Factorul zonei biotopului din Berlin – Punerea în aplicare a orientărilor care contribuie la controlul temperaturii și al scurgerilor

Clima Berlinului este temperată, cu un efect semnificativ de insulă termică urbană, care poate crește temperatura cu până la 4ºC față de zonele înconjurătoare. Deși există multă incertitudine cu privire la impactul exact al schimbărilor climatice asupra orașului, scenariile indică faptul că temperaturile vor fi mai ridicate, fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi valurile de căldură și ploile intense și furtunile cu grindină, vor fi mai frecvente, poluarea aerului va crește și va exista o penurie de apă (aceasta din urmă în ciuda surselor extinse de apă dulce din oraș, din cauza perioadelor mai lungi și mai uscate fără precipitații, a consumului crescut de apă și a devierii apei în amonte). Se preconizează că, în special, frecvența valurilor de căldură va crește ca urmare a schimbărilor climatice, până la 2 evenimente la fiecare 33 de ani în 2050 și până la 12 evenimente la fiecare 33 de ani până la sfârșitul secolului în cadrul RCP 8.5 (Adaptarea la schimbările climatice, Urban Adaptation Map Viewer). Se preconizează că aceste schimbări climatice vor avea un impact negativ asupra populației, în special având în vedere că centrul orașului Berlin se caracterizează printr-o densitate ridicată a construcțiilor. Zonele urbane intens utilizate sunt afectate de:

• un grad ridicat de impermeabilizare a solului, rezultat din creșterea suprafețelor construite și a suprafețelor impermeabile;
• realimentarea necorespunzătoare a apelor subterane, din cauza scurgerii rapide a precipitațiilor în sistemul de canalizare;
• Încălzirea excesivă și lipsa umidității;
• O scădere constantă a biodiversității, din cauza extinderii limitate a spațiului verde.

BAF contribuie la următoarele obiective de adaptare și de calitate a mediului:

• protejarea și îmbunătățirea microclimatului și a calității aerului, reducerea efectului de insulă termică urbană și, prin urmare, reducerea vulnerabilității la valurile de căldură;
• Conservarea și îmbunătățirea funcțiilor solului și a echilibrului hidric, reducerea vulnerabilității la fenomenele extreme de precipitații și la scurgerile aferente.
• crearea și îmbunătățirea calității habitatelor pentru plante și animale;
• Îmbunătățirea mediului rezidențial.

Factorul de zonă biotop stabilește că dezvoltarea de clădiri noi necesită ca o parte din suprafață să fie lăsată ca spațiu verde. BAF oferă dezvoltatorilor, arhitecților și proiectanților orientări clare, dar flexibile cu privire la porțiunea de teren care trebuie plantată sau oferă alte funcții de spațiu verde în ceea ce privește: îmbunătățirea microclimatului, răcirea urbană, drenajul durabil, îmbunătățirea habitatelor naturale și îmbunătățirea calității mediului rezidențial. Printre soluțiile specifice implementate în cadrul BAF se numără: (i) ecologizarea spațiilor funcționale (de exemplu, grajduri pentru biciclete sau coșuri de gunoi); (ii) plantarea de arbori și arbuști sau, în zone mai mici, de plante cățărătoare pentru a crea pereți verzi; (iii) introducerea acoperișurilor verzi; (iv) pavaj limitat la rutele principale și utilizarea suprafețelor permeabile în altă parte.

Aceste măsuri reduc fluxurile de radiații, oferă umbră, asigură un efect de răcire în interiorul clădirilor și în exterior, îmbunătățesc calitatea aerului și a apei și îmbunătățesc gestionarea adecvată a scurgerilor de apă pluvială. dezvoltatorul poate decide ce măsuri privind spațiul verde se aplică și unde, atât timp cât se atinge raportul necesar de spațiu verde.

Formula BAF calculează proporția unei suprafețe care trebuie să fie spațiu verde: BAF = suprafețe/suprafețe terestre totale eficiente din punct de vedere ecologic. Obiectivele BAF depind de utilizările specifice ale unei zone. Suprafețele eficiente din punct de vedere ecologic reprezintă o sumă ponderată a suprafețelor care aparțin diferitelor categorii prevăzute în măsură, în care factorii de ponderare reflectă diferitele „valori ecologice” ale acestor categorii. Diferitele tipuri de spații verzi sunt ponderate în mod diferit în funcție de aceste „valori ecologice”, care se bazează pe capacitatea de evapotranspirație, permeabilitate, posibilitatea de stocare a apei pluviale, relația cu funcționarea solului și furnizarea de habitat pentru plante și animale. De exemplu, factorul de ponderare al unei suprafețe asfaltice etanșe este 0; cea a acoperișurilor verzi extinse este de 0,5; cea a suprafețelor cu vegetație conectată la solul de dedesubt este 1. Zonele rezidențiale și publice trebuie să atingă un obiectiv BAF de 0,6, în timp ce zonele comerciale, de afaceri și administrative trebuie să atingă un obiectiv mai scăzut de 0,3.

Din decembrie 2019, factorii de ponderare prevăzuți pentru înverzirea verticală și înverzirea acoperișurilor au suferit următoarele rafinări: verdeață verticală fără conexiune la sol: 0,7 pe m2; ecologizarea extensivă a acoperișurilor: 0,5 per m ²; ecologizarea semiintensivă a acoperișurilor: 0,7 pe m2; ecologizarea intensivă a acoperișurilor: 0,8 pe m2. Dezvoltatorii pot utiliza astfel o gamă largă de opțiuni care combină diferite zone cu diferite tipuri de suprafețe pentru atingerea standardului necesar.

Factorul de zonă biotop a fost formulat pentru districtele din interiorul orașului Berlin de către un număr mare de experți care au convenit asupra proporției necesare de spații verzi pentru diferite tipuri de dezvoltare, pe baza aspectului clădirilor. Consultarea publică a fost întotdeauna considerată extrem de importantă pentru planificarea peisajului în Germania. Programul peisagistic a făcut obiectul unui amplu proces de consultare publică în 1986, în cadrul unui exercițiu specific de consultare intitulat „Berlin hat Pläne (Berlinul are planuri)”. A doua consultare publică pentru program a avut loc în 1993, la câțiva ani după căderea Zidului Berlinului, planul fiind în cele din urmă aprobat în 1994. BAF a fost înființată în planurile peisagistice ca o ordonanță. Ca parte a procedurilor de mai sus, agențiile publice și agențiile de mediu ar putea participa la dezvoltarea sa. În plus, era obligatoriu ca procedurile să fie afișate public nu numai pentru locuitorii din zona respectivă, ci și la nivelul întregului Berlin. Deși a existat posibilitatea ca părțile interesate să participe, acestea nu au fost abordate în mod direct și, prin urmare, implicarea părților interesate a variat în funcție de caz. Printre părțile interesate participante s-au numărat comunitatea locală, administrația publică și ONG-urile de mediu.

Utilizarea reglementărilor s-a dovedit a fi un mijloc eficient de creștere a acoperirii verzi în centrul orașului Berlin, deoarece fiecare nouă dezvoltare trebuie să respecte obiectivele BAF. Flexibilitatea abordării oferă avantaje semnificative. Dezvoltatorii pot alege între o serie de opțiuni diferite pentru ecologizarea sau crearea de suprafețe permeabile și alege cele care sunt cele mai benefice și eficiente pentru ei înșiși și utilizatorii de dezvoltare. Colaborarea dintre departamentele de amenajare a teritoriului și de amenajare a teritoriului din Berlin a asigurat faptul că cele două instrumente de planificare esențiale pentru punerea în aplicare a BAF funcționează într-un mod coordonat. Un alt factor care contribuie în mod clar la succesul său este faptul că măsurile contribuie în mod vizibil la dezvoltarea unui mediu mai bun în centrul orașului.

BAF este obligatorie numai în zonele în care sunt prezente planuri de peisaj obligatorii din punct de vedere juridic (16% din Berlin în 21 de zone distincte). În afara acestor zone, BAF este voluntară și poate fi utilizată ca orientare pentru încurajarea includerii măsurilor de mediu atunci când se propun modificări ale structurilor imobiliare existente. Datorită simplității sale și a conștientizării crescânde a problemelor de mediu, arhitecții, constructorii și proprietarii de proprietăți tind să utilizeze BAF, care este un semn al succesului său. Cu toate acestea, faptul că BAF este voluntară în afara zonelor acoperite de planurile de peisaj face dificilă specularea potențialului său real de punere în aplicare. Discuția cu una dintre persoanele de contact locale a evidențiat faptul că „în unele districte, conservarea naturii are o valoare mai mare decât în altele și, prin urmare, unii administratori locali au mai mult succes în a-i convinge pe constructori să o aplice. Uneori, constructorii înșiși au interesul de a-și face proiectul „mai ecologic” și mai durabil. În unele districte, constructorii trebuie să obțină acceptarea locuitorilor, iar BAF poate ajuta. Astfel, realizarea BAF depinde de mulți factori, în principal de comunicarea activă a agențiilor din districte și de conștiința ecologică a locuitorilor.

Costurile măsurilor selectate pe baza BAF sunt absorbite în costurile de construcție. În cazul în care proprietarii de clădiri se confruntă cu cheltuieli disproporționat de mari, aceștia solicită, în mod normal, o reducere a BAF, care este în general aprobată. Nu s-a efectuat o evaluare globală a costurilor din cauza lipsei de personal.

Printre beneficiile observate până în prezent se numără îmbunătățirea mediului rezidențial și a calității vieții, precum și creșterea suprafeței eficiente pentru menținerea biodiversității prin refacerea curților interioare și a grădinilor din față. Alte beneficii, cum ar fi reducerea vulnerabilității la valurile de căldură și la fenomenele extreme legate de apă, sunt așteptate, dar nu au fost încă cuantificate.

În Berlin, BAF poate fi stabilit în primul rând în planurile de peisaj ca parametru de planificare a mediului. BAF se aplică zonelor în care sunt prezente planuri de peisaj obligatorii din punct de vedere juridic. Aranjamentele inerente obligatorii din punct de vedere juridic pot fi găsite în "Handbuch der Berliner Landschaftspläne" (Manualul planurilor peisajului din Berlin) din Berlin. În afara acestor zone, BAF este voluntară; acesta poate fi utilizat ca orientare pentru încurajarea încorporării măsurilor de mediu atunci când se propun modificări ale structurilor existente ale clădirilor.

Extinderea BAF obligatorii, deși discutată la nivel politic, ar putea să nu fie fezabilă pentru moment, din cauza barierelor juridice și tehnice. În practică, nu există niciun temei juridic pentru impunerea legală a BAF. Mai precis, impunerea BAF trebuie să fie inclusă într-un plan de zonare și, în acest cadru, impunerea este supusă cerinței de a nu cauza niciun prejudiciu comercial, ceea ce implică prevalența considerentelor economice. În plus, BAF nu poate fi stabilit pentru întreaga zonă centrală a orașului, deoarece fiecare district din Berlin are propria autoritate de planificare. Astfel, implementarea efectivă a BAF variază de la un district la altul, în funcție de sensibilitatea actorilor relevanți la problemele de mediu și de comunicarea activă a agențiilor din districte.

Punerea în aplicare a BAF a început în 1994 și este încă în curs de desfășurare.

Mai mult de 50 de ani, în funcție de acțiunile specifice și de activitățile de gestionare.

Senatsverwaltung für Mobilität, Verkehr, Klimaschutz und Umwelt

(Senate Department for Urban Mobility, Transport, Climate Action and the Environment)

Abteilung III - Naturschutz und Stadtgrün

(Division III – Nature Conservation and Urban Green)

Am Köllnischen Park 3 / 10179 Berlin

E-Mail: landschaftsprogramm@SenMVKU.berlin.de

Adaptarea spațiului verde și albastru pentru zonele urbane și orașele ecologice (GRaBS) și Senatsverwaltung für Umwelt, Verkehr und Klimaschutz (Berlin)

Factorul zonal al biotopului ca indicator ecologic. Elemente fundamentale pentru determinarea și definirea valorii-țintă, 1990 (numai în limba germană)

Factorul zonei biotopului 2020. Raportul final și global al celor două studii privind adaptarea instrumentului de planificare al Berlinului la starea actuală a științei și tehnologiei iulie 2020