eea flag
Prevenirea invaziei peștilor-leu în Cipru printr-un răspuns rapid și prin îndepărtarea țintită

Marine and Environmental Research (MER) Lab, Cyprus

ProiectulRELIONMED-LIFE din Cipru abordează răspândirea rapidă a peștelui-leu invaziv în Marea Mediterană, afectând biodiversitatea, pescuitul și turismul. Proiectul urmărește să controleze invazia peștelui-leu prin evaluarea riscurilor, implicarea cetățenilor în sistem, sistemul de detectare timpurie, acțiunile de eliminare și promovarea pe piață a produselor din pește-leu.

Peștele leu (Pterois miles) , un mezopredator generalist și vorace originar din Oceanul Indian, se răspândește rapid în Marea Mediterană, demonstrând cea mai rapidă invazie înregistrată vreodată în regiune. Se preconizează că încălzirea apei de mare, ca efect al schimbărilor climatice globale, va oferi un habitat din ce în ce mai favorabil difuzării peștilor-leu, care ar putea amenința aproape întreaga Mare Mediterană până la sfârșitul acestui secol. Invazia peștilor-leu afectează puternic ecosistemul marin și biodiversitatea, cauzând declinul speciilor locale și al biodiversității. De asemenea, aceasta poate reduce speciile de pești comerciali, cu o potențială perturbare a activităților de pescuit, în timp ce caracteristicile veninoase ale acestora pot reprezenta o amenințare la adresa sănătății și pot reduce atractivitatea destinațiilor turistice și a siturilor de scufundări.

Proiectul RELIONMED-LIFE, finanțat de UE, urmărește să transforme Ciprul, datorită poziției sale geografice, în „prima linie de apărare” împotriva invaziei peștelui-leu în Marea Mediterană. Cu implicarea activă a publicului larg și a părților interesate de la nivel local, echipa de proiect, coordonată de Universitatea din Cipru, a testat eficacitatea mai multor acțiuni de control al răspândirii peștelui-leu în siturile Natura 2000 cipriote, în zonele marine protejate (ZMP) și în siturile de scufundări (epave și recife artificiale). Printre acțiunile puse în aplicare s-au numărat: analizele biologiei și modelelor de distribuție a peștelui-leu; formularea unei analize de evaluare a riscurilor pentru peștele-leu pentru a include această specie pe lista speciilor alogene invazive de interes pentru Uniune [lista Uniunii – Regulamentul (UE) nr. 1143/2014]; dezvoltarea unui sistem de detectare timpurie a peștelui-leu, cu un portal online dedicat și o aplicație telefonică; formarea SCUBA și a scafandrilor liberi și punerea în aplicare a unor evenimente specifice de îndepărtare, inclusiv concursuri; formarea și motivarea pescarilor; promovarea unor noi piețe de nișă pentru comercializarea peștelui-leu; și elaborarea unui plan regional de gestionare.

Deși acțiunile de îndepărtare pot fi foarte eficiente, rata de reproducere și recolonizare a peștelui-leu este foarte rapidă, necesitând acțiuni frecvente, eforturi mai coordonate și modificări ale reglementărilor legislative pentru a elimina răspândirea acestuia pe termen lung în Cipru și în Marea Mediterană. Noile oportunități pentru întreprinderile locale explorate în timpul proiectului, care au implicat restaurante (cu meniuri inovatoare) și producători de bijuterii (prin utilizarea aripioarelor neveninoase aruncate), au evidențiat un interes puternic. Acestea pot acționa ca un stimulent economic pentru capturile de pește-leu. Beneficiile sociale majore sunt produse de proiect, deoarece acesta acționează ca o platformă educațională pentru o mai bună cunoaștere și gestionare a speciilor invazive din mediul marin, permite participarea activă, promovează colaborarea publică în cercetarea științifică, crește gradul de conștientizare, încurajează schimbările comportamentale și dezvoltă capitalul social capabil să abordeze alte posibile probleme de mediu.

Descrierea studiului de caz

Provocări

Estul Mării Mediterane este un focar de specii marine invazive. Cele mai multe sunt specii indo-pacifice care intră prin Canalul Suez. Printre acestea, peștii-leu au fost raportați în mai multe regiuni ale Mării Mediterane, în special după 2012. Peștii-leu devin alarmant de abundenți în jurul Ciprului, unul dintre primele state ale UE afectate de migrația „lessepsiană”, de deplasarea speciilor marine peste Canalul Suez, de la Marea Roșie la Marea Mediterană. Lionfish se concentrează în partea estică, caldă a insulei Cipru, în jurul Capului Greco. Amenințările potențiale reprezentate de peștele-leu în Marea Mediterană au fost recunoscute într-o inițiativă a UE de analiză prospectivă desfășurată în 2014, care a inclus peștele-leu pe locul al doilea într-o listă de 95 de specii alogene invazive (IAS) noi sau emergente, cărora ar trebui să li se acorde prioritate pentru posibila lor includere pe „lista Uniunii” în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/1141 (ENV.B.2/ETU/2014/0016).

Având în vedere condițiile climatice și de temperatură a mării actuale, toate regiunile din sudul Mediteranei oferă un habitat potențial pentru peștii-leu și este foarte probabil ca aceștia să se răspândească în continuare prin dispersarea larvelor și prin mișcarea activă a adulților. Încălzirea apei mării, care are loc atât la nivel global, cât și chiar mai rapid în partea de est a Mării Mediterane, ca efect al schimbărilor climatice, oferă un mediu din ce în ce mai adecvat pentru distribuția acestei specii. Având în vedere scenariul de emisii RCP 6.0 al IPCC și o temperatură limită a apei de mare de 15 °C pentru potențialul habitat de pește-leu, se preconizează că specia se va extinde către nordul Mării Mediterane (și anume nordul Mării Egee, al Mării Adriatice, al Mării Ligurice și nordul Mării Baleare). Aceasta înseamnă că, în aproape întreaga Mare Mediterană, temperatura apei de mare ar putea deveni adecvată pentru peștii-leu (Kleitou et al., 2021), în timp ce succesul efectiv al colonizării lor în diferite zone depinde strict de condițiile locale specifice sitului.

Peștii-leu sunt prădători de dimensiuni medii foarte eficienți, capabili să consume o gamă largă de specii (mesopredatori generaliști). Ei se pot hrăni continuu și rapid atunci când alimentele sunt abundente, tolerând, de asemenea, perioade prelungite de foame atunci când alimentele sunt rare. Acest lucru facilitează invazia lor în apele oligotrofe ale Ciprului, care se confruntă cu variații sezoniere puternice în ceea ce privește disponibilitatea biomasei. În plus, alte caracteristici ale peștelui leu, cum ar fi maturarea timpurie a gonadelor și ratele ridicate de reproducere, precum și apărarea veninoasă împotriva prădătorilor, fac din această specie un invadator feroce și rapid. În consecință, invazia peștilor leu afectează puternic ecosistemul marin pe care îl colonizează, suprimând peștii mici nativi din Marea Mediterană și speciile nevertebrate cu roluri importante în funcționarea ecosistemului și concurând puternic cu mezoprendatorii nativi.

Pierderea biodiversității în ecosistemele afectate de peștele leu poate avea un impact socioeconomic grav asupra anumitor sectoare, în special asupra pescuitului (peștii-leu pot prăda specii comerciale de pești) și turismului (peștii-leu pot face ca zonele pentru scăldat și zonele de scufundări să fie mai puțin atractive și chiar periculoase pentru turiști).

Contextul politic al măsurii de adaptare

Case partially developed, implemented and funded as a climate change adaptation measure.

Obiectivele măsurii de adaptare

Proiectul RELIONMED-LIFE (Prevenirea unei invazii a peștelui-leu în Mediterana printr-un răspuns rapid și o îndepărtare specifică) urmărește să transforme Ciprul în „prima linie de apărare” împotriva invaziei peștelui-leu în Marea Mediterană. Obiectivele sale specifice sunt:







Soluții

Acțiunile puse în aplicare pentru a contracara expansiunea peștilor-leu în apele maritime ale Ciprului acoperă o gamă largă de măsuri, de la dezvoltarea unei baze de cunoștințe îmbunătățite și formularea unei analize de evaluare a riscurilor până la dezvoltarea unui sistem de detectare timpurie a peștilor-leu și la acțiuni de eliminare durabilă, cu implicarea activă a cetățenilor și a părților interesate.

După obținerea unei baze de cunoștințe preliminare cu privire la biologia, ecologia și distribuția peștelui-leu (Savva et al., 2020), a fost elaborată o primă evaluare a riscurilor (2016) în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 (articolul 5) privind SAI. Evaluarea riscurilor a fost apoi perfecționată (2020) pentru a include noi informații din rezultatele proiectelor. În 2020, evaluarea actualizată a riscurilor a fost transmisă în cele din urmă Comisiei Europene pentru includerea peștelui-leu pe lista speciilor alogene invazive considerate a fi de interes pentru Uniunea Europeană („lista Uniunii” de SAI, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1143/2014). Evaluarea riscurilor a concluzionat cu un grad ridicat de încredere că există un grad ridicat de risc (social, ecologic și economic) asociat cu răspândirea viitoare a peștelui-leu în Marea Mediterană și în Uniunea Europeană, fiind una dintre cele mai rapide invazii de pește raportate vreodată în estul Mării Mediterane. Specia a primit o revizuire pozitivă în vederea includerii pe lista Uniunii de către Forumul științific al UE și Comitetul SAI, iar decizia finală este așteptată până în decembrie 2021.

A fost instituit un sistem de supraveghere și detectare timpurie a peștilor-leu, care include o platformă interactivă de urmărire GIS (portalulLionfish) și o aplicație mobilă de telefon inteligent pentru a permite raportarea și înregistrarea observărilor de pești-leu în regiunea mediteraneeană. Portalul Lionfish este inclus în platforma IUCN-MedMIS, un sistem de informații online pentru monitorizarea speciilor invazive din zonele marine protejate. Acest instrument permite actualizarea continuă a cunoștințelor privind distribuția peștelui-leu în Marea Mediterană, estimarea aproximativă a abundenței acestora și, în cele din urmă, furnizarea de informații administratorilor și altor părți interesate pentru a lua măsurile adecvate. Observările raportate ale peștilor-leu de către oamenii de știință cetățeni (utilizatori ai mării, scafandri, pescari etc.) au crescut substanțial pe durata proiectului, până la peste 50 de persoane observate într-o singură zi (2020).

Voluntarii (pescari și scafandri), după o formare adecvată, s-au alăturat echipelor de acțiune pentru îndepărtare (RAT) înființate în timpul proiectului pentru a participa la eliminări coordonate de pește-leu în apropierea și în interiorul siturilor Natura 2000 și al zonelor marine protejate. RAT-urile au fost activate pentru a elimina peștele-leu din noile zone colonizate sau din zonele în care peștele-leu este cel mai concentrat (puncte fierbinți). Cu titlu indicativ, peste 300 de pești-leu au fost eliminați din trei evenimente de îndepărtare într-o singură zi în perioada 2019-2020 din zone mici (aproximativ două hectare) din apele marine ale Ciprului. Înainte de fiecare îndepărtare, echipele RAT sunt echipate cu echipament de îndepărtare (praștie, recipient de pește leu și mănuși rezistente la perforare) și pachete de căldură, pentru a le folosi ca răspuns la primul ajutor. RAT-urile au demonstrat eliminări de reacție rapidă în hotspoturile pentru peștii-leu. Departamentul pentru pescuit și cercetare marină a acordat în acest scop un permis special, sub supraveghere strictă, pentru pescuitul cu scufundări, deoarece acest tip de pescuit este interzis prin lege în întreaga UE.

Eliminarea concentratelor de pește-leu din două situri Natura 2000 din Cipru (Capul Greco, care a devenit zonă marină protejată în 2018, și Nisia). Aceste zone au o importanță ecologică deosebită, găzduind pajiști de iarbă de mare (Posidonia oceanica) și oferind zone discontinue de recife stâncoase cu peșteri scufundate sau semi-scufundate care formează un habitat ideal pentru multe specii. Pești-leu agregați în habitate stâncoase cu peșteri. Acțiunile de eliminare includ, de asemenea, zone cu epave și recife artificiale, majoritatea scufundate în cadrul unui program care vizează promovarea turismului pentru scufundări, protejarea biodiversității și sprijinirea refacerii stocurilor de pește supraexploatate, cofinanțate de Fondul european pentru pescuit 2007-2013 și de guvernul cipriot.

Pentru a face acțiunile de îndepărtare mai atractive pentru scafandri, au fost puse în aplicare opt concursuri de îndepărtare a peștelui-leu, inclusiv premii pentru participanți. Competițiile pot demonstra capacitatea echipelor de acțiune în vederea îndepărtării (RAT) de a reduce densitatea populației de pești-leu în zonele prioritare și pot permite oamenilor de știință să colecteze noi date privind rata de colonizare și eficacitatea îndepărtărilor.

Au fost testate utilizările comerciale locale ale peștelui-leu eliminat și noile piețe de nișă (care vizează în mod specific consumatorii conștienți de mediu), ca stimulent pentru eliminarea peștelui-leu și pentru asigurarea unei abordări sustenabile din punct de vedere financiar pe termen lung a controlului peștelui-leu. RELIONMED colaborează cu restaurantele locale pentru a promova încorporarea peștelui-leu în meniurile lor și cu producătorii de bijuterii și magazinele de scufundări pentru a explora potențialul de a crea noi surse de venit prin utilizarea atât a părților comestibile, cât și a celor aruncate ale peștelui-leu. Viabilitatea și beneficiile unui model de afaceri care încorporează produse din pește-leu vor fi explorate.

În cele din urmă, a fost instituit un sistem de monitorizare pentru a evalua: (1) impactul socio-economic al acțiunilor proiectului asupra economiei și populației locale prin chestionare și interviuri predefinite care vizează părțile interesate locale și publicul larg; (2) impactul ecologic al acțiunilor de îndepărtare, prin recensământ vizual al peștelui-leu și al altor specii în stațiile de monitorizare selectate. Datele disponibile sugerează că gradul de sensibilizare a publicului cu privire la prezența peștelui-leu în apa de mare din Cipru și la pericolul său potențial pentru ecosistem a crescut în mod semnificativ pe durata proiectului. S-a constatat că peștii-leu proliferează în zonele marine protejate (ZMP) în care pescuitul nu este permis. În aceste zone au fost înregistrate densități și dimensiuni mai mari ale peștelui-leu în comparație cu zonele neprotejate adiacente, amenințând valoarea și beneficiile acestor situri de conservare. Numărul de pești-leu a fost suprimat atunci când au avut loc eliminări coordonate. Gestionarea plasată sub responsabilitatea comunității cu participarea scafandrilor SCUBA la evenimentele de îndepărtare (pescuit cu perle) a peștelui-leu s-a dovedit a fi mecanismul cel mai promițător, eficace și benefic (atât din punct de vedere social, cât și ecologic) în ceea ce privește controlul acestor invadatori în siturile de conservare (de exemplu, a se vedea Kleitou et al. 2021).

Detalii suplimentare

Participarea părților interesate

Încă din primele etape ale proiectului, publicul și principalele părți interesate au fost implicate într-o amplă inițiativă de consultare pentru a înțelege cunoștințele generale și gradul de conștientizare cu privire la prezența peștelui-leu și la amenințările asociate. În special, a fost realizat un sondaj telefonic în rândul a 300 de rezidenți permanenți ciprioți, în timp ce aproximativ 100 de părți interesate au fost intervievate în timpul reuniunilor desfășurate în diferite districte ale Ciprului. Au fost efectuate chestionare suplimentare axate pe părțile interesate cu 20 de pescari comerciali, 6 proprietari de întreprinderi de scufundări, 20 de pescari de agrement, 10 proprietari de restaurante, 100 de vizitatori pe plajă și 5 proprietari de acvarii/magazine de animale de companie. Același studiu a fost repetat timp de trei ani consecutivi.

În general, mai multe activități desfășurate în cadrul proiectului RELIONMED depind în mare măsură de sprijinul cetățenilor și al părților interesate:

  • Cetățenii și turiștii din Cipru sunt invitați să contribuie la portalul IUCN-MedMIS Lionfish, raportând observarea peștelui leu (cu fotografii și informații de localizare), după înregistrarea pe portalul MedMis. Rapoartele contribuie la cunoașterea generală a distribuției peștelui-leu, orientând acțiunile specifice de îndepărtare. Portalul va rămâne activ după încheierea proiectului.
  • Aproximativ 200 de pescari și scafandri experți au solicitat să se alăture echipelor de acțiune pentru îndepărtare (RAT) coordonate de cercetătorii RELIONMED. Permisul RAT a permis înregistrarea a 100 de scafandri SCUBA în listă. Toate au fost instruite, echipate și au participat la eliminări coordonate care au vizat punctele fierbinți pentru peștii leu, siturile Natura 2000 și zonele marine protejate.
  • Implicarea activă a restaurantelor locale și a producătorilor locali de bijuterii oferă noi oportunități pentru economiile locale ca o nouă sursă de venit și acționează ca stimulent pentru a continua acțiunile de îndepărtare a peștelui-leu. Acum, aproximativ 20% din restaurantele cu fructe de mare din Cipru oferă pește leu în meniul lor, iar peștele leu devine din ce în ce mai frecvent în piețele de pește. Rețetele cu pește leu sunt, de asemenea, diseminate prin rezultatele proiectului RELIONMED, invitând publicul să consume și să aprecieze noi specii.
  • În cele din urmă, pentru a stimula interesul public și sprijinul părților interesate, au fost organizate mai multe campanii de diseminare, utilizând postări pe platformele de comunicare socială și participarea la emisiuni TV și radio, precum și afișe, pliante, bannere, panouri publicitare, materiale video, prezentări de acvarii, expoziții foto, publicații științifice.
Succesul și factorii limitatori

Implicarea cetățenilor a dezvăluit marele său potențial în monitorizarea distribuției peștilor-leu, sprijinind astfel sensibilizarea și controlul expansiunii peștilor-leu. Promovarea pe piață a peștelui-leu prin implicarea restaurantelor locale și a ambarcațiunilor locale are potențialul de a transforma amenințarea reprezentată de peștele-leu într-o oportunitate de a dezvolta întreprinderi locale, stimulând succesul inițiativelor de eliminare. În ciuda unei opoziții minore la începutul proiectului, în special din partea instructorilor SCUBA, părțile interesate au oferit sprijin unanim proiectului, în urma seminarelor de formare și educaționale. Sondajele socioeconomice au arătat că a existat o creștere semnificativă a publicului larg care cunoștea peștele-leu de la aproximativ 4 % la 26 %, ceea ce indică succesul proiectului în ceea ce privește sensibilizarea, deoarece majoritatea sprijină în prezent măsurile de gestionare împotriva peștelui-leu. Pe parcursul proiectului, peștele leu a intrat pe piață, iar prețul său crește constant, cu variații între zone (variind de la 6 la 15 UE/kg); este nevoie de mai multă promovare pentru a crește valoarea sa de piață, eliberând astfel alte specii locale de presiunea exercitată de pescuit.

Testele RAT s-au dovedit a fi eficiente în eliminarea exemplarelor de pește-leu: campaniile ample de îndepărtare (inclusiv peste 10 scafandri) au determinat declinul puternic al populațiilor de pești-leu. Având în vedere caracteristicile distinctive ale peștelui-leu, scafandrii pot identifica cu ușurință specia, cu o posibilitate foarte mică de eșec. Problemele de sănătate și siguranță cauzate de coloanele vertebrale veninoase ale peștelui-leu (care pot limita implicarea scafandrilor în acțiunile de îndepărtare) s-au confruntat cu succes prin activități de formare adecvate cu privire la manipularea în condiții de siguranță a peștelui-leu, echipamente de prim ajutor pentru scafandrii implicați în acțiuni de îndepărtare și concursuri.

Succesul efectiv al acțiunilor puse în aplicare împotriva răspândirii peștelui-leu în apele de coastă ale Ciprului și în alte zone mediteraneene depinde strict de continuarea acțiunilor de gestionare a peștelui-leu dincolo de durata proiectului RELIONMED. Un potențial factor determinant pentru acțiuni eficace de gestionare pe termen lung se bazează pe includerea peștelui-leu pe lista Uniunii de specii alogene invazive, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1143/2014. Includerea peștelui-leu ar putea conduce, de fapt, la stabilirea unor dispoziții mai stricte și pe termen lung pentru prevenire, detectare timpurie, eradicare și gestionare rapidă, precum și la depășirea restricțiilor legislative privind tehnicile de pescuit al peștelui-leu. Sunt necesare reforme legislative pentru a permite evenimente de îndepărtare mai coerente și mai ample, cu implicarea mai multor scafandri. În cadrul acestui efort, colaborarea regională dintre țările mediteraneene este esențială pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a unui răspuns strategic. Unele reforme sugerate sunt prezentate în Kleitou et al. (2021).

Costuri și beneficii

Campaniile de sensibilizare și de educare (evenimente, ateliere, cursuri de formare) au necesitat costuri de investiții reduse (câteva mii de euro) și au permis atragerea unui număr mare de persoane. Costul aproximativ pentru organizarea unui eveniment de mutare cu scafandri, sub supravegherea științifică a echipei RELIONMED, a variat între 500 și 1000 de euro. Un eveniment competițional („derby”) costă între 2 și 3 mii de euro și acoperă salariile personalului, costurile cu barca, premiile, echipamentele și serviciile de prim ajutor etc. 

Beneficiile sunt legate atât de îmbunătățirea condițiilor ecologice ale ecosistemelor marine afectate de invazia peștelui-leu, cât și de beneficiile socioeconomice asociate cu inițiativele de sensibilizare și cu implicarea întreprinderilor locale în dezvoltarea de noi piețe de nișă, capabile să vândă noi produse destinate în special consumatorilor conștienți de mediul înconjurător.

O evaluare a raportului cost-eficacitate al unei game largi de măsuri care pot fi puse în aplicare pentru a atenua invazia peștelui-leu în apele mediteraneene (Kleitou et al., 2021) a arătat că reformarea prin scafandru a peștelui-leu reușește să controleze această specie în zonele preselectate, chiar dacă trebuie puse în aplicare modificări ale cadrului legislativ. Monitorizarea cetățenească, măsurile de sensibilizare și promovarea pieței au fost evaluate ca instrumente foarte utile pentru gestionarea peștelui-leu. Astfel de măsuri pot fi, de asemenea, ușor transferabile către alte zone mediteraneene și alte specii invazive.

Timp de implementare

Durata proiectului RELIONMED este din 2017 până în 2022. Portalul peștilor-leu va rămâne activ și după încheierea proiectului. Continuarea măsurilor puse în aplicare pentru monitorizarea unui proiect este în prezent în discuție cu autoritățile locale.

Durata de viață

Acțiunile de îndepărtare sunt eficiente în controlul răspândirii peștilor-leu, dar au o durată de viață scurtă, datorită ratei ridicate de recolonizare (unde peștii-leu se mută înapoi în zona de îndepărtare din apropierea zonelor marine) și a reproducerii speciilor, necesitând acțiuni frecvente și repetate. Inițiativele care vizează sensibilizarea și deschiderea de noi posibilități pentru piețele locale pregătesc terenul pentru o gestionare durabilă pe termen lung a peștelui-leu, cu efecte pozitive de lungă durată în vederea adaptării socioeconomiilor locale la noile specii invazive favorizate de schimbările climatice.

Informații de referință

Contact

Spyros Sfenthourakis

Project coordinator

University of Cyprus, Department of Biological Sciences

E-mail: sfendour@ucy.ac.cy

 

Demetris Kletou

Scientific Coordinator

Marine & Environmental Research (MER) Lab Ltd

E-mail: dkletou@merresearch.com

 

Referințe

Kleitou et al., (2019). Combaterea invaziei peștilor-leu în Marea Mediterană - proiectul „EU-Life Relionmed”: progres și rezultate. Primul simpozionmediteranean privind speciile neindigene (Antalya, Turcia, 17-18 ianuarie 2019)

Kleitou et al., (2021). Cazul peștelui-leu (milele Pterois) în Marea Mediterană demonstrează limitările legislației UE în ceea ce privește abordarea invaziilor biologice marine. J. Mar. Sci. Eng. 2021, 9, 325.

Kleitou, et al., (2021). Reforme în domeniul pescuitului pentru gestionarea speciilor neindigene. J. Environ (n. Gestionați. 2021, 280, 111690.

Kleitou, et al., (2021).  Monitorizarea periodică și eliminările specifice pot controla peștele-leu în zonele marine protejate din Marea Mediterană. Conservatorul Aquat.

Savva et al., 2020. Ei sunt aici pentru a rămâne: biologia și ecologia peștelui leu (mile Pterois )în Marea Mediterană. Jurnalul de biologie a peștilor, 97(1), pp.148-162.

Publicat în Climate-ADAPT: May 31, 2024

Please contact us for any other enquiry on this Case Study or to share a new Case Study (email climate.adapt@eea.europa.eu)

Language preference detected

Do you want to see the page translated into ?

Exclusion of liability
This translation is generated by eTranslation, a machine translation tool provided by the European Commission.