Studiu privind modelarea adaptării - Abordarea recomandată a analizei și modelării

Prezentul raport face parte dintr-un studiu comandat de Comisia Europeană - DG Politici Climatice privind modelarea adaptării, care include, de asemenea, un raport privind o abordare recomandată a analizei și modelării și un raport privind analiza rapidă.

Prezentul raport colectează abordările recomandate în materie de analiză și modelare pentru un proces decizional mai bine informat privind adaptarea la diferite niveluri de guvernanță din UE, analizate în cadrul unui studiu cuprinzător comandat de Comisia Europeană, DG Politici Climatice. În plus, prezentul raport identifică principalele progrese în materie de cercetare necesare pentru a încuraja dezvoltarea și aplicarea analizei și modelării tehnice, financiare, economice și nemonetare a pericolelor, riscurilor, impacturilor, vulnerabilității și adaptării la schimbările climatice.

Prezentul raport se bazează pe analiza documentară cuprinzătoare a literaturii de specialitate privind modelele și instrumentele de adaptare la schimbările climatice, realizată în cadrul aceluiași studiu. Acesta oferă rezumate, precum și discuții detaliate și o clasificare în funcție de prioritatea aspectelor legate de adaptare, a unei selecții de abordări recomandate pentru analizele și instrumentele de modelare tehnice, financiare, economice și nemonetare care acoperă pericolele, riscurile, impacturile, vulnerabilitatea și adaptarea la schimbările climatice.

Raportul definește, de asemenea, acțiunile subsecvente relevante pentru următoarea perioadă de cinci ani, în vederea îmbunătățirii abordării pentru fiecare dintre cazurile de utilizare analizate într-un raport separat. Prezentul raport acoperă trei perspective principale:

• Acesta identifică principalele etape metodologice care permit dezvoltarea unei analize eficace a adaptării, pe baza instrumentului de sprijin pentru adaptare (AST) al Climate-ADAPT. Cele șase etape AST sunt transpuse în etape de investigare pentru a reflecta modul în care analizele de adaptare ar trebui să fie structurate în mod ideal.
• Acesta verifică modul în care diferitele modele și metode examinate se potrivesc cu acești pași, oferind o analiză a lacunelor care indică ceea ce este fezabil astăzi și ceea ce nu este încă fezabil. Lacunele identificate sunt legate de rezoluția spațio-temporală grosieră, de decalajul dintre evaluarea macroeconomică a impactului și analiza locală, de acoperirea încă nesatisfăcătoare a feedbackurilor și a interacțiunilor dintre diferitele dimensiuni ale procesului de adaptare la schimbările climatice, de lipsa unei practici consolidate în comunicarea incertitudinii și de incapacitatea sistemelor de sprijin decizional disponibile de a extrage informații rapide și operaționale pentru evaluarea politicilor din modelele de adaptare. 
  
• În cele din urmă, raportul sugerează opțiuni de îmbunătățire a limitelor identificate în evaluarea adaptării. În special, raportul identifică și prioritizează acțiunile pe termen viitor (pentru următorii cinci ani) care pot facilita și mai mult aplicarea modelării climatice-impact-economice pentru analize de adaptare utilizabile în mod concret. Aceste acțiuni includ o evaluare sistematică a domeniului de aplicabilitate al reducerii statistice pentru diferiți parametri (temperatură, precipitații, vânt) în perioada istorică; o comparație sistematică a performanțelor dinamice și statistice de reducere în reprezentarea statisticilor tuturor parametrilor relevanți;  dezvoltarea unor versiuni cu rezoluție orizontală mai ridicată ale modelelor actuale care participă la actualele servicii Copernicus privind schimbările climatice (CSC) și, din nou în cadrul CSC Copernicus, înființarea unui front office pentru producătorii de date privind clima, pentru a spori disponibilitatea, fiabilitatea și accesibilitatea seturilor de date. Alte acțiuni sugerate includ un studiu al dovezilor cantitative existente privind costurile și eficacitatea adaptării; dezvoltarea unor instrumente de orientare sistematică și a unor studii de caz pentru evaluarea riscurilor legate de schimbările climatice și a adaptării la acestea, mai adaptate la nevoile părților interesate, axate în special pe un proces decizional solid în condiții de incertitudine; și sprijinul continuu pentru cercetare în toate domeniile în care există lacune semnalate.