Pasul 6.2 Definirea cadrului MEL

Mesajul-cheie

Selectați o combinație de indicatori sau criterii – utilizând atât metode cantitative, cât și calitative – pentru a vă ajuta să evaluați în mod eficace realizările și rezultatele adaptării.

După definirea domeniului de aplicare și a obiectivelor MEL (Etapa 6.1),prezentați modul în care vor fi monitorizate și evaluate măsurile din planul dumneavoastră de adaptare – pentru a evalua eficacitatea acestora în ceea ce privește realizarea rezilienței la schimbările climatice. Este important să se aleagă o combinație de indicatori sau criterii, utilizând atât metode calitative, cât și cantitative. Acest lucru vă va permite să evaluați rezultatele concrete ale măsurilor de adaptare (realizări)și progresele înregistrate în direcția rezilienței (rezultate). Rețineți că determinarea rezultatelor adaptării poate dura mai mulți ani în unele cazuri.

Figura 4 Donatti, et al., 2020

Cadrul MEL și selecția indicatorilor sau a criteriilor ar trebui să fie realiste și cuprinzătoare – proporționale cu datele disponibile și cu capacitățile și resursele interne ale organizației dumneavoastră (a se vedea exemplele de mai jos). Accentul poate fi pus inițial pe procesul de adaptare și pe realizările măsurilor de adaptare , extinzându-se treptat în timp pentru a include indicatori suplimentari pentru măsurarea rezultatelor pe termen lung .

Pentru a măsura rezultatele în mod eficient, ar trebui să abordați MEL ca un proces iterativ și continuu, efectuând pasul 6 în mod consecvent. Monitorizarea pe termen lung necesită o abordare coerentă în timp.

Cadrul selectat ar trebui să aibă indicatori sau criterii relevante și clare. Obiectivele dumneavoastră de evaluare a riscurilor și de adaptare (Etapa 2) și măsurile de adaptare selectate (Etapa 5) ar trebui să ofere o bază solidă pentru identificarea acestor indicatori.

Câteva exemple de indicatori sau criterii MEL sunt oferite mai jos.

• Progresele înregistrate în direcția reducerii impactului asupra climei (etapa 2.2)
• Procentul daunelor economice cauzate de fenomene meteorologice extreme (modificare în timp)
• Numărul de decese asociate incendiilor forestiere (modificare în timp)
• Numărul de decese asociate inundațiilor (modificare în timp)
• Numărul de decese asociate cu căldura (modificare în timp)
• Progresele înregistrate în direcția reducerii riscurilor și vulnerabilităților și a creșterii capacității de adaptare
• Procentul populației care trăiește în zone predispuse la inundații (modificare în timp)
• Procentul restricțiilor de construcție adoptate în zonele predispuse la pericole
• Numărul de paturi de spital
• Progresele înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor de adaptare (etapa 2.4)
• Procentul biodiversității urbane
• Procentul suprafețelor impermeabile
• Procentul de zone verzi urbane (acoperirea terenurilor, %)
• Progresele înregistrate în direcția eliminării barierelor din calea adaptării
• Numărul de autorități, organizații sau rețele care participă activ la mecanismele de coordonare
• Numărul de strategii locale sau regionale pentru adaptarea la schimbările climatice elaborate (sau adoptate, puse în aplicare etc.)
• Numărul de politici, strategii și planuri sectoriale care includ acțiuni de adaptare la schimbările climatice
• Progrese în direcția unei reziliențe juste
• Procentul gospodăriilor cu acces la internet
• Procentul populației vulnerabile la căldură extremă
• Procentul populației vulnerabile la inundații (sau care trăiește în zone cu risc de inundații)
• Procentul de acoperire cu arbori în cartierele cu rate ridicate ale șomajului

Inspirați-vă din exemple de indicatori sau criterii de adaptare

Indicatorii măsurabili sunt atrași de factorii de decizie, deoarece oferă dovezi cuantificabile și tangibile ale progreselor și performanței unei regiuni. Validarea datelor cantitative cu opiniile părților interesate permite o înțelegere mai cuprinzătoare, analizând întrebările „cum” și „de ce”.

Un exemplu de posibil cadru este cadrul de raportare CDP-ICLEI Track, aplicabil autorităților locale și regionale.

Sisteme MEL în zonele urbane și metropolitane europene

Există inițiative pentru a ajuta orașele să instituie sisteme MEL eficace, de exemplu metodologia ADEME din Franța, sau din proiecte europene de cercetare, cum ar fi RESIN. Alte exemple de sisteme MEL includ:

• Planul climatic al Barcelonei pentru perioada 2018-2030 prezintă peste 240 de măsuri de combatere a schimbărilor climatice în oraș, fiecare cu indicatori specifici pentru a urmări progresele înregistrate. Aceste măsuri sunt grupate în cinci domenii prioritare, acoperind aspecte precum bunăstarea publică, eficiența energetică a clădirilor și crearea de spații publice favorabile incluziunii. Fiecare domeniu prioritar are mai multe linii de acțiune, cu obiective pe termen scurt, mediu și lung. Pentru a monitoriza în mod eficace progresele înregistrate, planul utilizează un set cuprinzător de indicatori bazați pe caracteristici-cheie precum relevanța, disponibilitatea datelor și ușurința interpretării. Acești indicatori acoperă aspecte precum impactul, acțiunile, resursele, mediul, percepția și performanța. De exemplu, pentru acțiunile de prevenire a căldurii excesive sau de dezvoltare a spațiilor verzi, indicatorii includ indicatori precum activarea protocoalelor privind valurile de căldură, creșterea acoperirii cu arbori și disponibilitatea suprafeței verzi.
  
  Părțile interesate sunt implicate prin ateliere și prezentări, permițând evaluarea participativă a eficacității planului. Adunarea cetățenilor pentru climă oferă o platformă pentru schimbul de progrese și invită la o evaluare obiectivă, asigurând o abordare bazată pe colaborare în ceea ce privește abordarea schimbărilor climatice în Barcelona.

• Orașul Anvers (Belgia) are un plan detaliat de adaptare la schimbările climatice, cu un set amplu de acțiuni de adaptare. Pentru fiecare acțiune se completează un tabel recapitulativ. Acesta detaliază rolurile și responsabilitățile, obiectivele, metodologiile, perioada de punere în aplicare, rezultatele preconizate, finanțarea estimată necesară și multe altele. Această abordare facilitează evaluarea periodică a progreselor și ajustarea eforturilor, dacă este necesar.

• De asemenea, au fost elaborați indicatori pentru strategia de adaptare la schimbările climatice a zonei metropolitane Helsinki, pentru a înțelege necesitatea adaptării și eficacitatea măsurilor. Indicatorii sunt clasificați în funcție de pericol/vreme, expunere, capacitate de adaptare și vulnerabilitate compozită (urmând clasele de indicatori ale Agenției Europene de Mediu). Acestea sunt dezvoltate și completate în continuare în funcție de nevoile de monitorizare.

Sursă: Raportul AEM privind adaptarea urbană 2024