eea flag

Populațiaurbană expusă concentrațiilor de poluanți atmosferici peste standardele selectate ale UE privind calitatea aerului, UE-27 și Regatul Unit
Sursa: AEM, Depășirea standardelor de calitate a aerului în Europa

Probleme de sănătate

Emisiile de poluanți atmosferici au scăzut, în general, în Europa. Cu toate acestea, expunerea la poluarea aerului este considerată cel mai important risc de mediu pentru sănătatea umană a populației europene (OMS, 2016). Cei mai gravi poluanți din Europa, din punctul de vedere al efectelor nocive asupra sănătății umane, sunt particulele în suspensie (PM), dioxidul de azot (NO2) și ozonul troposferic (O3).

Expunerea la poluanții atmosferici duce la o gamă largă de boli, inclusiv accident vascular cerebral, boală pulmonară obstructivă cronică, trahee, bronhii și cancer pulmonar, astm bronșic agravat și infecții respiratorii inferioare. Există, de asemenea, dovezi ale legăturilor dintre expunerea la poluarea aerului și diabetul de tip 2, obezitatea, inflamația sistemică, boala Alzheimer și demența. Pentru mai multe informații, a se vedea: Poluarea aerului: cum ne afectează sănătatea.

Deși poluarea aerului afectează întreaga populație, anumite grupuri sunt mai susceptibile de a suferi din cauza expunerii la aceasta. Aceasta include copiii, persoanele în vârstă, femeile însărcinate și persoanele cu probleme de sănătate preexistente. În mari părți ale Europei, grupurile cu venituri mai mici sunt mai susceptibile de a se confrunta cu o expunere mai mare la poluarea aerului în apropierea drumurilor aglomerate sau a zonelor industriale (AEM, 2018).

Efecte observate

În 2019, aproximativ 307 000 de decese premature în UE-27 au fost atribuite expunerii pe termen lung la particule în suspensie cu un diametru de 2,5 μm sau mai mic (PM2,5). Dioxidul de azot (NO2) a fost asociat cu 40 400 de decese premature, iar ozonul troposferic (O3) cu 16 800 de decese premature (AEM, 2021).

În ultimii ani, ponderea populației urbane expuse la concentrații de poluanți atmosferici peste valorile-limită ale UE și impactul rezultat asupra sănătății au scăzut pentru PM2,5 și NO2 (a se vedea figura de mai sus). Pentru ozonul de la nivelul solului, concentrația de fond din emisfera nordică este în creștere în Europa, în timp ce valorile de vârf globale sunt în scădere (Andersson et al., 2017; Orru et al., 2019; Paoletti et al., 2014).

Există din ce în ce mai multe dovezi că efectele negative ale poluării atmosferice asupra sănătății se produc și sub nivelurile Directivei UE privind calitatea aerului înconjurător, iar acest lucru se reflectă în noile orientări globale ale OMS privind calitatea aerului (OMS, 2021). Întrucât orientările actualizate ale OMS sunt mai stricte pentru majoritatea poluanților, ponderea populației urbane expuse la concentrații de poluanți atmosferici nesănătoși și impactul asociat asupra sănătății vor fi mai mari decât estimările anterioare.

Efecte preconizate

Schimbările de temperatură, precipitații, vânt, umiditate sau radiații solare asociate cu schimbările climatice afectează calitatea aerului, agravându-l potențial (Fu și Tian, 2019). Acest lucru se întâmplă prin intermediul emisiilor modificate din surse naturale [cum ar fi incendiile forestiere, praful mineral, sarea de mare, compușii organici volatili biogeni (COV)]; emisiile din surse umane (cum ar fi amoniacul din agricultură); frecvența reacțiilor chimice în atmosferă; și procesele de transport, dispersie și depunere a poluanților atmosferici (Fortems-Cheiney et al., 2017; Geels et al., 2015).

În ceea ce privește sănătatea umană, combinația dintre stresul termic și poluarea aerului este deosebit de dăunătoare. Expunerea simultană a populației la temperaturi ridicate și la poluarea aerului (PM, NO2 sau O3)a fost legată de creșterea ratelor mortalității din cauze cardiovasculare și respiratorii (AEM, 2020). Schimbările demografice actuale și preconizate, cum ar fi îmbătrânirea populației cu o prevalență tot mai mare a problemelor de sănătate subiacente, vor contribui, de asemenea, la creșterea poverii bolilor legate de poluarea aerului.

Particule în suspensie

Se preconizează că concentrațiile de particule în aer vor crește ușor în viitor, deși cu o anumită incertitudine (Doherty et al., 2017; Park et al., 2020). Acest lucru se datorează faptului că schimbările climatice au un impact asupra emisiilor precursorilor PM: se preconizează că numărul și gravitatea incendiilor forestiere care apar în mod natural vor crește, la fel ca și emisiile de sare de mare. În plus, temperaturile mai ridicate cresc emisiile biogene și agricole de amoniac (Geels et al., 2015). De asemenea, reacțiile chimice care conduc la producerea de PM secundar sunt intensificate de schimbările de temperatură și umiditate (Megaritis et al., 2014). În cele din urmă, scăderea vitezei vântului, de exemplu proiectată pentru anumite părți ale regiunii mediteraneene (Ranasinghe et al., 2021), și scăderea precipitațiilor vor reduce diluarea și depunerea de PM, ceea ce va duce la niveluri mai ridicate de concentrație a aerului (Doherty et al., 2017).

Ozonul de la nivelul solului

În contextul schimbărilor climatice, se preconizează concentrații mai mari de O3 la nivelul solului în timpul verii, cea mai mare creștere fiind prevăzută pentru cele mai calde scenarii și pentru Europa Centrală și de Sud (Fortems-Cheiney et al., 2017; Colette et al., 2015). Se preconizează că concentrațiile maxime vor crește, ceea ce este relevant pentru impactul asupra sănătății, deoarece expunerea pe termen scurt la concentrațiile maxime ridicate de ozon troposferic este legată de probleme de sănătate respiratorie și cardiovasculară (Doherty et al., 2017). În conformitate cu scenariul RCP4.5, se preconizează o creștere de până la 11 % a mortalității asociate ozonului troposferic în unele țări din Europa Centrală și de Sud în 2050 (Orru et al., 2019).

Ozonul de la nivelul solului se formează în atmosferă prin reacții fotochimice ale compușilor organici volatili (COV) și ale oxizilor de azot (NOx) în prezența luminii solare. În contextul schimbărilor climatice, este probabil ca emisiile de COVB să crească din cauza unui număr mai mare de zile fierbinți; creșterea nivelurilor atmosferice de CO2 poate influența, de asemenea, producția de COVB (Fu și Tian, 2019). Concentrațiile globale crescute de metan și temperaturile mai ridicate accelerează, de asemenea, producția de O3 la nivelul solului. În plus, se preconizează că afluxul mai mare de ozon stratosferic în troposferă va crește și mai mult nivelurile de ozon troposferic în întreaga Europă (Fortems-Cheiney et al., 2017).

Dioxid de azot

Nu se preconizează ca nivelurile de concentrație de NO2 să fie influențate de schimbările climatice.

Alți poluanți atmosferici

Nivelurile ridicate de umiditate și inundarea clădirilor pot sprijini dezvoltarea mucegaiurilor și pot crește prevalența bolilor respiratorii (D’Amato et al., 2020). În plus, în zonele urbane, poluarea aerului (în special nivelurile ridicate de NO2 pe termen lung) poate crește alergenicitatea polenului (Gisler, 2021; Plaza et al., 2020), a căror concentrare și sezonalitate este afectată de schimbările climatice.

Răspunsuri politice

Orientările revizuite ale OMS privind calitatea aerului la nivel mondial constituie o bază solidă de dovezi științifice pentru luarea deciziilor privind politica în domeniul aerului curat la nivel mondial.  În cadrul Pactului verde european, Uniunea Europeană își revizuiește directivele privind aerul înconjurător pentru a le alinia mai îndeaproape la noile orientări ale OMS. Măsurile de atenuare pentru reducerea emisiilor de CO2 au adesea un efect pozitiv asupra emisiilor de poluanți atmosferici din trafic, producția de energie, încălzirea locuințelor etc., creând o situație reciproc avantajoasă.

Evaluările calității aerului, inclusiv impactul asupra sănătății, sunt efectuate anual de diferite autorități. Sistemele de prognoză și de alertă timpurie pentru poluarea aerului, împreună cu consilierea medicală, pot reduce riscurile pentru sănătate. Acestea pot fi, de asemenea, utilizate de sistemele de sănătate pentru a se pregăti pentru un număr mai mare de pacienți din departamentele de urgență. Sistemele de prognoză și de alertă timpurie sunt operaționale la nivel local, precum și la scară regională, cum ar fi, de exemplu, indicele european al calității aerului al AEM. În mai multe țări europene, nivelurile concentrației de ozon sunt incluse în planurile de acțiune privind sănătatea termică.

Proiectele științifice cetățenești privind calitatea aerului oferă informații bazate pe dovezi și sensibilizează cetățenii.

Informațiisuplimentare

Referințe

Language preference detected

Do you want to see the page translated into ?

Exclusion of liability
This translation is generated by eTranslation, a machine translation tool provided by the European Commission.