Sisteme de monitorizare, modelare și prognoză

Pentru a face față variabilității climatice și manifestărilor acesteia în condițiile meteorologice zilnice, este nevoie de disponibilitatea unor informații climatice fiabile și în timp util, precum și de informații actualizate cu privire la apariția și gravitatea evenimentelor extreme, la posibilele impacturi și la durata acestora. De exemplu, activitățile de monitorizare și raportare legate de secetă oferă o bază de informații și un barometru al schimbărilor condițiilor climatice care pot indica începutul secetei. Monitorizarea strategică a secetei poate fi realizată utilizând indicatori de secetă. Parametrii cel mai frecvent întâlniți ai secetei cursurilor de apă sunt: debitul cel mai scăzut al fluxului de secetă, volumul cumulat al deficitului de apă și durata secetei. Ultimele două depind de un anumit nivel de descărcare, așa-numitul nivel de trunchiere (prag de curgere). Se iau în considerare o serie de criterii pentru determinarea nivelului de trunchiere. Acestea se bazează fie pe spații hidrologice care tratează nivelul de trunchiere în funcție de caracteristicile de curgere selectate, fie pe spații economice, și anume cele care iau în considerare nevoile utilizatorilor de apă. De asemenea, parametrii de calitate a apei sunt monitorizați, deoarece compoziția afectează mediul acvatic și disponibilitatea apei pentru diferite utilizări. Administrația centrală, administrațiile locale și autoritățile din domeniul apei sunt cele mai importante pentru monitorizarea și gestionarea sistemelor de alimentare cu apă.

Sistemele de comunicare ajută factorii de decizie de la toate nivelurile să ia decizii critice de gestionare a activităților umane legate de climă, în special în ceea ce privește gestionarea resurselor de apă. Comunicarea, schimbul de informații și un plan de urgență pot reduce astfel impactul evenimentelor climatice extreme. Un exemplu în acest sens este Observatorul european al secetei (EDO), dezvoltat de JRC. Acesta monitorizează, evaluează și prognozează evenimentele de secetă din întreaga Europă. EDO își propune să prezinte informații actualizate relevante pentru secetă, cum ar fi indicele standardizat de precipitații (SPI) actualizat lunar, anomaliile de umiditate a solului modelate actualizate zilnic și observațiile prin teledetecție cu privire la starea stratului vegetal [și anume, anomalia fracțiunii de radiație fotosintetică activă absorbită (fAPAR), indicele normalizat al diferenței de apă (NDWI)] și prognoza de anomalie a umidității solului pe o săptămână. La cealaltă extremă, pentru a îmbunătăți capacitatea de a anticipa și de a gestiona riscul de inundații, există mai multe opțiuni tehnice:

• inclusiv instalarea unei rețele telemetrice și a unor RADARS meteorologice și hidrologice;
• dezvoltarea de modele digitale de elevație (DEM) pentru a identifica zonele predispuse la inundații și pentru a analiza propagarea inundațiilor;
• instituirea unui sistem de monitorizare care să ofere informații în timp real cu privire la nivelurile apei și să le cupleze cu date privind precipitațiile actuale și prognozele meteorologice.

Toate acestea permit o prognoză mai rapidă și mai precisă a inundațiilor și fac posibilă o avertizare timpurie a celor afectați. Dezvoltarea unor astfel de sisteme dincolo de frontierele administrative este esențială și necesită crearea unui sistem unic de raportare a inundațiilor pentru a asigura eficiența. Investiții semnificative pentru instalarea și modernizarea sistemelor operaționale de prognoză a inundațiilor se află deja pe agenda serviciilor hidrometeorologice naționale. Organizația Meteorologică Mondială (OMM) recunoaște că, în multe părți ale lumii, prognozele rămân singura măsură eficientă care poate fi pusă în aplicare în mod realist pentru a proteja viața și proprietatea în fața evenimentelor meteorologice extreme.

Capacitatea sporită de a prevedea deversările de vârf rămâne una dintre cele mai relevante măsuri nestructurale pentru protecția împotriva inundațiilor. Sunt de dorit perioade de previzionare mai lungi, deoarece acestea facilitează acțiunile de atenuare și răspunsul în cazul unor evacuări extreme. Încorporarea previziunilor meteorologice numerice (NWP) într-un sistem de avertizare a inundațiilor poate crește timpul de prognoză de la câteva ore la câteva zile. Un exemplu de cercetare în curs și de punere în aplicare a unor previziuni îmbunătățite privind inundațiile este dezvoltarea Sistemului european de alertă în caz de inundații (EFAS). Acesta este dezvoltat pentru a spori gradul de pregătire pentru inundații în bazinele hidrografice transnaționale europene. Acesta oferă autorităților locale din domeniul apei informații probabilistice de prognoză a inundațiilor cu 3 până la 10 zile în avans.

Perioadele de avertizare în caz de inundații de 3-10 zile sunt realizate prin încorporarea prognozelor meteorologice pe termen mediu de la Serviciul meteorologic german (DWD) și de la Centrul european pentru prognoze meteorologice pe termen mediu (ECMWF), care cuprind un set complet de 51 de prognoze probabilistice din sistemul de prognoză de ansamblu (EPS) furnizat de ECMWF. Un alt studiu cercetează inundațiile rapide din Europa mediteraneană. Inundațiile rapide reprezintă unul dintre cele mai devastatoare pericole în ceea ce privește pierderile de vieți omenești și infrastructurile. În ultimele două decenii, inundațiile rapide au provocat pierderi de un miliard de euro numai în Franța. Una dintre problemele inundațiilor rapide este că timpii de avertizare sunt foarte scurți. O altă activitate fundamentală de monitorizare este legată de valurile de căldură, care au fost responsabile de efectele dramatice ale mortalității și morbidității asupra populațiilor europene, de exemplu în vara anului 2003.