Integrarea riscurilor legate de schimbările climatice în planificarea modernizării coridorului feroviar din Slovacia

Condițiile naturale ale Slovaciei sunt foarte diverse în ceea ce privește topografia, clima, vegetația și activitățile economice. Partea de sud a țării este în cea mai mare parte de câmpie, adică mai caldă și mai uscată, în timp ce nordul muntos are un climat mai rece și umed. Această diversitate este unul dintre motivele pentru o gamă largă de riscuri naturale induse de fenomenele climatice care afectează transportul feroviar, care pot fi exacerbate de schimbările climatice.

În conformitate cu Strategia de adaptare a Republicii Slovace privind efectele negative ale schimbărilor climatice, temperatura medie anuală a crescut cu 1,73 °C în perioada 1881-2017. Variabilitatea climei este, de asemenea, în schimbare, în special în ceea ce privește precipitațiile: în aceeași perioadă s-a observat o creștere semnificativă a numărului de precipitații extreme pe termen scurt, ceea ce a dus la un risc crescut de inundații locale.

Se preconizează că schimbările climatice vor crește și mai mult temperatura medie anuală în Slovacia cu 2 °C (scenariul 4.5 al RCP) și cu 4 °C (scenariul 8,5 al RCP) în comparație cu perioada 1951-1980. Odată cu încălzirea globală, apariția fenomenelor climatice extreme, inclusiv furtuni puternice, ploi torențiale, vânturi puternice și valuri de căldură, va crește probabil. Condițiile meteorologice extreme sunt potențial cea mai periculoasă manifestare a schimbărilor climatice pentru sectorul transporturilor și, în special, pentru transportul feroviar, cauzând daune infrastructurii feroviare și perturbări ale traficului. Printre impacturile majore se numără inundațiile (din cauza inundațiilor fluviale sau a viiturilor rapide), alunecările de teren (împreună cu inundațiile) sau vântul puternic care provoacă daune infrastructurii în sine sau prin intermediul copacilor căzuți pe pistă. Chiar și în timpul iernii, se preconizează că fenomenele periculoase care amenință traficul feroviar, cum ar fi ploaia înghețată sau avalanșele de zăpadă, vor deveni mai frecvente din cauza fluctuațiilor de temperatură mai frecvente.

Obiectivele generale ale proiectului Slovaciei de modernizare a căilor ferate sunt: (i) să sporească calitatea și competitivitatea transportului feroviar, (ii) să sporească beneficiile acestei modalități de transport pentru economie și integrarea Slovaciei în rețelele internaționale de transport și (iii) să contribuie la protecția mediului prin dezvoltarea unei soluții de transport ecologice, înlocuind alte moduri de transport (în special transportul rutier). Una dintre condițiile prealabile fundamentale pentru atingerea obiectivelor proiectului și, prin urmare, a funcțiilor sale pentru economie și protecția mediului este asigurarea rezilienței la schimbările climatice a infrastructurii feroviare și a exploatării acesteia.

Având în vedere amploarea provocărilor legate de schimbările climatice cărora se preconizează că le va face față transportul feroviar în viitor și din cauza duratei foarte lungi de viață a infrastructurii feroviare, procesul de adaptare a infrastructurii la schimbările climatice trebuie planificat și pregătit în mod corespunzător. Acest lucru implică faptul că identificarea riscurilor și vulnerabilităților legate de schimbările climatice pentru activele și exploatarea transportului feroviar trebuie să facă parte integrantă din proiectul de modernizare. Răspunsurile de adaptare recomandate vizează asigurarea unei exploatări feroviare neperturbate chiar și în cazul unor condiții meteorologice extreme și evitarea perturbării transportului feroviar din cauza tendințelor climatice pe termen lung, cum ar fi creșterea temperaturii.

Au fost identificate riscurile și vulnerabilitățile legate de schimbările climatice pentru activele și exploatarea transportului feroviar și au fost propuse măsuri de adaptare în consecință, ca parte a studiului de fezabilitate al proiectului de modernizare a căilor ferate. O astfel de analiză a fost elaborată în conformitate cu orientarea „Manualmetodologic privind evaluarea impactului schimbărilor climatice asupra proiectelor majore de transport”(în limba slovacă), care a fost elaborată în 2018 de Centrul de cercetare în domeniul transporturilor din Slovacia și de consultanți pentru Ministerul Transporturilor și Construcțiilor.

În mod specific, a fost elaborată o evaluare a riscurilor și a vulnerabilității pentru tronsoanele individuale ale căii ferate avute în vedere, care integrează aspectul expunerii (fenomene preconizate de schimbări climatice care afectează transportul feroviar) și sensibilitatea (în măsura în care sistemul este susceptibil de a fi influențat de impactul schimbărilor climatice). Riscurile au fost atribuite tronsoanelor feroviare și componentelor feroviare (de exemplu, poduri, tuneluri) în conformitate cu următoarea clasificare:

• Nesemnificativă (albastră); riscul poate fi abordat prin proiectarea tehnică standard a activelor feroviare sau în cadrul exploatării normale.
• Mică (verde); riscul necesită o modificare parțială a proiectului tehnic sau a exploatării.
• Medie (galbenă); riscul necesită o modificare semnificativă a proiectării tehnice sau a gestionării operațiunilor de risc.
• Semnificativ (roșu); riscul necesită o modificare fundamentală a proiectării tehnice sau a gestionării situațiilor de urgență;
• Catastrofală (neagră); riscul poate duce la închiderea pe termen lung a exploatării sau la deteriorarea activelor feroviare. Rutarea alternativă este foarte recomandată.

Pe baza tipului și a amplorii riscurilor identificate, au fost propuse răspunsuri de adaptare pentru secțiunile relevante ale coridorului și au fost încorporate în documentația proiectului în etapa de pregătire și de proiectare. Măsurile de adaptare propuse pot fi grupate în trei categorii:

• Opțiuni tehnice, creșterea rezilienței infrastructurii feroviare esențiale la fenomene meteorologice extreme și la tendințele schimbărilor climatice. Aceste măsuri, care vizează prevenirea perturbării disponibilității infrastructurii, includ: (i) izolarea împotriva vântului a sistemului catenar (de exemplu, capabil să reziste la o viteză a vântului mai mare de 30 m/s); (ii) creșterea capacității sistemului de drenaj, cum ar fi canalele capabile să facă față unei cantități mai mari de apă și o mai bună drenare a subgradului feroviar, a tunelurilor și a structurilor de poduri; (iii) creșterea aliniamentului feroviar peste limita inundațiilor potențiale (între_{T 100} și T_1000, în funcție de situația de la fața locului); reducerea înclinării pantei ca măsură de prevenire a alunecărilor de teren; (iv) structuri de poduri rezistente și stâlpi de poduri adânci; (v) utilizarea de materiale de construcție foarte rezistente la apă pentru subgradul feroviar și alte componente; (vi) modul flexibil de montare a șinelor, care reduce semnificativ deformarea șinelor din cauza temperaturilor extreme; (vii) instalarea de sisteme de protecție structurală (de exemplu, paravânturi, pereți de susținere, terasamente).
• Opțiuni de gestionare, oferind soluții atunci când apar fenomene meteorologice extreme și au loc perturbări ale infrastructurii. Aceste opțiuni ajută la minimizarea impactului negativ al evenimentelor extreme și includ: (i) întreținerea și controlul sporit al tronsoanelor expuse riscurilor, de exemplu echiparea întrerupătoarelor, a șinelor și a catenarelor cu detectoare care monitorizează temperatura (pentru supraîncălzire și congelare), givrajul, precipitarea zăpezii sau viteza vântului; (ii) furnizarea unui serviciu alternativ de transport cu autobuzul în cazul întreruperii temporare a transportului feroviar; (iii) asigurarea unor rute feroviare alternative și a unei gestionări eficiente a transportului de urgență; (iv) măsuri legate de gestionarea mediului (de exemplu, reîmpădurirea bazinelor hidrografice).
• Sistem de alertă timpurie, monitorizare și prognoză, cu scopul de a spori gradul de pregătire și de a permite luarea în avans a unor măsuri de gestionare a traficului. Această tipologie de măsuri se bazează pe sistemul implementat și operativ de monitorizare, prognoză și alertă al Institutului Hidrometeorologic Slovac (SHMI); se ocupă de un sistem de monitorizare și prognoză „adaptat căilor ferate”, care se concentrează asupra evenimentelor deosebit de dăunătoare pentru căile ferate, cum ar fi vântul puternic, givrajul, inundațiile sau ninsorile abundente. Prin furnizarea unui sistem de alertă timpurie, impactul negativ al fenomenelor meteorologice extreme asupra sistemului de transport feroviar și asupra întregii economii va fi redus la minimum.

O parte din măsurile propuse au fost puse în aplicare în acele secțiuni ale coridorului feroviar care au fost deja modernizate. De exemplu, în prezent se desfășoară lucrări de construcție pe tronsonul de coridor dintre orașele Puchov și Povazka Tepla (15,9 km lungime), inclusiv două tuneluri (1,1 și, respectiv, 1,8 km lungime) și trei poduri majore peste râul Váh și rezervorul de apă Nosice. Se preconizează că întregul tronson de coridor Puchov-Zilina (cu o lungime de 44 km) va fi finalizat până la sfârșitul anului 2021. Acesta este tronsonul de coridor rămas care urmează să fie modernizat între Bratislava și Zilina (cu o lungime de aproximativ 200 km), din care o parte a fost modernizată în cursul perioadei de programare anterioare (2007-2013). Măsurile de adaptare din aceste secțiuni includ: măsuri de asigurare a protecției împotriva inundațiilor până la nivelul Q_500, drenarea subgradului feroviar și menținerea pereților de întărire a pantelor cu risc ridicat de instabilitate. Toate podurile și tunelurile sunt proiectate pentru a rezista la inundații și precipitații torențiale (de exemplu, prin punți de pod izolate, stâlpi de pod rezistenți) și trebuie testate pentru sarcină statică și dinamică înainte de a fi puse în funcțiune în mod regulat.

Principalii actori implicați în modernizarea coridorului feroviar din Slovacia, care sunt, de asemenea, responsabili pentru achiziționarea și alocarea resurselor financiare și gestionarea proiectelor, sunt Ministerul Transporturilor și Construcțiilor din Republica Slovacă și Căile Ferate din Republica Slovacă (ŽSR). O gamă largă de alți actori au fost implicați în faza pregătitoare a proiectului, inclusiv societăți responsabile cu studiile de fezabilitate, procesul de evaluare a impactului asupra mediului și societăți care furnizează evaluarea vulnerabilității și imunizarea la schimbările climatice a proiectului. Punerea în aplicare a măsurilor în secțiunile individuale ale coridorului este asigurată de societățile de construcții de proiectare, care au fost selectate printr-un proces de licitație publică.

Centrul de cercetare în domeniul transporturilor din Republica Slovacă și Asociația Europeană a Consultanților au fost implicați ca actori principali care asigură imunizarea la schimbările climatice sau întregul proiect. Aceștia au efectuat evaluări și recomandări în conformitate cu „Methodological Handbook on Assessing Climate Change Impacts on Major Transport Projects” (Manual metodologic privind evaluarea impactului schimbărilor climatice asupra proiectelor majore de transport), elaborat de Integra Consulting (companie de consultanță).

Unul dintre principalii factori determinanți ai proiectului de modernizare a căilor ferate este sprijinul pe care îl poate oferi dezvoltării economice și prosperității, în special în regiunile mai îndepărtate ale Slovaciei. Disponibilitatea suficientă a finanțării oferite atât de resursele europene, cât și de cele naționale, încorporarea modernizării căilor ferate în strategiile naționale și regionale de transport și sprijinul municipalităților în planificarea și implementarea proiectului au jucat, de asemenea, un rol determinant relevant pentru proiectul de modernizare a căilor ferate.

De asemenea, ar putea fi identificați unii factori limitativi care pot împiedica procesul, și anume conflictele cu obiectivele de protecție a mediului legate în principal de fragmentarea peisajului sau conflictele cu comunitățile locale preocupate de creșterea poluării fonice și a consumului de terenuri care pot limita dezvoltarea urbană. Pe măsură ce construcția căii ferate avansează, aceste probleme sunt abordate prin consultarea reprezentanților municipalității și prin discuții cu experții în transport implicați în proiect, cu scopul de a găsi soluții reciproc avantajoase.

Principalul instrument de finanțare al tuturor fazelor proiectului de modernizare a căilor ferate (pregătire, proiectare și implementare) este Programul Operațional Infrastructură Integrată 2014-2020 (OPII), precedat de OPII pentru perioada 2007-2013. Alocarea totală a axei prioritare 1 a POII 2014-2020 – axată pe infrastructura feroviară din cadrul rețelei centrale TEN-T – este de 853,9 milioane EUR, din care 725,8 milioane EUR sunt furnizate de Comisia Europeană prin intermediul Fondului de coeziune, iar restul de 128,1 milioane EUR sunt reprezentate de cofinanțarea națională de la bugetul de stat. De asemenea, OPII prevăzut pentru următoarea perioadă de programare 2021-2027 asigură resurse economice suplimentare.

Având în vedere această cifră globală, costurile financiare totale pentru modernizarea întregului coridor nu pot fi încă cuantificate, deoarece majoritatea lungimii sale totale se află încă în faza pregătitoare. Cifrele financiare sunt disponibile numai pentru tronsoanele de coridor care au fost deja modernizate sau sunt în construcție. De exemplu, bugetul total al lucrărilor de construcție efectuate în secțiunea Půchov - Považská Teplá, aflată în prezent în construcție, este de 365 de milioane EUR. În acest caz, contribuția din OPII 2014-2020 este de 361 de milioane EUR. Cu toate acestea, costul măsurilor tehnice de creștere a rezilienței căilor ferate la schimbările climatice nu este disponibil separat, deoarece acestea reprezintă o parte integrantă a lucrărilor generale de construcție.

Principalele beneficii generale preconizate ale proiectului de modernizare a căilor ferate includ: un transport feroviar atractiv, mai rapid și mai confortabil; reducerea emisiilor generate de transporturi în comparație cu transportul rutier; o mai bună competitivitate a IMM-urilor; beneficii pentru sănătate datorate poluării atmosferice mai scăzute și poluării fonice mai scăzute în comparație cu transportul rutier. În ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice, se preconizează că proiectul va spori reziliența sistemului de transport feroviar și va asigura funcționarea și în timpul fenomenelor meteorologice extreme.

Dezvoltarea infrastructurii de transport în Slovacia este ghidată de Planul strategic de dezvoltare a transporturilor al Republicii Slovace până în 2030, care abordează, de asemenea, infrastructura feroviară. Strategia Republicii Slovace privind adaptarea la schimbările climatice, adoptată în 2014 și actualizată în 2018, oferă referințe pentru măsurile de adaptare care urmează să fie puse în aplicare în diferite sectoare, inclusiv în sectorul transporturilor.

Studiile efectuate în cadrul fazei pregătitoare a proiectului de modernizare (studiul de fezabilitate, analiza impactului, analiza vulnerabilității, propunerea de măsuri de adaptare) sunt în prezent pregătite aproape pe întreaga lungime a coridorului feroviar. Pregătirea lor a durat între câteva luni și aproximativ doi ani, în funcție de amploarea și complexitatea tronsonului feroviar specific avut în vedere. Punerea în aplicare a început și este în curs pe o parte a coridorului. Lucrările de modernizare a tronsonului Bratislava - Žilina cu o lungime de aproximativ 200 km sunt aproape finalizate; Impermeabilizarea căii ferate la schimbările climatice face parte integrantă din lucrările de construcții. Din cauza unui număr mare de factori de influență, data finalizării întregului coridor nu poate fi încă definită.

Măsurile tehnice de creștere a rezilienței căilor ferate la schimbările climatice au o durată de viață de mai multe decenii, în funcție de nivelul de întreținere. Durata de viață a infrastructurii feroviare este, de asemenea, foarte lungă, de ordinul zecilor de ani, până la 100 de ani sau chiar mai mult, dacă este bine întreținută și monitorizată continuu.

Michal Lukac
Railways of the Slovak Republic
Tel.: +421 903244460; +421 0220297059
E-mail: hovorca@zsr.sk

Ministry of Transport and Construction of the Slovak Republic
Phone: +421 259494702
E-mail: info@mindop.sk