Adaptarea zonei montane medii la schimbările climatice

Învățăminte-cheie

Despre regiune

Amenințări climatice

Zonele montane mediteraneene sunt extrem de sensibile la schimbările climatice. Disponibilitatea redusă a apei, secetele mai lungi și mai severe, precum și mai multe incendii forestiere amenință comunitățile montane mediteraneene. În ultimele decenii, abandonul rural și declinul activităților economice au dus la pierderea mozaicului peisagistic caracteristic al regiunii, făcând ca pantele montane diferite anterior să devină mai uniforme. Această schimbare a redus serviciile ecosistemice esențiale, cum ar fi alimentarea cu apă a zonelor din bazinele inferioare și stocarea carbonului în sol, amenințând sustenabilitatea și viabilitatea economică a agriculturii și silviculturii locale.

Mozaicurile peisagistice agro-silvo-pastorale ca element-cheie pentru adaptarea la schimbările climatice

Figure 1: Experimental plots for scrubland clearing and regenerative livestock management in Ajamil de Cameros, La Rioja, Spain. Image Credit: LIFE MIDMACC project.

Rezultatele monitorizării arată că:

• La nivel de peisaj: Peticele mai mici îmbunătățesc eterogenitatea peisajului, sporind diversitatea utilizării terenurilor și biodiversitatea. Acest lucru îmbunătățește, de asemenea, estetica peisajului, făcând peisajul mai atractiv pentru utilizarea turistică. Un număr tot mai mare de zone de pășunat conduce, de asemenea, la creșterea efectivelor de animale. În plus, activitățile de defrișare reduc incendiile forestiere și zonele arse.
• La nivel de parcelă: Combinarea defrișării arbuștilor cu creșterea extensivă a animalelor afectează în mod pozitiv calitatea solului, sporind azotul din sol și carbonul stocat în materia organică. De asemenea, creează pajiști diverse și productive, cu un conținut nutrițional ridicat. Acoperirea plantelor și frecvența pășunatului animalelor, influențând presiunea pășunatului, conduc la o variabilitate considerabilă a umidității solului. Frecvența ridicată a pășunatului crește scurgerile de apă fără o creștere clară a eroziunii solului. Suprafețele de pășunat au o acoperire mai mare de plante erbacee și leguminoase, dar mai puține ierburi, ceea ce face dificilă determinarea frecvenței ideale de pășunat pentru a asigura cea mai mare diversitate a plantelor.

Recuperarea pășunilor prin defrișări, împreună cu gestionarea regenerativă a șeptelului, are un impact pozitiv direct asupra calității solului și a diversității și calității pășunilor, fără a implica rate de eroziune mai ridicate.

Eduard Pla, coordonator de proiect CREAF și LIFE MIDMACC.

Implicarea părților interesate de la nivel local și regional

O abordare participativă solidă, care implică identificarea și implicarea activă a tuturor părților interesate relevante din comunitatea locală, a fost esențială pentru integrarea diferitelor perspective în procesul de gestionare adaptivă. Această abordare este vitală pentru realizarea bunei guvernanțe, promovarea unui proces decizional favorabil incluziunii, sporirea transparenței și îmbunătățirea responsabilității în gestionarea peisajului. Prin includerea opiniilor părților interesate, procesul a asigurat, de asemenea, o punere în aplicare mai eficace și mai durabilă a inițiativelor.
Au fost create
patru organisme participative, inclusiv trei comitete regionale și grupul de lucru supraregional, implicând 202 părți interesate, pe baza unei hărți a actorilor. Părțile interesate au reprezentat diferitele teritorii, sectoare socioeconomice, afilieri, domenii de acțiune și genuri:

• Comisii regionale: Crearea celor trei comitete regionale ale actorilor, cu câte unul pentru fiecare regiune, a fost semnificativă pentru punerea în aplicare cu succes a măsurilor de adaptare la schimbările climatice. Aceasta a făcut posibilă implicarea unor reprezentanți-cheie ai sectoarelor agricol, zootehnic și forestier, ai administrațiilor locale și regionale, ai cercetării, ai asociațiilor de mediu și ai societății civile. Pe parcursul a cincisprezece reuniuni, comitetele au conceput, dezvoltat și evaluat diverse măsuri prioritare de adaptare. Reuniunile au permis, de asemenea, menținerea unui canal de informare și a unui dialog continuu și actualizat cu privire la evoluția activităților.
• Grupul de lucru supraregional: Principalul obiectiv al acestui grup de lucru a fost de a implica guvernele din La Rioja, Aragon și Catalonia și de a elabora în comun un cadru politic coordonat. Echipa proiectului LIFE MIDMACC a selectat aceste regiuni deoarece sunt regiuni învecinate și din cauza provocărilor și amenințărilor comune. Reprezentanții fiecărui comitet regional au asigurat includerea sectoarelor-cheie, cum ar fi podgoriile, pădurile și creșterea animalelor, precum și administrația publică, cercetarea și industria. În cursul a patru reuniuni cu 37 de participanți, aceștia au acordat prioritate celor mai importante 16 obstacole identificate de comitetele regionale și au propus 37 de soluții. De asemenea, grupul a acordat prioritate măsurilor de adaptare identificate de comitetele regionale pentru a îmbunătăți acțiunile de adaptare în cadrul politicilor publice.

Figure 2: Meetings of the Regional Committee and the Supra-Regional Working Group. Image Credit: LIFE MIDMACC project.

Recomandări pentru gestionarea adaptivă a zonelor mediteraneene montane medii

Rezultatele proiectului cu o durată de cinci ani permit următoarele recomandări principale pentru realizarea cu succes a adaptării la schimbările climatice prin gestionarea adaptivă:

Recuperarea pășunilor

• Asigurarea finanțării anuale prin politici publice pentru curățarea specifică a defrișărilor, deoarece această practică oferă beneficii de mediu, peisagistice și socioeconomice dovedite, ceea ce o face extrem de eficientă din punctul de vedere al costurilor în anumite domenii.
• Pășunile au densități adecvate ale efectivelor de animale care se aliniază la capacitatea de pășunat a fiecărei zone și le adaptează anual sau bienal la condițiile climatice actuale.
• Adoptarea unor practici de pășunat regenerativ, cum ar fi gestionarea prin rotație sau holistică, care utilizează densități mari ale efectivelor de animale pentru perioade scurte, urmate de perioade de recuperare prelungite. Această abordare sprijină productivitatea, îmbunătățește calitatea solului și promovează bunăstarea animalelor.
• Pășunatul diferitelor specii de animale.
• Distribuirea strategică a zonelor defrișate între spațiile gestionate pentru a extinde rutele de pășunat, permițând animalelor să aibă acces la diverse resurse pastorale pe întreg teritoriul. Stimulentele pentru împrejmuiri, stațiile de sare și jgheaburile de apă, pentru a ajuta la ghidarea eficientă a căilor de pășunat, ar trebui să sprijine această activitate.

Creșterea extensivă a animalelor

• Furnizarea de formare pentru păstori în ceea ce privește tehnicile de creștere a animalelor regenerative și silvo-pastorale pentru a sprijini gestionarea durabilă și eficace a terenurilor.
• Sporirea profitabilității fermelor prin creșterea valorii produselor, în special pentru carne, prin strategii precum promovarea vânzărilor directe către consumatori, oferirea de avantaje fiscale crescătorilor de animale, stabilirea unei mărci de calitate pentru creșterea extensivă regenerativă a animalelor și punerea în aplicare a unor abatoare mobile.
• Menținerea și consolidarea subvențiilor publice esențiale pentru sprijinirea veniturilor crescătorilor de animale. Printre recomandările pentru creșterea ajutorului se numără:
• Stabilirea unor mecanisme juridice care să garanteze că valoarea generată de ecosistemul munților, cum ar fi apa, hidroelectricitatea, sechestrarea carbonului, biodiversitatea și oportunitățile de recreere, aduce beneficii populației locale.
• Adaptarea coeficientului de eligibilitate pentru pășuni pentru a include pășunatul forestier în politica agricolă comună.
• Integrarea tuturor beneficiilor legate de mediu, peisaj și schimbările climatice în subvențiile din cadrul politicii agricole comune.
• Sprijinirea crescătorilor de animale prin facilitarea pășunatului digital cu monitorizarea GPS a mișcărilor animalelor, îmbunătățirea acoperirii rețelei și modernizarea căilor.

Rezumatul

Informații suplimentare

Persoană de contact