Factorul zonal al biotopului din Berlin – Punerea în aplicare a orientărilor care contribuie la controlul temperaturii și al scurgerilor

Clima Berlinului este temperată, cu un efect semnificativ de insulă termică urbană, care poate crește temperatura cu până la 4 ° C în raport cu zonele înconjurătoare. Deși există multă incertitudine cu privire la impactul precis al schimbărilor climatice asupra orașului, scenariile indică faptul că temperaturile vor fi mai ridicate, că fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi valurile de căldură și ploile intense și furtunile cu grindină, vor fi mai frecvente, că poluarea aerului va crește și că va exista o penurie de apă (aceasta din urmă în ciuda surselor extinse de apă dulce din oraș, din cauza perioadelor mai lungi și mai uscate fără precipitații, a creșterii consumului de apă și a devierii apei în amonte). Se preconizează că frecvența valurilor de căldură, în special, va crește ca urmare a schimbărilor climatice, până la 2 evenimente la fiecare 33 de ani în 2050 și până la 12 evenimente la fiecare 33 de ani până la sfârșitul secolului în temeiul RCP 8.5 (Adaptareala schimbările climatice, Vizualizatorul hărții de adaptare urbană). Se preconizează că aceste schimbări climatice vor avea un impact negativ asupra populației, în special având în vedere că centrul orașului Berlin se caracterizează printr-o densitate ridicată a construcțiilor. Zonele urbane intens utilizate sunt afectate de:

• un grad ridicat de impermeabilizare a solului, care rezultă din creșterea suprafețelor construite și a suprafețelor impermeabile;
• realimentarea inadecvată a apelor subterane, din cauza scurgerilor rapide de precipitații în sistemul de canalizare;
• Încălzirea excesivă și lipsa umidității;
• O scădere constantă a biodiversității, din cauza extinderii limitate a spațiului verde.

BAF contribuie la următoarele obiective de adaptare și de calitate a mediului:

• protejarea și îmbunătățirea microclimatului și a calității aerului, reducerea efectului de insulă termică urbană și, prin urmare, reducerea vulnerabilității la valurile de căldură;
• Conservarea și îmbunătățirea funcțiilor solului și a echilibrului hidric, reducerea vulnerabilității la fenomenele de precipitații extreme și la scurgerile aferente.
• Crearea și îmbunătățirea calității habitatelor pentru plante și animale;
• Îmbunătățirea mediului rezidențial.

Factorul de zonă biotopică stabilește că dezvoltarea de clădiri noi necesită ca o parte din suprafață să fie lăsată ca spațiu verde. BAF oferă dezvoltatorilor, arhitecților și proiectanților orientări clare, dar flexibile cu privire la porțiunea de teren care trebuie să fie plantată sau să ofere alte funcții de spațiu verde în ceea ce privește: îmbunătățirea microclimatului, răcirea urbană, drenarea durabilă, îmbunătățirea habitatelor naturale și îmbunătățirea calității mediului rezidențial. Soluțiile specifice puse în aplicare în cadrul BAF includ: (i) ecologizarea spațiilor funcționale (de exemplu, hale pentru biciclete sau hale de gunoi); (ii) plantarea de arbori și arbuști sau, în zone mai mici, alpinism pentru a crea pereți verzi; (iii) introducerea acoperișurilor verzi; (iv) pavaj limitat la rutele principale și utilizarea suprafețelor permeabile în altă parte.

Aceste măsuri reduc fluxurile de radiații, asigură umbră, asigură un efect de răcire în interiorul clădirilor și în exterior, îmbunătățesc calitatea aerului și a apei și îmbunătățesc gestionarea adecvată a scurgerilor de apă pluvială. Punctul forte al conceptului BAF este că permite flexibilitatea proiectării amplasamentului: inițiatorul proiectului poate decide ce măsuri privind spațiul verde sunt aplicate și unde, atât timp cât se atinge raportul necesar privind spațiul verde.

Formula BAF calculează proporția unei suprafețe care trebuie să fie spațiu verde: BAF = Ecologically Effective Surface Areas/Total Land Area (suprafețe de suprafață eficiente din punct de vedere ecologic/suprafața totală de teren). Obiectivele BAF depind de utilizările specifice ale unei zone. Suprafețele eficiente din punct de vedere ecologic reprezintă suma ponderată a suprafețelor care aparțin diferitelor categorii prevăzute în măsură, unde factorii de ponderare reflectă diferitele „valori ecologice” ale acestor categorii. Diferitele tipuri de spații verzi sunt ponderate diferit în funcție de aceste „valori ecologice”, care se bazează pe capacitatea de evapotranspirație, permeabilitate, posibilitatea de a stoca apa de ploaie, relația cu funcționarea solului și asigurarea unui habitat pentru plante și animale. De exemplu, factorul de ponderare al unei suprafețe asfaltice etanșe este 0; cea a acoperișurilor verzi extinse este de 0,5; cea a suprafețelor cu vegetație legată de solul de dedesubt este 1. Zonele rezidențiale și publice trebuie să atingă un obiectiv BAF de 0,6, în timp ce zonele comerciale, de afaceri și administrative trebuie să atingă un obiectiv mai mic de 0,3.

Din decembrie 2019, factorii de ponderare prevăzuți pentru înverzirea verticală și înverzirea acoperișurilor au suferit următoarele îmbunătățiri: verdeață verticală fără legătură cu solul: 0,7 per m²; ecologizarea extensivă a acoperișurilor: 0,5 pe m²; înverzirea semiintensivă a acoperișurilor: 0,7 per m²; ecologizarea intensivă a acoperișurilor: 0,8 pe m². Dezvoltatorii pot utiliza astfel o gamă largă de opțiuni care combină diferite zone cu diferite tipuri de suprafețe pentru atingerea standardului necesar.

Factorul de zonă biotop a fost formulat pentru cartierele din centrul orașului Berlin de un număr mare de experți care au convenit asupra proporției necesare de spații verzi pentru diferite tipuri de dezvoltare, pe baza aspectului clădirilor. Consultarea publică a fost întotdeauna considerată extrem de importantă pentru amenajarea teritoriului în Germania. Programul peisagistic a făcut obiectul unui amplu proces de consultare publică în 1986, în cadrul unui exercițiu de consultare specifică intitulat „Berlin hat Pläne (Berlin are planuri)”. A doua consultare publică pentru program a avut loc în 1993, la câțiva ani după căderea Zidului Berlinului, planul fiind aprobat în cele din urmă în 1994. BAF a fost înființată în planurile peisagistice ca o ordonanță. Ca parte a procedurilor de mai sus, agențiile publice și agențiile de mediu ar putea participa la dezvoltarea sa. În plus, era obligatoriu ca procedura să fie afișată public nu numai pentru rezidenții din zona respectivă, ci și la nivelul întregului Berlin. Deși părțile interesate au avut posibilitatea de a participa, acestea nu au fost abordate în mod direct și, prin urmare, implicarea părților interesate a variat în funcție de caz. Printre părțile interesate participante s-au numărat comunitatea locală, administrația publică și ONG-urile de mediu.

Utilizarea reglementărilor s-a dovedit a fi un mijloc eficient de creștere a acoperirii verzi în centrul orașului Berlin, deoarece fiecare nouă dezvoltare trebuie să respecte obiectivele BAF. Flexibilitatea abordării oferă avantaje semnificative. Dezvoltatorii pot alege între o serie de opțiuni diferite pentru înverzire sau crearea de suprafețe permeabile și le pot alege pe cele care sunt cele mai benefice și mai eficiente pentru ei înșiși și pentru utilizatorii dezvoltării. Colaborarea dintre departamentele de amenajare a teritoriului și de amenajare a teritoriului din Berlin a asigurat faptul că cele două instrumente de planificare esențiale pentru punerea în aplicare a BAF funcționează într-un mod coordonat. Un alt factor care contribuie în mod clar la succesul său este faptul că măsurile contribuie în mod vizibil la dezvoltarea unui mediu mai bun în centrul orașului.

BAF este obligatorie numai în zonele în care sunt prezente planuri peisagistice obligatorii din punct de vedere juridic (16 % din Berlin în 21 de zone distincte). În afara acestor zone, BAF este voluntară și poate fi utilizată ca orientare pentru încurajarea măsurilor de mediu care urmează să fie încorporate atunci când se propun modificări ale structurilor existente ale clădirilor. Datorită simplității sale și a creșterii gradului de conștientizare a problemelor de mediu, arhitecții, constructorii și proprietarii tind să utilizeze BAF, ceea ce este un semn al succesului său. Cu toate acestea, faptul că BAF este voluntară în afara zonelor acoperite de planurile peisagistice face dificilă specularea cu privire la potențialul său real de punere în aplicare. Discuția cu una dintre persoanele de contact locale a evidențiat faptul că „în unele districte, conservarea naturii are o valoare mai mare decât în altele și, prin urmare, unii administratori locali reușesc mai bine să convingă constructorii să o aplice. Uneori, constructorii înșiși au interesul de a-și face proiectul „mai ecologic” și mai durabil. În unele districte, constructorii trebuie să obțină acceptarea locuitorilor, iar BAF poate ajuta. Astfel, realizarea BAF depinde de mulți factori, în principal de comunicarea activă a agențiilor din raioane și de conștiința ecologică a locuitorilor.

Costurile măsurilor selectate pe baza BAF sunt absorbite în costurile de construcție. În cazul în care proprietarii de clădiri se confruntă cu cheltuieli disproporționat de mari, aceștia solicită, în mod normal, o reducere a BAF, care este în general aprobată. Nu a fost efectuată o evaluare globală a costurilor din cauza deficitului de personal.

Printre beneficiile observate până în prezent se numără îmbunătățirea mediului rezidențial și a calității vieții, precum și creșterea suprafeței eficiente pentru menținerea biodiversității prin refacerea curților interioare înverzite și a grădinilor din față. Alte beneficii, cum ar fi reducerea vulnerabilității la valurile de căldură și la extremele legate de apă, sunt așteptate, dar nu au fost încă cuantificate.

În Berlin, BAF poate fi stabilit în principal în Planurile Peisajului ca parametru de planificare a mediului. BAF se aplică zonelor în care există planuri peisagistice obligatorii din punct de vedere juridic. Aranjamentele inerente obligatorii din punct de vedere juridic pot fi găsite în "Handbuch der Berliner Landschaftspläne" (Manualul planurilor de peisaj din Berlin). În afara acestor zone, BAF este voluntară; acesta poate fi utilizat ca orientare pentru încurajarea măsurilor de mediu care urmează să fie încorporate atunci când se propun modificări ale structurilor existente ale clădirilor.

Extinderea BAF obligatorii, deși discutată la nivel politic, ar putea să nu fie fezabilă pentru moment, din cauza barierelor juridice și tehnice. În practică, nu există niciun temei juridic pentru impunerea legală a BAF. Mai precis, impunerea BAF trebuie să fie inclusă într-un plan de zonare și, în acest cadru, impunerea este supusă cerinței de a nu cauza niciun prejudiciu comercial, ceea ce implică faptul că prevalează considerațiile economice. Mai mult decât atât, BAF nu poate fi setat pentru întreaga zonă centrală a orașului, deoarece fiecare district din Berlin are propria autoritate de planificare. Astfel, implementarea efectivă a BAF variază de la un district la altul, în funcție de susceptibilitatea actorilor relevanți la problemele de mediu și de comunicarea activă a agențiilor din districte.

Punerea în aplicare a BAF a început în 1994 și este încă în curs de desfășurare.

Peste 50 de ani, în funcție de acțiunile specifice și de activitățile de management.

Sabine Kopetzki
Senatsverwaltung für Umwelt, Verkehr und Klimaschutz
Stadt und Freiraumplanung
Am Köllnischen Park 3, 10179 Berlin
E-mail: sabine.kopetzki@senuvk.berlin.de 

Sebastian Hausmann
Senatsverwaltung für Umwelt, Verkehr und Klimaschutz
Abteilung III - Klimaschutz, Naturschutz und Stadtgrün
Stellenzeichen III B 1-4, Raum 222
Am Köllnischen Park 3 / 10179 Berlin
E-mail: sebastian.hausmann@senuvk.berlin.de 

Green and Blue Space Adaptation for Urban Areas and Eco Towns (GRaBS) și Senatsverwaltung für Umwelt, Verkehr und Klimaschutz (Berlin)