Abordarea multi-risc a sistemului de avertizare timpurie în Sogn og Fjordane, Norvegia

Sogn og Fjordane este o regiune de coastă, muntoasă din Norvegia, care se mândrește cu sute de mii de vizite turistice anual. Mai multe comunități din Sogn og Fjordane se confruntă cu numeroase pericole, cum ar fi inundațiile, avalanșele, toboganele și alte fenomene meteorologice extreme, care ar putea fi exacerbate de schimbările climatice. Distanțele mari dintre comunitățile periferice și infrastructura de transport și comunicații care nu sunt accesibile sau disponibile uneori pot face ca accesibilitatea să fie precară, făcând astfel comunitățile mai vulnerabile la fenomenele meteorologice extreme.

Pentru a răspunde provocării de mai sus, a fost instituit și testat un sistem de alertă timpurie în municipalitatea Aurland, care face parte din județul Sogn og Fjordane. Aurland este o regiune de o mare frumusețe naturală, dar are o geografie și o topografie oarecum provocatoare, care duce la valuri frecvente de furtuni, inundații, alunecări de teren și avalanșe care ar putea crește cu efectul schimbărilor climatice asupra creșterii frecvenței și / sau intensității fenomenelor meteorologice extreme. Sistemul de avertizare privind riscurile multiple ar optimiza serviciile de salvare și alte servicii de urgență furnizate de județ. Datorită turismului, aceasta își propune să fie o metodă rentabilă care să ajungă la toți oamenii din zona geografică și nu numai la rezidenți.

Sistemele de avertizare timpurie pentru pericole multiple utilizează diverse mijloace media și instrumente de comunicare pentru a informa publicul cu privire la pericolele iminente și pentru a oferi orientări cu privire la măsurile de precauție care trebuie luate. Acestea pot funcționa la nivel regional, național și internațional și pot contribui în mod semnificativ la reducerea riscurilor de vătămare corporală, de pierdere de vieți omenești și de deteriorare a bunurilor și a mediului. Avertismentele timpurii permit, de asemenea, autorităților locale/regionale să inițieze evacuări într-un mod mai eficient.

Prin demonstrarea unui sistem de avertizare timpurie centrat pe oameni, scopul a fost de a stabili modul în care tehnologia modernă poate contribui la reducerea consecințelor negative ale pericolelor legate de vreme în condițiile actuale și în condițiile schimbate de climă, contribuind astfel la prevenirea pierderii de vieți omenești. Un aspect esențial al proiectului a fost, prin urmare, evaluarea modului în care poate fi instituit un sistem de avertizare cu privire la mai multe pericole într-un cadru care să ia în considerare nevoile de avertizare ale diferitelor tipuri de evenimente și pericole nedorite.

Obiectivul general al acestui proiect (parte a proiectului Clim-ATIC finanțat de UE) a fost stabilirea, testarea și demonstrarea unui sistem modern de avertizare a populației în situații de urgență prin difuzarea de mesaje de avertizare prin telefon într-o anumită zonă geografică. În măsura în care este posibil și adecvat, sistemul se bazează pe tehnologia și infrastructura modernă deja disponibile și este ancorat în cadrele legislative și instituționale existente. Pentru a institui un sistem de alertă timpurie eficient din punctul de vedere al costurilor și durabil, abordarea bazată pe riscuri multiple este o condiție prealabilă pentru partajarea costurilor între diferitele domenii de aplicare. Prin urmare, sistemul și activitățile operaționale trebuie stabilite într-un cadru care să ia în considerare nevoile de avertizare cu privire la toate evenimentele și pericolele nedorite (naturale și provocate de om) și cerințele diferiților utilizatori finali.

Între 2008 și 2010 au avut loc patru reuniuni ale grupului de referință pentru a stabili obiective și a discuta cele mai bune metode și abordări care trebuie utilizate în sistemul de alertă timpurie, inclusiv stabilirea specificațiilor sistemului pentru mesajul de încercare. Telefonul a fost recunoscut ca fiind cel mai important mijloc de distribuire a avertismentelor (o combinație de linii telefonice fixe și mobile). Mesajele text (SMS) și mesajele verbale care alertează publicul cu privire la un pericol natural sau la un dezastru sunt distribuite pe toate telefoanele aflate la o anumită distanță de pericolul natural sau de dezastrul în cauză. După definirea criteriilor pentru sistemul de avertizare a populației prin telefon, următorul pas a fost identificarea potențialilor furnizori de sistem și transmiterea criteriilor de sistem pentru feedback în ceea ce privește interesul și capacitatea acestora de a respecta criteriile și de a participa la proiect. După prezentarea celor două societăți potențiale, grupul de referință a concluzionat că aspectele tehnologice nu par să reprezinte o provocare majoră în ceea ce privește exercițiul de avertizare a populației, în timp ce restricțiile bugetare au fost identificate ca fiind provocări-cheie care trebuie depășite.

Înainte de efectuarea exercițiului de avertizare a populației, biroul guvernatorului districtului a desfășurat mai multe activități de diseminare. Informațiile cu privire la exercițiu au fost publicate pe site-ul guvernatorului districtului, pe profilul de Twitter și pe contul de Facebook, fiind promovate și prin intermediul ziarului local și al postului de radio județean. Exercițiul de avertizare din 10 iunie 2010 a avut loc în paralel cu un exercițiu de simulare axat pe capacitatea autorităților locale de a reacționa la fenomenele meteorologice extreme. Mai mulți membri ai grupului de referință au participat la exercițiu în calitate de observatori. În timpul testului, 2.500 de telefoane mobile au primit alerta ca mesaj text, iar 322 de telefoane fixe din Aurland au primit alerta ca mesaj vocal. Exercițiul de avertizare a fost vizibil pe Facebook timp de 2 ore și a primit 201.849 de vizualizări. Un sondaj post-exercițiu a fost efectuat online și un sondaj din ușă în ușă a fost efectuat în zona Høydalen pentru a evalua opiniile publicului cu privire la exercițiu. Exercițiul de avertizare a populației a fost evaluat pentru a măsura eficiența sistemului de avertizare prin combinarea unui formular electronic de evaluare și a unui sondaj din ușă în ușă.

În urma proiectului demonstrativ, sistemul de avertizare nu a fost încă pus în aplicare; Nici la nivel local, nici la nivel național. În ultimii ani, județul Sogn og Fjordane a înregistrat numeroase cazuri de fenomene meteorologice extreme, cum ar fi alunecări de teren grave și inundații, în paralel cu incidente de incendiu la scară largă și extrem de dramatice. Nimeni nu a fost ucis în aceste evenimente, dar toate au servit ca un memento; sublinierea necesității unui sistem de avertizare centrat pe populație, cu o abordare bazată pe riscuri multiple. Prin urmare, guvernatorul districtului Sogn og Fjordane a susținut că un astfel de sistem ar trebui pus în aplicare. Cu toate acestea, nu a urmat nicio activitate și nu este clar dacă autoritățile naționale vor acorda prioritate punerii în aplicare a unui sistem de avertizare. În cazul în care autoritățile naționale decid să nu pună în aplicare pe scară largă un sistem de avertizare privind riscurile multiple, grupul de referință al proiectului urmărește să monitorizeze proiectul Clim-ATIC la nivel regional; Poziția localității Sogn og Fjordane În acest sens, activitatea va fi dezvoltată îndeaproape împreună cu autoritățile locale/regionale, sectorul sănătății și agențiile guvernamentale relevante pentru a evalua și a pune în aplicare un sistem de avertizare la nivel regional.

Grupul de referință al proiectului a fost înființat în august 2008 și a fost consultat de 4 ori între 2008 și 2010. Acesta a fost format din membri ai următoarelor organizații:

• Guvernatorul județului Sogn og Fjordane – PROJECT MANAGER (Reprezentantul statului la nivel regional, fiind responsabil de coordonarea planificării situațiilor de urgență în cadrul județului);
• Western Norway Research Institute - partener regional principal Clim-ATIC (Institut de cercetare pe bază de atribuire cu competențe în domeniul cercetării climatice);
• Direcția norvegiană pentru resurse energetice și apă (mandatul direcției include planificarea pentru situații de urgență în caz de inundații; biroul său din Sogn og Fjordane fiind, de asemenea, autoritatea națională pentru avalanșe);
• Administrația Națională a Drumurilor Publice (responsabilă pentru drumurile de stat; un interes deosebit pentru avertizările privind populația legate de tunelurile închise și de trecerile montane din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile/accidentelor);
• Telenor (Compania Norvegiană de Telecomunicații, în prezent al șaselea cel mai mare operator de telefonie mobilă din lume);
• Autoritatea Norvegiană pentru Poștă și Telecomunicații (agenție administrativă autonomă din cadrul Ministerului Transporturilor și Comunicațiilor din Norvegia, cu responsabilități de monitorizare și reglementare pentru piețele de telecomunicații din Norvegia);
• Norwegian Broadcasting (în Sogn og Fjordane) (companie publică de radiodifuziune și televiziune deținută de guvernul norvegian, fiind cea mai mare organizație media din Norvegia);
• E-CO Hydro Power (companie norvegiană de energie electrică și al doilea cel mai mare producător de energie electrică din Norvegia). Interes deosebit pentru avertizările populației legate de spargerea barajelor care provoacă inundații, tsunami);
• Poliția norvegiană, districtul Sogn og Fjordane (Poliția face parte din serviciul norvegian de salvare și este responsabilă de conducerea activității de salvare în caz de accidente și dezastre; inclusiv fenomene meteorologice extreme);
• Alarmsentralen („Centrul de alarmă din Sogn og Fjordane”) (Centrul de operațiuni intercomunale care facilitează și coordonează operațiunile intercomunale de stingere a incendiilor din județ);
• Direcția pentru protecție civilă și planificare de urgență (conține o prezentare generală a riscurilor și vulnerabilității în Norvegia și promovează măsuri de prevenire a accidentelor, a crizelor și a altor incidente nedorite);
• Apărarea civilă norvegiană (consolidarea de către stat a serviciilor de urgență și de salvare în caz de accidente majore și incidente speciale);
• Comuna Aurland (municipalitatea Sogn og Fjordane; care s-au confruntat anterior cu fenomene meteorologice extreme și avalanșe, alunecări de teren etc. Aurland este, de asemenea, locul în care a avut loc exercițiul de avertizare a proiectului);
• Unified Messaging Systems (UMS) (Principalul furnizor de servicii avansate de gestionare a mesajelor din Europa de Nord, oferind servicii de alertare a populației în caz de incidente critice);
• Sogn og Fjordane University College (a aderat la grupul de referință în 2009 pentru a contribui la evaluarea exercițiului de alertă timpurie, dar, din păcate, a trebuit să își retragă calitatea de membru din cauza lipsei de resurse interne);
• Førde Health Trust (întreprindere din domeniul sănătății responsabilă cu desfășurarea de activități geografice și de specialitate în numele Autorității Regionale pentru Sănătate din Norvegia de Vest).

Deoarece unghiul nostru de abordare a fost de a demonstra un sistem cu o abordare multi-periculoasă, grupul de referință al proiectului a jucat un rol-cheie în definirea unei specificații a sistemului care a permis emiterea eficientă și fiabilă a avertismentelor multi-periculoase.

Pentru a institui un sistem de alertă timpurie eficient din punctul de vedere al costurilor, abordările multirisc sunt o condiție prealabilă, deoarece costurile utilizării și întreținerii sistemului vor fi partajate. Un sistem de avertizare bazat pe localizare poate reprezenta, de asemenea, un instrument integrat pentru difuzarea de mesaje pur informative, cum ar fi informații publice generale sau diverse mesaje din partea autorităților locale. Prin urmare, acest proiect a demonstrat modul în care o organizație existentă care cuprinde județul ar putea fi utilizată pentru a emite avertizarea populației. Întrucât această organizație este strâns coordonată cu poliția, fiind în același timp o organizație intercomunală, ea este, prin urmare, potrivită pentru emiterea atât a unor avertizări de non-urgență, cât și a unor avertizări de urgență cu o abordare multi-risc. Am susținut că aspectele tehnice ale sistemelor de avertizare centrate pe oameni sunt în general ușor accesibile, în timp ce aspectele legate de legislația privind confidențialitatea și de reglementările privind sistemele trebuie abordate înainte de punerea în aplicare cu succes a unor sisteme eficiente de avertizare bazate pe localizare. După cum am demonstrat, publicarea anunțurilor folosind social media este, de asemenea, supusă reglementărilor. De fapt, există bariere legislative în ceea ce privește normele de confidențialitate care împiedică partajarea publică a datelor geografice colectate de companiile de telecomunicații. Cu toate acestea, aceste informații ar putea fi esențiale pentru desfășurarea rapidă a serviciilor de urgență și, prin urmare, trebuie modificate. Pentru a emite avertismente care să fie „în timp util și ușor de înțeles pentru cei expuși riscului”, considerăm că trebuie efectuate mai multe cercetări cu privire la oportunitățile și restricțiile legate de utilizarea platformelor de comunicare socială în situații de criză.

Sistemul de avertizare timpurie a fost dezvoltat și testat cu Clim-ATIC; acesta este un proiect al UE (2008-2011) care s-a ocupat de capacitatea comunităților de a dezvolta capacități de adaptare pentru a face față unui viitor climat, în care se consideră că frecvența și amploarea fenomenelor meteorologice extreme vor crește. Clim-ATIC WP4 s-a referit la punerea în aplicare a proiectelor demonstrative de adaptare, iar unul dintre aceste proiecte WP4 a fost situat în județul Sogn og Fjordane. Resursele necesare pentru acest proiect demonstrativ sunt sub formă de costuri de personal (95 191 EUR) și costuri generale de birou (până la 9 943 EUR) pentru guvernatorul districtului Sogn og Fjordane. Costul total al proiectului a fost de 105.145,00 Euro. 55 377,00 EUR au fost furnizați ca angajament de finanțare echivalentă de către guvernatorul districtului Sogn og Fjordane, iar restul de 49 768,00 EUR de către programul „Periferie nordică” (Northern Periphery Programme – NPP), care face parte din obiectivul de cooperare teritorială al Comisiei Europene.

În plus, proiectul a demonstrat că tehnologia modernă a sistemelor de avertizare poate fi combinată cu infrastructura și modelele organizaționale existente pentru a permite autorităților locale să emită avertizări privind populația într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor și durabil. Centrul de operațiuni de urgență intercomunitar existent, Alarmsentralen, este un serviciu județean de monitorizare și avertizare, care este deja condus non-stop de personal cu înaltă calificare. Integrarea unui sistem de avertizare a populației în această organizație va implica costuri, instruire sau resurse reduse. În plus, întrucât se preconizează că schimbările climatice vor conduce, în general, la dezastre naturale mai frecvente și la fenomene meteorologice extreme în anii următori, un sistem de alertă timpurie va constitui, prin urmare, o parte importantă a strategiilor comunităților locale de adaptare la schimbările climatice, acesta fiind principalul beneficiu preconizat.

Proiectul „sistem de avertizare a populației în situații de urgență” este menționat într-un raport de propunere al Comitetului Național de Apărare (a se vedea anexa 3 la documentul disponibil), care a discutat necesitatea unui sistem modern de avertizare a populației. În plus, majoritatea comitetului a afirmat că avertizarea eficientă a populației prin utilizarea tehnologiei moderne constituie un instrument important de salvare a vieții și de prevenire a daunelor, pe care Norvegia trebuie să urmărească să îl pună în aplicare. În Raportul național privind vulnerabilitatea și planificarea de urgență pentru 2010 (a se vedea anexa 4 la documentul disponibil), Direcția pentru protecție civilă și planificare de urgență abordează, de asemenea, necesitatea instituirii unui sistem mai modern de avertizare a populației.

Proiectul demonstrativ a fost realizat în perioada 2008 - 2011. Există posibilitatea, încă neevidențiată în prezent, ca sistemul de alertă timpurie să fie pus în aplicare din punct de vedere operațional în viitor, fie prin intermediul administrațiilor naționale, fie prin intermediul administrațiilor regionale.

Nu există o durată de viață definită pentru sistemele de alertă timpurie, atât timp cât acestea sunt actualizate și menținute operaționale.

Haavard Stensvand
Head of Emergency Planning
County Governor of Sogn og Fjordane
Phone: +47 57 64 30 10/+47 915 77 432
E-mail: fmsfhst@fylkesmannen.no