Măsuri de prevenire și control al infecției cu virusul West Nile în Grecia

Virusul WNV se transmite în principal prin mușcătura țânțarilor „obișnuiți” infectați. Gazdele principale ale rezervorului (adică gazdele care nu prezintă simptome de boală atunci când sunt infectate cu agentul patogen) sunt păsările, predominant sălbatice. Țânțarii se infectează mușcându-i, în timp ce oamenii infectați nu pot transmite în continuare virusul și infecta alți țânțari. Majoritatea (80%) oamenilor infectați rămân asimptomatici, aproape 20% prezintă simptome ușoare ale unui sindrom viral și mai puțin de 1% prezintă boli severe cu manifestări ale sistemului nervos central, în principal encefalită, meningită sau paralizie flască acută. Cele mai severe manifestări afectează de obicei persoanele cu vârsta peste 50 de ani, persoanele imunocompromise și persoanele cu boli cronice preexistente.

Transmiterea WNV este legată de interacțiunile dintre agentul patogen, vector, gazdele vertebrate și mediul înconjurător. Schimbările climatice (în special iernile blânde, temperaturile ridicate primăvara și începutul verii, precum și precipitațiile care provoacă inundații vara) pot contribui la o răspândire sporită a acestui virus. De exemplu, numărul de infecții cu VNV în întreaga Europă în anul 2018 neobișnuit de cald a depășit numărul cumulat al tuturor infecțiilor raportate între 2010 și 2017 (Bakonyi și Haussig, 2020). Creșterea temperaturilor și a umidității relative în viitor poate contribui la intensificarea circulației VNV în Grecia ( Pervanidou et al., 2020), precum și la răspândirea virusului către nord (Bakonyi și Haussig, 2020).

Principalul obiectiv al inițiativei de supraveghere consolidată este punerea în aplicare în timp util a unor măsuri specifice de răspuns și de prevenire pentru a aborda și a gestiona infecțiile cu VANM la oameni în Grecia. În plus, având în vedere apariția sezonieră preconizată a cazurilor de infecție, scopul este de a consolida capacitatea de supraveghere și de răspuns și pe termen mediu și lung.

Supravegherea epidemiologică a infecției cu virusul WNV, punerea în aplicare în timp util a unor programe integrate adecvate de control al țânțarilor și punerea în aplicare a măsurilor de protecție personală împotriva mușcăturilor de țânțari sunt considerate, la nivel mondial, cele mai importante măsuri de prevenire a acestei boli. În acest context, vigilența profesioniștilor din domeniul sănătății și sensibilizarea continuă a autorităților locale și naționale sunt considerate esențiale.

Începând din 2010, în fiecare sezon de circulație a țânțarilor (în general din mai până în noiembrie), Oficiul Național de Sănătate Publică din Grecia (NPHO), în colaborare cu alte părți interesate de la nivel național și cu autoritățile regionale și locale din domeniul sănătății publice, pune în aplicare o serie de măsuri preventive și reactive de sănătate publică pentru gestionarea infecției cu virusul WNV, inclusiv, în special, un sistem de supraveghere mai strictă a bolii WNV la om. Ca parte a procedurilor de rutină implementate înainte de începutul fiecărui sezon WNV, NPHO trimite materiale informative tuturor unităților medicale și asociațiilor medicale din întreaga țară pentru a sensibiliza experții de laborator și clinicienii cu privire la diagnosticul infecției cu WNV. NPHO solicită clinicienilor să efectueze teste de laborator ale tuturor cazurilor suspecte de infecție cu WNV, care sunt definite ca orice persoană cu debut acut de sindroame neurologice (encefalită, meningită sau mielită), precum și orice persoană cu boală non-neurologică, dar febră inexplicabilă. NPHO recomandă trimiterea probelor către laboratoare specializate specifice pentru testare. Departamentul de boli transmise prin vectori (VBD) al NPHO pune în aplicare o supraveghere activă bazată pe laborator (și anume, colectarea de date de la laboratoare este inițiată de NPHO), pe tot parcursul sezonului de transmitere, cu comunicarea zilnică cu laboratoare specializate și raportarea zilnică a cazurilor diagnosticate către NPHO. Diagnosticul de laborator este gratuit pentru pacienții din aceste laboratoare, rambursat de NPHO. Autoritățile de siguranță a sângelui (Centrul național elen de transfuzie sanguină - EKEA) și Centrul de coordonare pentru hemovigilență și supraveghere a transfuziei informează NPHO cu privire la infecțiile diagnosticate în rândul donatorilor de sânge testați în zonele afectate. Autoritățile naționale, regionale și municipale și unitățile sanitare locale sunt informate de urgență în urma înregistrării cazurilor într-o zonă, iar rapoartele săptămânale de supraveghere sunt publicate de NPHO.

Alte măsuri de prevenire și de răspuns puse în aplicare includ:

• Activități de comunicare și promovare a sănătății pentru public. La nivel național, materialele informative (de exemplu, pliante, broșuri) destinate publicului cu privire la infecția cu VWN și măsurile de protecție recomandate împotriva mușcăturilor de țânțari sunt diseminate prin intermediul site-ului web al NPHO și distribuite autorităților regionale de sănătate publică. În plus, în municipalitățile afectate sunt furnizate broșuri informative. Anunțurile, comunicatele de presă și rapoartele săptămânale de supraveghere publicate informează publicul cu privire la circulația WNV. Spotul TV privind protecția împotriva țânțarilor este difuzat în perioada de circulație a țânțarilor. Unele autorități regionale și municipale pun în aplicare și alte campanii de comunicare pentru public (distribuirea de pliante, evenimente și seminarii).
• Măsuri de siguranță a donării de sânge puse în aplicare la nivel național pentru donatorii de sânge care locuiesc sau au vizitat municipalități afectate (și anume municipalități cu cel puțin un caz uman de infecție cu VNV). Aceste măsuri includ amânarea donării de sânge sau screeningul sângelui donat pentru ARN VAN și hemovigilență (și anume supravegherea evenimentelor sau reacțiilor adverse sau neașteptate grave la donatori sau primitori, monitorizarea epidemiologică a donatorilor).
• Activități de supraveghere vectorială, puse în aplicare de autoritățile naționale și regionale. Programele integrate de control al țânțarilor, inclusiv supravegherea țânțarilor, țin de responsabilitatea autorităților regionale și municipale. NPHO desfășoară, de asemenea, un program activ de supraveghere a vectorilor în diferite zone ale țării în fiecare sezon de circulație a țânțarilor, inclusiv testarea bazinelor de țânțari pentru prezența WNV (sistem de alertă timpurie), în colaborare cu Universitatea din Attica de Vest, Ministerul Dezvoltării Rurale și Alimentației, autoritățile regionale și subcontractanții
• Activități de control vectorial, puse în aplicare de autoritățile regionale și municipale (controlul intensiv al țânțarilor este pus în aplicare în zonele afectate).
• Supravegherea WNF (febra Nilului de Vest) la cai și păsări Din 2010, a fost pus în aplicare un program de supraveghere specific WNF în scopuri de sănătate animală, sub coordonarea Ministerului Dezvoltării Rurale și Alimentației, în cooperare cu autoritățile veterinare regionale și locale și cu laboratoarele de stat relevante. Programul WNF de supraveghere a animalelor include: examinarea serologică periodică activă a cailor în perioada mai-septembrie; supravegherea clinică activă a cailor în apropierea cazurilor confirmate la oameni și animale; supravegherea activă a populațiilor de păsări sălbatice prin capturare și eșantionare în zonele selectate; și supravegherea pasivă (în cazul în care laboratoarele inițiază transmiterea datelor către departamentul de sănătate) a WNF la cai (pe tot parcursul anului), la păsări sălbatice și domestice (prin eșantionarea păsărilor moarte sau bolnave) și la alte animale domestice (de exemplu, carnivore domestice) sensibile la virusul West Nile.

Mai multe administrații și instituții sunt implicate în prevenirea și controlul VNV în Grecia la nivel național. Printre principalele părți interesate de la nivel național se numără: (i) Ministerul Sănătății (MoH), împreună cu Comitetul național intersectorial pentru prevenirea și gestionarea bolilor tropicale, (ii) Organizația Națională Elenă de Sănătate Publică (NPHO), (iii) autoritățile naționale pentru siguranța sângelui și (iv) Ministerul Dezvoltării Rurale și Alimentației.

În acest context, Ministerul Sănătății și Comitetul său național pentru prevenirea și gestionarea bolilor tropicale sunt responsabile de elaborarea politicii de sănătate legate, de asemenea, de VNV, prin intermediul legislației, al circularelor privind controlul vectorilor și al consultării cu privire la tratamentele de combatere a țânțarilor în situații de urgență.

NPHO efectuează o supraveghere mai strictă a bolii VWN la oameni prin sensibilizarea clinicienilor și a medicilor cu privire la diagnosticarea infecției cu VWN, supravegherea activă în laborator pe tot parcursul sezonului de transmitere (model zilnic de comunicare cu laboratoarele de referință/specializate), investigarea cazurilor, actualizarea imediată a părților interesate de la nivel național, regional și local cu privire la cazurile diagnosticate, sprijinirea capacității de diagnosticare în laborator (finanțarea laboratorului național de referință și a altor laboratoare de diagnosticare specializate pentru diagnosticarea gratuită a pacientului), precum și activități de comunicare și de promovare a sănătății pentru public, evaluarea riscurilor și supravegherea țânțarilor.

Autoritățile naționale de siguranță a sângelui pun în aplicare măsuri de siguranță a sângelui pentru protecția donațiilor de sânge împotriva infecției cu VWN. Centrul Național Elen de Transfuzie a Sângelui - EKEA implementează măsuri naționale de siguranță a sângelui pentru donatorii de sânge care locuiesc sau au vizitat municipalitățile afectate. Centrul de coordonare pentru hemovigilență și supravegherea transfuziei de NPHO emite orientări privind hemovigilența. În același timp, un grup de lucru intersecțional pentru desemnarea zonelor afectate de boli cu transmitere prin vectori (în cadrul Comitetului național pentru prevenirea și gestionarea bolilor tropicale al Ministerului Sănătății) a consultat cu privire la caracterizarea și desemnarea zonelor afectate de VNV (în care sunt puse în aplicare măsuri de siguranță a sângelui).

Ministerul Dezvoltării Rurale și Alimentației este autoritatea centrală competentă pentru punerea în aplicare a supravegherii naționale a VNV în contextul autorităților naționale din domeniul sănătății animale (politica de sănătate animală, supravegherea VNV a cailor și a păsărilor). Institutul său fitopatologic Benaki efectuează programe de supraveghere a țânțarilor.

Alte organizații sau entități care contribuie la funcționarea sistemului de supraveghere sunt:

• Medici, clinicieni și experți de laborator, implicați în diagnosticarea și gestionarea cazurilor. NPHO le solicită să efectueze teste de laborator pentru toate cazurile suspecte de infecție cu WNV.
• Medicii veterinari oficiali, medicii veterinari privați, proprietarii de cai, asociațiile de vânătoare sau de mediu implicate în raportarea fiecărui caz suspect către autoritățile veterinare competente.
• Laboratorul Național de Referință pentru Arbovirusuri și alte laboratoare specializate, implicate în diagnosticarea infecției cu VNV. NPHO recomandă trimiterea probelor către laboratoare specializate specifice pentru testare.
• Unitatea de Entomologie Medicală a Școlii de Sănătate Publică, Universitatea din West Attica: care este implicată în supravegherea țânțarilor finanțată de NPHO.
• Organizația elenă de transplant, responsabilă cu măsurile de siguranță a transplantului.
• Regiuni (autorități regionale din domeniul sănătății publice și al sănătății animalelor) și municipalități, care lucrează la activități integrate de supraveghere și control al țânțarilor, la activități de comunicare și de promovare a sănătății pentru public, precum și la supravegherea ecvideelor și a păsărilor la nivel regional.

Principalul succes al măsurilor puse în aplicare în Grecia este legat de îmbunătățirea sistemelor de supraveghere epidemiologică a VNV, care a îmbunătățit răspunsul prompt și măsurile conexe de sănătate publică. Factorii importanți de succes pentru instituirea și funcționarea sistemelor adecvate de supraveghere și a programelor de control în Grecia sunt: angajamentul ferm al tuturor părților interesate implicate, mecanismele stabilite ale unei colaborări și comunicări intersectoriale structurate (bazate pe grupuri de lucru, comitete, rețele, comunicare interpersonală directă), expertiza de laborator și capacitatea ridicată de diagnosticare, diagnosticarea gratuită pentru pacient în laboratoare specializate și funcționarea programelor integrate de supraveghere și control al țânțarilor stabilite în majoritatea regiunilor grecești.

Constrângerile majore sunt legate de epidemiologia complexă a VNV, ceea ce face ca răspândirea și distribuția geografică a acesteia să fie dificil de prevăzut. Până în prezent, cercetătorii lucrează la nivel mondial și european la îmbunătățirea instrumentelor de evaluare a riscurilor și a evaluării eficacității măsurilor de control, dar incertitudinile sunt încă ridicate. În plus, strategiile de supraveghere și control al țânțarilor necesită orientări suplimentare, standardizare și coordonare la nivel național, precum și un cadru juridic mai flexibil pentru a depăși unele bariere organizaționale (întârzieri în achizițiile publice), în timp ce există, de asemenea, provocări în ceea ce privește utilizarea biocidelor (disponibilitate, acces, restricții de utilizare) la nivelul UE.

Nu este disponibilă o estimare cantitativă a bugetului alocat sistemului de supraveghere. Principalele costuri ale sistemelor de supraveghere epidemiologică a VNV se referă la: (i) resurse umane pentru punerea în aplicare a supravegherii la oameni, animale și vectori de țânțari, (ii) testarea VNV la oameni, animale și țânțari, (iii) măsuri de siguranță a sângelui (de exemplu, screeningul donațiilor de sânge).

Beneficiile sunt minimizarea circulației și răspândirii VAN și, astfel, reducerea numărului de cazuri umane și animale în fiecare sezon de transmitere (sarcina redusă a VAN), prin identificarea în timp util a cazurilor de infecție cu VAN umană și animală, înregistrarea promptă a cazurilor la nivel local, regional, național și european, precum și implementarea promptă a măsurilor de răspuns specifice. Eficacitatea sporită a acțiunilor de supraveghere a VNV ar putea duce, de asemenea, la adoptarea celor mai bune practici testate de sistemele de supraveghere a altor boli cu transmitere prin vectori.

NPHO este responsabilă de supravegherea bolilor infecțioase și pune în aplicare o supraveghere consolidată a VNV la oameni începând din 2010. Planul operațional de supraveghere a NNV al NPHO nu a fost inclus până în prezent într-un cadru juridic oficial specific bolii.

Elaborarea unui cadru legislativ formal privind o structură și o planificare mai coordonată a strategiilor de sănătate publică, de sănătate animală și de gestionare a țânțarilor, la nivel național, regional și local, ar avea o valoare adăugată și este în curs de examinare.

Activitățile de prevenire și răspuns, inclusiv supravegherea infecției umane cu VWN, sunt puse în aplicare anual, începând din 2010, în timpul sezoanelor de transmitere (primăvara-toamna).

Planul de supraveghere și alte măsuri de prevenire și control sunt în vigoare din 2010 și sunt în prezent în vigoare în timpul sezoanelor de transmitere. Pentru moment, nu există o durată de viață definită a măsurilor de supraveghere și prevenire; acestea vor fi puse în aplicare pe termen lung, pe măsură ce WNV circulă sezonier în țară.

Danai Pervanidou

Head of the Vector-borne Diseases Department

Directorate for Epidemiological Surveillance and Intervention for Infectious Diseases

Hellenic National Public Health Organization

tel. +30 210 8899052

Email: d.pervanidou@keelpno.gr

Pervanidou D., et al., (2020). Virusul West Nile la om, Grecia, 2018: cel mai mare număr sezonier de cazuri, la 9 ani de la apariția sa în țară. Supravegherea euro, volumul 25, numărul 32.

NPHO, (2010-2020). Rapoarte epidemiologice săptămânale și anuale.