aceste orientări au devenit mai ambițioase începând cu 2015/2016 și se referă în mod clar la „sistemele de alimentare cu apă ca urmare a furtunilor”, ci doar la dimensionarea conductelor de apă ca urmare a furtunilor. Prin urmare, orientările sprijină adoptarea unei abordări integrate, mai degrabă decât o soluție pur inginerească, unică, așa cum este cazul experienței Växjö.

Municipalitatea Växjö are o politică privind apa, canalizarea și apele pluviale (politica V-A, 2014), în care se afirmă că o viziune pe termen lung și schimbarea condițiilor viitoare trebuie luate în considerare în planificarea, dimensionarea, execuția și întreținerea instalațiilor. De asemenea, municipalitatea are un manual de gestionare a apelor pluviale (manualul Dagvatten, 2018) care urmărește să asigure gestionarea durabilă a apelor pluviale din Växjö.

Proiectul a început în 1998 și s-a încheiat în 2001, când au fost finalizate Canalul Linnaeus și lagunele de sedimentare.

Durata de viață a canalului este de aproximativ 100 de ani. Are nevoie de dragarea regulată a sedimentelor pentru a funcționa corect. Capacitatea actuală de apă a canalului funcționează bine în condițiile actuale de precipitații, dar trebuie îmbunătățită sau completată cu alte măsuri de adaptare pentru a face față efectelor preconizate ale schimbărilor climatice. Întrucât canalul are o capacitate limitată, având în vedere condițiile climatice viitoare, ar putea fi necesar ca acesta să fie completat în viitor cu alte intervenții de gestionare a apelor pluviale în zonă pentru a menține beneficiile vizate inițial.

Malin Engström
Technical department, Municipality of Växjö
E-mail: malin.engstrom@vaxjo.se

Municipalitatea Växjö, Departamentul de planificare strategică