eea flag
Set de instrumente pentru gestionarea situațiilor de urgență legate de apa transfrontalieră în bazinul râului Sava

© ISRBC Secretariat

Setul de instrumente și strategiile aferente pentru gestionarea situațiilor de urgență legate de apa transfrontalieră în bazinul râului Sava îmbunătățesc reziliența țărilor din cadrul bazinului împotriva inundațiilor și a fenomenelor de poluare și reduc riscurile asociate pentru oameni și mediu.

Schimbările climatice sporesc frecvența și severitatea precipitațiilor abundente. Bazinul râului Sava din sud-estul Europei este din ce în ce mai expus riscului de inundații, reprezentând o provocare atât pentru oameni, cât și pentru mediu. Pentru a facilita un răspuns coordonat la inundațiile extreme și la evenimentele de poluare din cursurile de apă transfrontaliere ale bazinului, a fost dezvoltat un sistem operațional cu mai multe instrumente, în cadrul unui efort comun al părților interesate din diferite țări care fac parte din bazinul râului Sava. Cadrul de cooperare existent al Comisiei Internaționale pentru Bazinul Fluviului Sava (ISRBC) a facilitat colaborarea internațională în vederea conceperii, furnizării și punerii în aplicare a instrumentelor. Setul de instrumente constă într-o platformă de schimb de cunoștințe în timp real și într-un model GIS al bazinului hidrografic, însoțit de un catalog de bune practici și orientări strategice privind modul de utilizare a instrumentelor și de gestionare a pericolelor, cum ar fi inundațiile și poluarea. Autoritățile implicate în gestionarea riscurilor de dezastre pot utiliza sistemul pentru a activa protocoalele de gestionare a accidentelor și pentru a îmbunătăți cooperarea transfrontalieră.

Descrierea studiului de caz

Provocări

Bazinul hidrografic Sava din sud-estul Europei acoperă aproape 100 000 km2 (adică 12 % din bazinul hidrografic mai mare al Dunării din care face parte) și se întinde pe teritoriul a 6 țări, și anume Albania, Bosnia și Herțegovina, Croația, Muntenegru, Serbia și Slovenia. Bazinul hidrografic include zone rurale, precum și multe orașe mari (cum ar fi Belgrad, Ljubljana, Sarajevo și Zagreb) și găzduiește o populație de aproximativ 9 milioane de persoane.

Bazinul și populația sa sunt amenințate de fenomene meteorologice extreme și inundații din ce în ce mai frecvente, care pun în pericol siguranța umană și mijloacele de subzistență. Precipitațiile abundente și inundațiile catastrofale din primăvara anului 2014 au provocat 79 de decese și au afectat peste 2,5 milioane de persoane prin daune materiale, pierderi economice și evacuări. Pagubele au fost estimate la 3,8 miliarde EUR (ICPDRși ISRBC, 2015).

De asemenea, scurgerile de poluare cauzate de inundațiile din bazinul râului Sava reprezintă o amenințare semnificativă atât pentru mediu, cât și pentru sănătatea umană. Apele de inundații transportă un amestec de sedimente, resturi, nutrienți și substanțe chimice din terenurile agricole, inclusiv dejecții lichide și pesticide, contaminând căile navigabile cu sedimente. În plus, daunele structurale aduse infrastructurii în cadrul bazinului hidrografic și activitățile de recuperare după inundații pot elibera substanțe periculoase în râuri[1]. Acest lucru pune în pericol atât mediul, cât și oamenii. Ingerarea agenților patogeni sau a metalelor grele din surse de apă sau alimente contaminate crește riscul de pericole pentru sănătate, cum ar fi bolile gastro-intestinale și, pe termen lung, tulburările cardiovasculare, cancerul, diabetul și leziunile renale (Rehmanet al., 2017).

Europa de Sud-Est este extrem de vulnerabilă la inundațiile provocate de schimbările climatice. Se preconizează că o creștere preconizată a precipitațiilor va intensifica și mai mult pericolelede inundații în Europa de Est ( Bednar-Friedl et al., 2022), cu vârfuri de inundații cu 13 % mai mari proiectate în perioada 2011-2040 comparativ cu perioada actuală (1990-2013) și cu 23 % mai mari în perioada 2071-2100 (De Roo et al., 2016). Se preconizează că riscul crescut de inundații va fi cel mai mare în partea superioară a bazinului și în principalii afluenți, și anume râurile Kupa, Una și Bosna (De Roo et al., 2016). În plus, factorii socioeconomici din bazinul râului Sava, cum ar fi criza financiară din 2007 și migrația ridicată de la mediul rural la cel urban, au dus la îmbătrânirea populației, la o infrastructură inadecvată de gestionare a apei și la lipsa unor locuințe „rezistente la schimbările climatice”, lăsând populația vulnerabilă (UNESCO,2023; Banca Mondială, 2015).

 

[1] astfel cum s-a observat după inundațiile din 2014 cauzate de deversarea de dejecții lichide de către mina de antimoniu Stolice avariată din pârâul Kostajnik și de pomparea apei din mina de cărbune Tamnava-Zapadno polje inundată în râul Kolubara (RepublicaSerbia, 2014)

Contextul politic al măsurii de adaptare

Case mainly developed and implemented because of other policy objectives, but with significant consideration of climate change adaptation aspects.

Obiectivele măsurii de adaptare

Obiectivul punerii în aplicare a instrumentelor de gestionare a situațiilor neprevăzute în materie de apă (WACOM), în cadrul Acordului-cadru privind bazinul râului Sava (FASBR), este îmbunătățirea colaborării transfrontaliere în bazinul râului Sava și în sistemele sale de guvernanță, pentru a reduce riscurile pentru mediu și sănătatea publică asociate inundațiilor și poluării accidentale.

Printre obiectivele specifice se numără:

  • să facă față inundațiilor și poluării accidentale la sursa problemelor, mai degrabă decât în aval într-o altă jurisdicție;
  • îmbunătățirea schimbului de informații și a coordonării mecanismelor de intervenție în caz de inundații și poluare în amonte și în aval și, ca atare, îmbunătățirea eficienței și eficacității acestora;
  • să conecteze țările și sectoarele implicate în gestionarea dezastrelor legate de apă, gestionarea apei și navigație;
  • Identificarea și implicarea principalilor actori-țintă pentru a spori gradul de conștientizare și a îmbunătăți protecția căilor navigabile, a zonelor predispuse la inundații, a infrastructurii, a mijloacelor de subzistență și a sănătății umane.
Soluții

Comisia internațională pentru bazinul hidrografic al râului Sava (InternationalSava River Basin Commission - ISRBC)a facilitat, ca parte a Acordului-cadru privind bazinul hidrografic al râului Sava (FASRB), dezvoltarea și punerea în aplicare a unui set de soluții pentru a sprijini cooperarea transfrontalieră în domeniul gestionării resurselor de apă. Setul de soluții abordează trei componente esențiale pentru gestionarea situațiilor de urgență legate de apă, și anume conștientizarea situației, comunicarea și prognoza. Setul de instrumente recunoaște diversitatea răspunsurilor potențiale la dezastrele legate de apă și a actorilor implicați și include (i) o platformă de schimb de cunoștințe în timp real pentru a coordona răspunsul la accidentele transfrontaliere, (ii) un model bazat pe GIS al întregului bazin hidrografic care prezintă inundațiile și poluarea în timp real și ipotetice și (iii) un catalog de bune practici pentru utilizarea setului dezvoltat de instrumente în gestionarea dezastrelor:

    1. Instrumentul transnațional de coordonare a incidentelor[1] este un sistem online centralizat de raportare, care permite comunicarea în timp real, eficientă și eficace și schimbul de cunoștințe între părțile interesate. Sistemul permite părților interesate implicate în atenuarea unei inundații transfrontaliere sau a unui incident de poluare să documenteze toate misiunile și acțiunile personalului într-o singură bază de date. Instrumentul respectă standardele sistemului de comandă a incidentelor pentru gestionarea crizelor elaborate ca parte a sistemului național de gestionare a incidentelor al SUA (SCI/SNISM). În cazul unui eveniment, părțile interesate transmit rapoarte de activitate către o bază de date care integrează toate informațiile privind incidentul, și anume toate „sediilecentrale activate”și persoanele implicate în răspunsul în caz de dezastru, numerele de contact și acțiunile pe care le întreprind.
    2. Instrumentul transnațional de conștientizare a situației integrează informații dinamice de la diferite niveluri guvernamentale și autorități responsabile de gestionarea unui eveniment de inundații sau poluare. Acest instrument completează instrumentul transnațional de coordonare a incidentelor cu informații generale suplimentare și un instantaneu al incidentelor semnificative. Autoritățile furnizează informații cu privire la un eveniment prin intermediul unui model comun de raportare pentru a informa cu privire la diferitele măsuri luate și pentru a identifica acțiunile care necesită coordonare transnațională.

  1. Instrumentul transnațional de modelare este un instrument de cartografiere bazat pe GIS[2] conceput pentru a sprijini gestionarea situațiilor de urgență în zona râului Sava și a multora dintre afluenții săi majori. Instrumentul poate prevedea, de exemplu, distribuția poluării pe baza evacuărilor efective din râul Sava. Modelul de predicție poate afișa cât timp va dura o scurgere de petrol pentru a ajunge în zonele din aval până la peste o lună în avans, în funcție de locație și de debitul de apă. Acest lucru facilitează planificarea de către autoritățile de protecție civilă și le permite acestora să planifice și să intervină cât mai devreme posibil.

  2. Catalogulde bune practici conține aproape 100 de orientări privind utilizarea instrumentelor (i și ii). Orientările sunt însoțite de două strategii, una pentru răspunsul la inundații și una pentru răspunsul la poluarea accidentală. Acestea prezintă motivele care stau la baza punerii în aplicare a setului de instrumente propus și diferitele proceduri legate de coordonare, modelare și conștientizarea situației. Catalogul a fost compilat și verificat de experți în domeniul gospodăririi apelor și al protecției civile, precum și de părți interesate implicate în gestionarea riscurilor în bazinul râului Sava. 

Cadrul amplu de cooperare al ISRBC, ale cărui baze au fost deja puse în 2002, a facilitat colaborarea internațională în vederea conceperii, furnizării și punerii în aplicare a setului de instrumente. Proiectul Interreg  al WACOM din cadrul Programului de cooperare transnațională pentru zona Dunării 2021-2027 a permis dezvoltarea instrumentelor.

 

[1] La începutul anului 2024, cadrul procedural pentru utilizarea instrumentului de coordonare a incidentelor era încă în curs de adoptare de către organismele de lucru ale ISRBC.

[2] Modelul se bazează parțial pe instrumentul SAVA GIS preexistent al Comisiei internaționale pentru bazinul hidrografic al râului Sava (ISRBC) și pe sistemul de avertizare privind prognozele inundațiilor din Sava (FFWS).

Detalii suplimentare

Participarea părților interesate

Elaborarea setului de instrumente și a strategiei de utilizare asociate a implicat părți interesate din țările care fac parte din Comisia Internațională pentru Bazinul Fluviului Sava (ISRBC), inclusiv Bosnia și Herțegovina, Croația, Serbia și Slovenia. Printre părțile interesate s-au numărat autorități publice, cercetători și părți interesate din sectorul privat și au reprezentat diferite domenii de expertiză, inclusiv riscul de dezastre și gestionarea apei, protecția civilă și navigația. Toate instituțiile responsabile pentru protecția civilă, gestionarea apei și navigație și implicate în gestionarea situațiilor de urgență legate de inundații și poluare accidentală în râul Sava sunt, de asemenea, cartografiate într-o bază de date extinsă.

Părțile interesate au colaborat la discuții în cadrul atelierelor naționale, cu prezență fizică și online pentru a defini, structura, dezvolta, evalua și valida instrumentele. Au fost organizate „exerciții transfrontaliere de simulare pe calculator”, inclusiv un scenariu de dezastru, pentru a testa și a valida gradul de utilizare a setului de instrumente, pentru a forma părțile interesate și pentru a construi relații de colaborare. În cele din urmă, au avut loc ateliere de comunicare cu părțile interesate, menite să disemineze setul de instrumente și să sporească gradul de conștientizare cu privire la necesitatea colaborării transfrontaliere.

Actuala Comisie internațională pentru bazinul hidrografic al râului Sava (InternationalSava River Basin Commission – ISRBC)a constituit o bază solidă pentru facilitarea implicării și colaborării părților interesate.

Succesul și factorii limitatori

Succesul setului de instrumente în prevenirea impactului societal și de mediu al inundațiilor și al poluării este determinat de colaborarea internațională dintre numeroase părți interesate angajate într-o abordare comună de gestionare a riscurilor. Implicarea puternică a părților interesate, facilitată de existența unui cadru de colaborare stabilit și amplu, și anume Comisia internațională pentru bazinele hidrografice (InternationalSave River Basin Commission – ISRBC),a asigurat o viziune comună și clară asupra instrumentului, a contribuțiilor sale și a etapelor sale de punere în aplicare, ceea ce a contribuit la succesul acestuia. Începând din 2023, punerea în aplicare cu succes a instrumentelor și strategiilor este monitorizată anual prin intermediul unor indicatori care descriu situația și progresele înregistrate în ceea ce privește reducerea riscurilor de inundații și de poluare în 14 domenii-cheie de intervenție[1].

Printre bariere se numără utilizarea transfrontalieră a setului de instrumente, care implică părți interesate din mai multe țări din bazinul râului Sava, care vorbesc limbi diferite și au medii naționale diferite. Produsele și instrumentele finale sunt elaborate în limba engleză, ceea ce poate crea o barieră în calea adoptării într-un context național în care părțile interesate vorbesc o limbă diferită. În plus, trecerea de la procedurile naționale existente de gestionare a incidentelor la un cadru comun transnațional a reprezentat o provocare pentru unele părți interesate de la nivel național. De exemplu, în timpul inundațiilor grave din Slovenia din august 2023, aproximativ 300 de sedii au fost activate în țară. Cu toate acestea, nu toate părțile interesate erau bine familiarizate cu setul de instrumente pentru a permite o punere în aplicare generală a instrumentelor și strategiilor, ceea ce ar fi putut sprijini o comunicare mai eficientă și punerea în aplicare a unor răspunsuri uniforme.

 

[1] Domeniile-cheie de intervenție includ educația, finanțele, guvernanța, resursele umane, TIC, supravegherea, informațiile, infrastructura, cunoștințele, logistica, organizarea, planificarea, navigația și diverse.

Costuri și beneficii

Rolul setului de instrumente și al strategiei sale de punere în aplicare în îmbunătățirea rezilienței și protejarea oamenilor și a mediului împotriva inundațiilor și a poluării a fost testat în timpul inundațiilor din 2023 din Slovenia. Agențiile și părțile interesate care au fost implicate în evaluarea setului de instrumente și au știut cum să îl aplice, au utilizat cu succes instrumentele pentru activitățile de răspuns în materie de pregătire pentru inundații și au confirmat funcționalitatea și valoarea acestora. Cu toate acestea, o punere în aplicare mai amplă ar putea îmbunătăți și mai mult comunicarea dintre mai multe sedii, precum și eficiența și eficacitatea acțiunilor.

Costul de dezvoltare a setului de instrumente a fost de puțin peste 2,9 milioane EUR. Costurile au fost finanțate prin programul transnațional Interreg Dunărea, cofinanțat din alte fonduri ale UE, ca parte a proiectului WACOM. Sunt necesare cheltuieli suplimentare pentru menținerea modelului de predicție (2 persoane-luni pe an, cu o dată la 5 ani o perioadă suplimentară de 6 luni pentru modernizări substanțiale ale TIC); gestionarea și întreținerea curentă a instrumentului de coordonare de către un administrator; și formarea autorităților care vor utiliza instrumentele [jumătate de zi pe sesiune de formare (online)].

Timp de implementare

Setul de instrumente a fost elaborat pe parcursul a 1,5 ani, în perioada iulie 2020-decembrie 2022. După dezvoltare, în 2023, ISRBC a pus în aplicare instrumentul de modelare transnațională. Punerea în aplicare deplină a instrumentului de coordonare și de conștientizare a situației, care este legată de adoptarea Protocolului ISRBC privind situația de urgență pentru bazinul râului Sava, este în curs de desfășurare în 2024. Adoptarea celor mai bune practici în diferite țări este în continuă expansiune.

Durata de viață

Setul de instrumente este în prezent parțial operațional, instrumentul de modelare pentru deversările accidentale de petrol și predicția dispersiei fiind utilizat în mod activ de către protecția civilă slovenă (URSZR), în timp ce sunt în curs discuții cu privire la punerea în aplicare a componentei rămase.

Se preconizează că setul de instrumente va fi menținut activ și menținut timp de cel puțin 10 ani. Se preconizează că instrumentele vor rămâne relevante pentru autoritățile și alte părți interesate care gestionează riscurile de dezastre, deoarece previziunile privind schimbările climatice arată o probabilitate crescută de inundații în bazinul râului Sava. Având în vedere caracterul sensibil la schimbările climatice al acestui peisaj, colaborarea transfrontalieră este din ce în ce mai necesară pentru gestionarea adecvată a dezastrelor, astfel încât să se reducă riscurile la adresa sănătății umane și a mediului, a mijloacelor de subzistență și a infrastructurii. 

Informații de referință

Contact

Dr. Primož Banovec

Scientific Associate within the Water Economic Institute (Vodno gospodarski inštitut), University of Ljubljana

Primoz.Banovec@fgg.uni-lj.si

Publicat în Climate-ADAPT: Jun 14, 2024

Please contact us for any other enquiry on this Case Study or to share a new Case Study (email climate.adapt@eea.europa.eu)

Language preference detected

Do you want to see the page translated into ?

Exclusion of liability
This translation is generated by eTranslation, a machine translation tool provided by the European Commission.