Măsuri de prevenire și control al infecției cu virusul West Nile în Grecia

VNW se transmite în principal prin mușcătura țânțarilor „comuni” infectați. Principalele gazde ale rezervorului (adică gazdele care nu prezintă simptomele bolii atunci când sunt infectate cu agentul patogen) sunt păsările, în principal cele sălbatice. Țânțarii se infectează mușcându-i, în timp ce oamenii infectați nu pot transmite mai departe virusul și infectează alți țânțari. Majoritatea oamenilor infectați (80%) rămân asimptomatici, aproape 20% prezintă simptome ușoare ale unui sindrom viral și mai puțin de 1% prezintă boli severe cu manifestări ale sistemului nervos central, în principal encefalită, meningită sau paralizie flască acută. Cele mai severe manifestări afectează, de obicei, persoanele cu vârsta peste 50 de ani, persoanele imunocompromise și persoanele cu boli cronice preexistente.

Transmiterea WNV este legată de interacțiunile dintre patogen, vector, gazde vertebrate și mediu. Schimbările climatice (în special iernile blânde, temperaturile ridicate din primăvară și de la începutul verii, precum și precipitațiile care provoacă inundații în timpul verii) pot contribui la o răspândire sporită a acestui virus. De exemplu, numărul de infecții cu VWN în Europa în anul neobișnuit de cald 2018 a depășit numărul cumulat al tuturor infecțiilor raportate între 2010 și 2017 (Bakonyi și Haussig, 2020). Creșterea temperaturilor și a umidității relative în viitor poate contribui la intensificarea circulațieiVWN în Grecia ( Pervanidou et al., 2020), precum și la răspândirea virusului către nord (Bakonyi și Haussig, 2020).

Principalul obiectiv al inițiativei de supraveghere mai strictă este punerea în aplicare în timp util a unui răspuns specific și a unor măsuri preventive pentru abordarea și gestionarea infecțiilor cu VNW la oameni în Grecia. În plus, având în vedere apariția sezonieră preconizată a cazurilor de infecție, scopul este de a consolida capacitatea de supraveghere și de răspuns și pe termen mediu și lung.

Supravegherea epidemiologică a infecției cu WNV, punerea în aplicare în timp util a unor programe integrate adecvate de control al țânțarilor și punerea în aplicare a unor măsuri de protecție personală împotriva înțepăturilor de țânțari sunt considerate, la nivel global, cele mai importante măsuri de prevenire a acestei boli. În acest context, vigilența profesioniștilor din domeniul sănătății și sensibilizarea continuă a autorităților locale și naționale sunt considerate esențiale.

Începând din 2010, în fiecare sezon de circulație a țânțarilor (în general din mai până în noiembrie), Oficiul Național de Sănătate Publică din Grecia (NPHO), în colaborare cu alte părți interesate de la nivel național și cu autoritățile regionale și locale din domeniul sănătății publice, pune în aplicare o serie de măsuri de sănătate publică preventive și reactive pentru gestionarea infecției cu WNV, inclusiv, în special, un sistem de supraveghere mai strictă a bolii WNV la om. Ca parte a procedurilor de rutină puse în aplicare înainte de începerea fiecărui sezon WNV, NPHO trimite materiale informative tuturor unităților de asistență medicală și asociațiilor medicale din întreaga țară pentru a sensibiliza experții de laborator și clinicienii cu privire la diagnosticarea infecției cu WNV. NPHO solicită clinicienilor să efectueze teste de laborator pentru toate cazurile suspectate de infecție cu WNV, care sunt definite ca orice persoană cu debut acut de sindroame neurologice (encefalită, meningită sau mielită), precum și orice persoană cu boală non-neurologică, dar febră inexplicabilă. NPHO recomandă trimiterea eșantioanelor la laboratoare specializate specifice pentru testare. Departamentul pentru boli cu transmitere prin vectori (VBD) din cadrul NPHO pune în aplicare supravegherea activă de laborator (și anume, colectarea de date de la laboratoare este inițiată de NPHO), pe tot parcursul sezonului de transmitere, cu comunicarea zilnică cu laboratoare specializate și raportarea zilnică a cazurilor diagnosticate către NPHO. Diagnosticul de laborator este gratuit pentru pacienții din aceste laboratoare, fiind rambursat de NPHO. Autoritățile pentru siguranța sângelui (Centrul național elen de transfuzie sanguină - EKEA) și Centrul de coordonare pentru hemovigilență și supraveghere a transfuziei informează NPHO cu privire la infecțiile diagnosticate în rândul donatorilor de sânge testați în zonele afectate. Autoritățile naționale, regionale și municipale și unitățile sanitare locale sunt informate de urgență în urma înregistrării cazurilor într-o zonă, iar NPHO publică rapoarte săptămânale de supraveghere.

Alte măsuri de prevenire și răspuns puse în aplicare includ:

• Activități de comunicare și promovare a sănătății pentru public. La nivel național, materialele informative (de exemplu, pliante, broșuri) destinate publicului privind infecția cu WNV și măsurile de protecție recomandate împotriva înțepăturilor de țânțari sunt diseminate prin intermediul site-ului web al NPHO și distribuite autorităților regionale din domeniul sănătății publice. În plus, în municipalitățile afectate sunt furnizate pliante informative. Anunțurile, comunicatele de presă și rapoartele săptămânale de supraveghere publicate informează publicul cu privire la circulația WNV. Spotul TV privind protecția împotriva țânțarilor este difuzat în timpul perioadei de circulație a țânțarilor. Unele autorități regionale și municipale pun în aplicare, de asemenea, alte campanii de comunicare pentru public (distribuția de broșuri, evenimente și seminarii).
• Măsuri de siguranță a donării de sânge puse în aplicare la nivel național pentru donatorii de sânge care își au reședința sau care au vizitat municipalitățile afectate (și anume municipalități cu cel puțin un caz uman de infecție cu VWN). Aceste măsuri includ amânarea donării de sânge sau screeningul sângelui donat pentru depistarea ARN-ului WNV și hemovigilența (de exemplu, supravegherea evenimentelor sau reacțiilor adverse grave sau neașteptate la donatori sau primitori, monitorizarea epidemiologică a donatorilor).
• Activități de supraveghere vectorială, puse în aplicare de autoritățile naționale și regionale. Programele integrate de control al țânțarilor, inclusiv supravegherea țânțarilor, se află în responsabilitatea autorităților regionale și municipale. NPHO efectuează, de asemenea, un program activ de supraveghere a vectorilor în diferite zone ale țării în fiecare sezon de circulație a țânțarilor, inclusiv testarea bazinelor de țânțari pentru prezența WNV (sistem de alertă timpurie), în colaborare cu Universitatea din West Attica, Ministerul Dezvoltării Rurale și Alimentației, autoritățile regionale și subcontractanții.
• Activități de control vectorial, puse în aplicare de autoritățile regionale și municipale (controlul intensificat al țânțarilor este pus în aplicare în zonele afectate).
• Supravegherea WNF (Febra Nilului de Vest) la cai și păsări Începând din 2010, a fost pus în aplicare un program de supraveghere specific WNF în scopuri de sănătate animală, sub coordonarea Ministerului Dezvoltării Rurale și Alimentației, în cooperare cu autoritățile veterinare regionale și locale și cu laboratoarele de stat relevante. Programul WNF de supraveghere a animalelor include: examinarea serologică periodică activă a cailor în perioada mai-septembrie; supravegherea clinică activă a cailor în apropierea cazurilor confirmate la om și la animale; supravegherea activă a populațiilor de păsări sălbatice prin capturare și eșantionare în zonele selectate; și supravegherea pasivă (în cazul în care laboratoarele inițiază transmiterea datelor către departamentul de sănătate) a WNF la cai (pe tot parcursul anului), la păsări sălbatice și domestice (prin eșantionarea păsărilor moarte sau bolnave) și la alte animale domestice (de exemplu, carnivore domestice) sensibile la virusul West Nile.

Mai multe administrații și instituții sunt implicate în prevenirea și controlul WNV în Grecia la nivel național. Printre principalele părți interesate la nivel național se numără: (i) Ministerul Sănătății (MoH), cu Comitetul său național intersectorial pentru prevenirea și gestionarea bolilor tropicale, (ii) Organizația Națională Elenă de Sănătate Publică (NPHO), (iii) autoritățile naționale pentru siguranța sângelui și (iv) Ministerul Dezvoltării Rurale și Alimentației.

În acest context, Ministerul Sănătății și Comitetul său național pentru prevenirea și gestionarea bolilor tropicale sunt responsabile de elaborarea politicii de sănătate legate, de asemenea, de WNV, prin legislație, circulare privind controlul vectorilor și consultări privind tratamentele de combatere a țânțarilor ca răspuns la situații de urgență.

NPHO efectuează o supraveghere mai strictă a bolii WNV la oameni prin sensibilizarea clinicienilor și a medicilor cu privire la diagnosticarea infecției cu WNV, supravegherea activă în laborator pe tot parcursul sezonului de transmitere (model de comunicare zilnică cu laboratoare de referință/specializate), investigarea cazurilor, actualizarea imediată a părților interesate de la nivel național și regional și local cu privire la cazurile diagnosticate, sprijinirea capacității de diagnosticare în laborator (finanțarea laboratorului național de referință și a altor laboratoare de diagnosticare specializate pentru diagnosticarea gratuită a pacientului), precum și activități de comunicare și promovare a sănătății pentru public, evaluarea riscurilor și supravegherea țânțarilor.

Autoritățile naționale pentru siguranța sângelui pun în aplicare măsuri de siguranță a sângelui pentru protecția donațiilor de sânge împotriva infecției cu WNV. Centrul național elen de transfuzie sanguină - EKEA pune în aplicare măsuri de siguranță a sângelui la nivel național pentru donatorii de sânge care locuiesc sau au vizitat municipalitățile afectate. Centrul de coordonare pentru hemovigilență și supraveghere a transfuziei din cadrul NPHO emite orientări privind hemovigilența. În același timp, un grup de lucru intersecțional pentru desemnarea zonelor afectate de boli cu transmitere prin vectori (în cadrul Comitetului național pentru prevenirea și gestionarea bolilor tropicale al Ministerului Sănătății) s-a consultat cu privire la caracterizarea și desemnarea zonelor afectate de WNV (în care sunt puse în aplicare măsuri de siguranță a sângelui).

Ministerul Dezvoltării Rurale și Alimentației este autoritatea competentă centrală pentru punerea în aplicare a supravegherii WNV naționale în contextul autorităților naționale din domeniul sănătății animalelor (politica de sănătate animală, supravegherea WNV a cailor și a păsărilor). Institutul de Fitopatologie Benaki realizează programe de supraveghere a țânțarilor.

Alte organizații sau entități care contribuie la funcționarea sistemului de supraveghere sunt:

• Medici, clinicieni și experți de laborator, implicați în diagnosticarea și gestionarea cazurilor. NPHO le solicită să efectueze teste de laborator pentru toate cazurile suspectate de infecție cu WNV.
• Medici veterinari oficiali, medici veterinari privați, proprietari de cai, asociații de vânătoare sau de mediu implicate în raportarea fiecărui caz suspect către autoritățile veterinare competente.
• Laboratorul Național de Referință pentru Arbovirusuri și alte laboratoare specializate, implicate în diagnosticarea infecției cu WNV. NPHO recomandă trimiterea eșantioanelor la laboratoare specializate specifice pentru testare.
• Unitatea de Entomologie Medicală a Școlii de Sănătate Publică, Universitatea din Attica de Vest: care este implicată în supravegherea țânțarilor finanțată de NPHO.
• Organizația elenă de transplant, responsabilă cu măsurile de siguranță a transplantului.
• Regiunile (autoritățile regionale din domeniul sănătății publice și al sănătății animale) și municipalitățile, care lucrează la activități integrate de supraveghere și control al țânțarilor, comunicare și activități de promovare a sănătății publice, precum și la supravegherea ecvideelor și a păsărilor la nivel regional.

Principalul succes al măsurilor puse în aplicare în Grecia este legat de consolidarea sistemelor epidemiologice de supraveghere a VWN, care a îmbunătățit răspunsul prompt și măsurile conexe de sănătate publică. Factorii importanți de succes pentru instituirea și funcționarea unor sisteme de supraveghere și a unor programe de control adecvate în Grecia sunt: angajamentul ferm al tuturor părților interesate implicate, mecanismele stabilite ale unei colaborări și comunicări intersectoriale structurate (bazate pe grupuri de lucru, comitete, rețele, comunicare interpersonală directă), expertiza de laborator și capacitatea ridicată de diagnosticare, diagnosticarea gratuită a pacientului în laboratoare specializate și funcționarea programelor integrate de supraveghere și control al țânțarilor în majoritatea regiunilor grecești.

Constrângerile majore se referă la epidemiologia complexă a WNV, ceea ce face ca răspândirea și distribuția geografică a acesteia să fie dificil de prevăzut. Până în prezent, cercetătorii lucrează la nivel mondial și european la îmbunătățirea instrumentelor de evaluare a riscurilor și a evaluării eficacității măsurilor de control, dar incertitudinile sunt încă ridicate. În plus, strategiile de supraveghere și control al țânțarilor necesită orientări suplimentare, standardizare și coordonare la nivel național, precum și un cadru juridic mai flexibil pentru a depăși unele bariere organizaționale (întârzieri în achizițiile publice), în timp ce există, de asemenea, provocări în ceea ce privește utilizarea biocidelor (disponibilitate, acces, restricții de utilizare) la nivelul UE.

Nu este disponibilă o estimare cantitativă a bugetului alocat sistemului de supraveghere. Principalele costuri ale sistemelor epidemiologice de supraveghere a VWN se referă la: (i) resurse umane pentru punerea în aplicare a supravegherii la oameni, animale și vectori ai țânțarilor, (ii) testarea WNV la oameni, animale și țânțari, (iii) măsuri de siguranță a sângelui (de exemplu, screeningul donațiilor de sânge).

Beneficiile sunt minimizarea circulației și răspândirii WNV și, prin urmare, reducerea numărului de cazuri la om și la animale în fiecare sezon de transmitere (scăderea poverii WNV), prin identificarea în timp util a cazurilor de infecție cu WNV la om și la animale, înregistrarea promptă a cazurilor la nivel local, regional, național și european, precum și punerea în aplicare promptă a unor măsuri de răspuns specifice. Eficacitatea sporită a acțiunilor de supraveghere pentru WNV ar putea conduce, de asemenea, la adoptarea celor mai bune practici testate de sistemele de supraveghere a altor boli cu transmitere prin vectori.

NPHO este responsabilă de supravegherea bolilor infecțioase și pune în aplicare o supraveghere sporită a VNW la oameni începând din 2010. Planul operațional de supraveghere a VWN al NPHO nu a fost inclus până în prezent într-un cadru juridic oficial specific bolii.

Elaborarea unui cadru legislativ formal privind o structură mai coordonată și planificarea strategiilor de sănătate publică, de sănătate animală și de gestionare a țânțarilor, la nivel național, regional și local, ar avea o valoare adăugată și este în curs de examinare.

Activitățile de prevenire și răspuns, inclusiv supravegherea infecției cu WNV la om, sunt puse în aplicare anual, începând din 2010, în timpul sezoanelor de transmitere (primăvara-toamna).

Planul de supraveghere și alte măsuri de prevenire și control sunt în vigoare din 2010 și sunt în prezent în vigoare în timpul sezoanelor de transmitere. Pentru moment, nu există o durată de viață definită a măsurilor de supraveghere și prevenire; acestea vor fi puse în aplicare pe termen lung, întrucât WNV circulă sezonier în țară.

Danai Pervanidou

Head of the Vector-borne Diseases Department

Directorate for Epidemiological Surveillance and Intervention for Infectious Diseases

Hellenic National Public Health Organization

tel. +30 210 8899052

Email: d.pervanidou@keelpno.gr

Pervanidou D., et al., (2020). VirusulWest Nile la oameni, Grecia, 2018: cel mai mare număr de cazuri sezoniere , la 9 ani de la apariția sa în țară. Supravegherea euro, volumul 25, numărul 32.

NPHO, (2010-2020). Rapoarte epidemiologice săptămânale și anuale.