Analiza bilanțului și perspectivele politicilor, planificării și gestionării secetei în statele membre ale UE

Prezentul raport de referință sprijină obiectivul Comisiei Europene de a stabili o mai bună înțelegere a efectelor secetei și a riscurilor pentru diferite sectoare ale societății, de a sensibiliza toate părțile interesate din domeniul apei cu privire la riscul crescut de secetă din cauza schimbărilor climatice, de a face schimb de informații cu privire la opțiunile eficiente de abordare a riscului de secetă și de a orienta discuțiile către o abordare armonizată la nivel european. Prezentul raport prezintă o analiză de bilanț a politicilor, planificării și gestionării secetei în statele membre ale UE (SM), precum și o perspectivă a lucrărilor planificate în statele membre și la nivelul UE. Acesta a fost elaborat pe baza evaluărilor individuale ale statelor membre cu privire la legislația, planificarea și gestionarea corespunzătoare, inclusiv cele mai recente versiuni disponibile ale (proiectului) de planuri de gestionare a bazinelor hidrografice în primăvara anului 2022, utilizând un chestionar comun, precum și peste 70 de interviuri cu administrațiile statelor membre și cu părțile interesate și un amplu proces de revizuire. Seceta și deficitul de apă au devenit mai evidente și mai importante în UE în ultimul deceniu, iar odată cu încălzirea globală, riscul de secetă va crește și mai mult pentru o mare parte a Europei. Acest lucru a declanșat noi acțiuni ale statelor membre pentru a reduce cererea de apă și/sau pentru a crește aprovizionarea cu apă pentru o mai bună pregătire, precum și pentru a consolida capacitățile de gestionare a reliefului și a redresării evenimentelor de secetă, reducând astfel impactul secetei asupra societății, economiei și ecosistemelor. În prezent, în două treimi (19 din 27) dintre statele membre ale UE, modul de abordare a secetei este reglementat de legislație. Statele membre ale UE utilizează o varietate semnificativă de abordări, structuri de guvernanță și acțiuni la nivel de politică, planificare și gestionare, care reflectă relevanța diferită a secetei, precum și opțiunile de politică și de gestionare. Schimbul de bune practici și lecțiile învățate din gestionarea anterioară a secetei poate favoriza sisteme de gestionare mai bune.