TIC

Mesaje-cheie

• Atât efectele climatice acute (și anume, fenomenele meteorologice extreme), cât și cele cronice (și anume, schimbările pe termen mai lung ale mediului) afectează tehnologia informației și comunicațiilor (TIC).

• TIC sunt recunoscute din ce în ce mai mult ca factori favorizanți ai unor abordări inovatoare pentru atenuarea, monitorizarea și adaptarea la impactul schimbărilor climatice.

• Strategia de adaptare a UE afirmă în mod clar că transformarea digitală este esențială pentru atingerea obiectivelor de adaptare ale Pactului verde. Noile instrumente, cum ar fi Destinația Pământ și Gemenii digitali, sunt promițătoare pentru a ne îmbunătăți înțelegerea impactului actual și viitor asupra climei la scară planetară și locală. Măsurătorile și observarea oceanelor vor fi, de asemenea, consolidate în continuare.

Impacturi, vulnerabilități și riscuri

Provocările generate de schimbările climatice pentru TIC se împart în două categorii principale: evenimente acute și stres cronic. Evenimentele acute (denumite și evenimente critice sau de criză) includ inundațiile (pluviale, fluviale, costiere), uraganele, furtunile de gheață, valurile de căldură etc. Evenimentele acute compromit infrastructurile TIC prin distrugerea sau dezactivarea activelor fizice de care depind. Deși pot avea efecte devastatoare, evenimentele acute tind să fie de scurtă durată.

Stresul cronic rezultă din schimbările treptate ale normelor climatice. Aceste schimbări includ creșterea intervalelor de temperatură diurnă și anuală, o expunere mai mare la temperaturi extreme, temperaturi ridicate mai susținute, variații de temperatură mai rapide, umiditate mai mare și efecte de ordinul al doilea, cum ar fi modificări ale modelelor de precipitații și vânt care duc la pătrunderea mai frecventă a apei sau la daune provocate de furtună. Deși este mai puțin probabil ca aceste impacturi să aibă consecințe catastrofale, ele vor duce la o degradare sporită a activelor, la eșecuri mai frecvente și la durate de viață mai scurte, care, la rândul lor, vor avea consecințe financiare semnificative, deoarece activele vor avea nevoie de cicluri mai frecvente de modernizare și înlocuire și, probabil, vor necesita o monitorizare mai intensă a semnelor de deteriorare. Stresul cronic se manifestă pe perioade mult mai lungi. În plus, încălzirea și clima mai variabilă accentuează rețeaua de energie electrică prin creșterea cerințelor privind cererea de răcire. Centrele de date sunt predispuse la impactul schimbărilor climatice. Ei folosesc cantități semnificative de apă pentru răcire.

În general, TIC sunt descentralizate și modulare și, prin urmare, au o rezistență ridicată la schimbările climatice. Liniile fixe redundante, diversitatea furnizorilor de servicii de internet, roamingul de urgență și sistemele de rezervă pentru microîncărcarea telefoanelor mobile sporesc reziliența TIC la schimbările climatice. Acest lucru s-ar putea schimba în viitor, odată cu creșterea cloud computing-ului, ceea ce implică existența unor concentrații de infrastructură.

Cadrul de politică

Cadrul de politică pentru adaptarea la schimbările climatice pentru tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) în UE se axează pe îmbunătățirea rezilienței infrastructurii TIC la impactul schimbărilor climatice și pe reducerea amprentei de mediu a sectorului prin măsuri de eficiență energetică și alte inițiative. Cadrul de politică pentru adaptarea la schimbările climatice pentru TIC în UE este stabilit prin intermediul Agendei digitale a UE. În 2020, cea de a doua strategie digitală pe cinci ani – conturarea viitorului digital al Europei – s-a axat pe trei obiective-cheie în transformarea digitală: o tehnologie în serviciul cetățenilor, o economie echitabilă și competitivă și o societate deschisă, democratică și durabilă. În 2021, strategia a fost completată de busola digitală pe 10 ani: modelul european pentru deceniul digital,care concretizează ambițiile digitale ale UE pentru 2030. Strategia prevede un rol major pentru sectorul TIC în combaterea schimbărilor climatice și a efectelor acestora. Strategia de adaptare a UE afirmă în mod clar că transformarea digitală este esențială pentru atingerea obiectivelor UE în materie de adaptare. Noile instrumente, cum ar fi Destinația Pământ și Gemenii digitali, sunt promițătoare pentru a ne îmbunătăți înțelegerea impactului actual și viitor asupra climei la scară planetară și locală. Măsurătorile și observarea oceanelor vor fi, de asemenea, consolidate în continuare.

Directiva UE privind inundațiile stabilește un cadru pentru evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații în vederea reducerii consecințelor negative ale inundațiilor asupra sănătății umane, a activităților economice, a mediului și a patrimoniului cultural din Uniunea Europeană. Acest lucru permite, de asemenea, luarea în considerare a unor aspecte precum infrastructura TIC.

Având în vedere riscurile tot mai mari (inclusiv riscurile climatice) în ceea ce privește tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) și creșterea digitalizării și a interconectării, Actul legislativ privind reziliența operațională digitală (DORA) a fost instituit la sfârșitul anului 2024 pentru a consolida și mai mult reziliența operațională digitală în sectorul financiar al UE prin introducerea unui cadru juridic comun. Pe lângă faptul că conține norme cuprinzătoare în ceea ce privește gestionarea riscurilor TIC, gestionarea incidentelor legate de TIC, testarea rezilienței operaționale digitale și riscurile TIC generate de părți terțe, DORA acoperă în mare măsură sectorul financiar al UE, cu o aplicare extinsă la cel puțin 20 de tipuri de entități financiare.

Îmbunătățirea bazei de cunoștințe

Evaluarea europeană a riscurilor climatice din 2024 oferă o evaluare cuprinzătoare a riscurilor climatice majore cu care se confruntă Europa în prezent și în viitor. Acesta identifică 36 de riscuri climatice majore care amenință securitatea noastră energetică și alimentară, ecosistemele, infrastructura, resursele de apă, sistemele financiare și sănătatea oamenilor, luând în considerare, de asemenea, riscul pentru sectorul TIC.

Sprijinirea investițiilor și a finanțării

De asemenea, UE a lansat mai multe programe de finanțare pentru a sprijini adaptarea TIC la schimbările climatice. De exemplu, Fondul european de dezvoltare regională oferă finanțare pentru proiecte care îmbunătățesc reziliența infrastructurii TIC la impactul schimbărilor climatice. Programul de cercetare și inovare Orizont Europa sprijină, de asemenea, cercetarea și inovarea în domeniul adaptării TIC la schimbările climatice.

O imagine de ansamblu cuprinzătoare poate fi găsită pe pagina privind finanțarea de către UE a măsurilor de adaptare.

Sprijinirea punerii în aplicare a adaptării

Ca parte a unui mandat al CE început în 2014, Comisia și CEN-CENELEC au încercat să abordeze adaptarea standardelor europene și standardizarea la schimbările climatice, cu un accent special pe reziliența sectoarelor-cheie. Acest lucru a condus la revizuirea standardelor de infrastructură în sectoarele afectate de schimbările climatice, cum ar fi energia, transporturile, construcțiile și TIC.