eea flag

Aspecte majore ale expunerii, vulnerabilității și riscurilor de sănătate rezultate pentru copii și tineri din cauza schimbărilor climatice

Probleme de sănătate

Copiii și adolescenții sunt deosebit de vulnerabili la impactul schimbărilor climatice asupra sănătății, deoarece corpurile și sistemele lor imunitare sunt încă în curs de dezvoltare (Anderko et al., 2020). Căldura extremă , de exemplu, poate avea efecte mai grave asupra tinerilor, deoarece corpurile lor nu reglează temperatura la fel de eficient ca cele ale adulților (Vanos et al., 2017). Prin urmare, acestea sunt mai expuse riscului de deshidratare, epuizare termică și insolație în timpul valurilor de căldură. În plus, sălile de clasă slab ventilate și supraaglomerate agravează condițiile în care tinerii trebuie să se concentreze și să performeze (Salthammer et al., 2016). Deja în timpul sarcinii, stresul poate avea efecte negative asupra sănătății și dezvoltării copilului și poate duce la naștere prematură, greutate scăzută la naștere și afectarea dezvoltării cognitive, comportamentale și motorii (King et al., 2012).

Copiii au rate de respirație mai rapide decât adulții, ceea ce înseamnă că inhalează mai mulți poluanți în raport cu greutatea corporală. Poluarea combinată a aerului și temperaturile ridicate cresc riscul de apariție sau exacerbare a bolilor respiratorii existente, a astmului și a eczemelor atopice (Pinkerton și Joad, 2000; Huss-Marp et al., 2006). De asemenea, copiii petrec mai mult timp în aer liber, crescându-și expunerea la pericole de mediu, cum ar fi radiațiile UV și aerul poluat, apa, solul sau vectorii de boli. În plus, curiozitatea și comportamentele lor naturale, inclusiv jocul pe teren și punerea obiectelor în gură, sporesc contactul lor cu contaminanții. În timpul dezastrelor naturale, cum ar fi inundațiile sau incendiile forestiere , copiii sunt mai susceptibili de a suferi de vătămări corporale, deficiențe nutriționale, insecuritate alimentară și boli transmise prin alimente și apă.

Schimbările climatice pot afecta, de asemenea, sănătatea mintală a copiilor, deoarece aceștia se pot confrunta cu teamă și suferință ca urmare a asistării la evenimente extreme, a îngrijorării cu privire la viitor, a închiderii școlilor sau a strămutării și schimbării mijloacelor de subzistență. Teama de catastrofe viitoare și distrugerea vizibilă a habitatelor naturale contribuie la ceea ce este adesea numit „ecoanxietate”, afectând sănătatea mintală și performanța academică a copiilor (Léger-Goodes et al., 2022). În plus, dependența copiilor de adulți pentru îngrijire și luarea deciziilor înseamnă că aceștia sunt mai puțin capabili să se protejeze în timpul evenimentelor legate de climă (Sanson et al., 2022). În urma dezastrelor, tinerii, la fel ca adulții, sunt mai predispuși să adopte comportamente care le pot afecta negativ sănătatea, cum ar fi dezinteresul și disfuncția academică, obiceiurile alimentare nesănătoase și, în cazul adolescenților, abuzul de substanțe și fumatul (Manning și Clayton, 2018; Hoey et al., 2020).

Efecte observate

În ultimele decenii, copiii și adolescenții din întreaga Europă au suferit din ce în ce mai mult de pe urma efectelor asupra sănătății legate direct de schimbările climatice. Intensitatea și frecvența în creștere a valurilor de căldură au contribuit la deshidratare, la insolație și la exacerbarea tulburărilor respiratorii în rândul generației mai tinere; unul din doi copii din Europa este expus la cel puțin 4-5 valuri de căldură pe an (UNICEF, 2023). Aproape jumătate din toate școlile din orașele europene se află în zone predispuse la efecte de insulă termică urbană, cu temperaturi cu cel puțin 2 °C mai ridicate decât media regională (Observatorul european al climei și sănătății, 2022). În întreaga Europă, spitalizările de urgență și incidența bolilor cardiovasculare, respiratorii și renale, precum și a febrei și a insolației au crescut la copii în timpul valurilor de căldură (Xu et al., 2014). Ca referință, un total de 52 de copii au murit din cauza insolației în Regatul Unit în 2018 (Forsyth & Solan, 2022).

Inundațiile sporite expun, de asemenea, copiii unui risc mai mare de victime, de boli transmise prin apă și de impact asupra sănătății mintale (AEM, 2024). În Europa, aproximativ una din zece școli este situată în zone potențial expuse inundațiilor (Observatorul european al climei și sănătății, 2022). În plus, copiii care se joacă în zonele inundabile uscate au dus la infecții cu paraziți precum Cryptosporidium (Gertler et al., 2015). În plus, calitatea slabă a aerului, indusă parțial de creșterea incendiilor forestiere și a valurilor de căldură, a exacerbat afecțiunile respiratorii, cum ar fi astmul, în rândul copiilor din Europa. În Europa, între 2010 și 2019, se estimează că 5 839 de sugari (sub un an) au murit din cauze legate de poluarea aerului (UNICEF, 2024), iar aproximativ o treime din cazurile de astm în rândul copiilor din Europa pot fi atribuite poluării aerului (Nieuwenhuijsen et al., 2023). Creșterea polenului din cauza temperaturilor mai ridicate a condus, de asemenea, la o creștere a problemelor de sănătate legate de alergii, afectând și mai mult sănătatea și bunăstarea copiilor (Beck et al., 2013). Schimbările climatice au influențat, de asemenea, distribuția bolilor infecțioase în Europa. În multe țări europene, habitatele extinse și deplasate și sezonul prelungit de activitate pentru căpușe, țânțari și alți vectori, determinate în mare parte de clima mai caldă, au condus la o creștere semnificativă a cazurilor de boală Lyme (Shafquat et al., 2023), de encefalită transmisă de căpușe, precum și de boli transmise de țânțari, cum ar fi febra Dengue și febra West Nile, chiar și în zonele considerate anterior ca fiind cu risc scăzut (Semenza și Suk, 2018). Deoarece copiii au un sistem imunitar mai puțin dezvoltat, pentru unele boli există, de asemenea, un risc mai mare de apariție a unei boli mai severe sau chiar fatale.

Schimbările în ceea ce privește modelele de precipitații și fenomenele meteorologice extreme mai frecvente au dus la eșecuri ale culturilor și la reducerea productivității agricole în anumite părți ale Europei. În timp ce comerțul intraeuropean previne deficitele alimentare acute la nivel local, disponibilitatea redusă a alimentelor duce la creșterea prețurilor la alimente și la reducerea accesului la alimente sănătoase și nutritive, în special pentru familiile cu venituri mai mici (AEM, 2024). Acest lucru are implicații asupra aportului nutrițional al copiilor și, prin urmare, asupra dezvoltării lor cognitive, a capacității de a învăța și de a performa la școală și a sănătății generale.

Tinerii europeni suferă un impact psihologic din cauza schimbărilor climatice, existând rapoarte privind creșterea anxietății, a depresiei și a tulburărilor legate de stres legate de dezastrele legate de climă. Într-un sondaj în rândul tinerilor din trei țări europene, peste 50 % au declarat că se simt triști, anxioși, furioși, neputincioși și vinovați, iar peste 30 % au declarat că aceste sentimente legate de schimbările climatice le-au afectat în mod negativ viața de zi cu zi și capacitatea de a funcționa (Hickman et al., 2021).

Efecte preconizate

Pe măsură ce clima continuă să se schimbe, se estimează că riscurile pentru sănătatea copiilor și adolescenților vor continua să crească. Se preconizează că numărul accidentelor, al deceselor și al provocărilor în materie de sănătate mintală în rândul populațiilor tinere legate de fenomene meteorologice extreme, cum ar fi valurile de căldură, furtunile și inundațiile, va crește odată cu intensificarea preconizată și cu creșterea frecvenței acestor evenimente (de exemplu, Amengual et al., 2014). Copiii născuți în Europa în 2020 se vor confrunta cu aproximativ 4 ori mai multe evenimente extreme, în special valuri de căldură, în comparație cu cei născuți în 1960 (Thiery et al., 2021). Până în 2050, toți copiii europeni vor fi expuși la 4-5 valuri de căldură pe an și la riscurile asociate pentru sănătate (UNICEF, 2023). În viitor, bolile respiratorii vor fi exacerbate de sezoane de polen mai lungi și mai intense (Rasmussen et al., 2017). Odată cu schimbările climatice continue, se preconizează că tot mai mulți copii vor fi expuși la boli transmise prin vectori mai puțin frecvente în regiunile lor, deoarece țânțarii, căpușele și muștele de nisip vor prospera în zone mai largi și mai nordice (Semenza și Suk, 2018). În plus, modelele meteorologice modificate măresc riscul bolilor cu transmitere hidrică și alimentară, precum și al malnutriției, din cauza impactului asupra calității apei și a producției de alimente (de exemplu, Semenza et al., 2017; AEM, 2024). Tinerii sunt expuși unui risc mai mare de a dezvolta anxietate, depresie și tulburări de stres posttraumatic, care se preconizează că vor fi exasperate din cauza impactului schimbărilor climatice, cum ar fi strămutarea, distrugerea comunităților, pierderea celor dragi, perturbările educației și instabilitatea socială (Clayton et al., 2023).

Prăspunsuri olici

Reducerea riscurilor pentru sănătatea copiilor legate de climă necesită acțiuni urgente și axate pe copii pentru a adapta sistemele de asistență medicală și de sprijin în vederea protejării celor mai vulnerabili membri ai societății. În 2022, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o recomandare privind învățarea pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă. Mai multe proiecte finanțate de UE au sprijinit punerea în aplicare a unor soluții bazate pe natură care vizează transformarea spațiilor frecventate de copii, cum ar fi școlile sau locurile de joacă, în insule reci pentru a contracara impactul căldurii (de exemplu, programul OASIS sau proiectul myBUILDINGisGREEN). Alte proiecte (cum ar fi SINPHONIE)au condus la recomandări pentru bunăstarea copiilor și la punerea în aplicare a unor soluții tehnologice pentru a reduce impactul poluării aerului în școli. Creșterea gradului de conștientizare joacă un rol esențial în reducerea riscului de dezastre. Proiecte precum WATERCARE sau Hull Children’s Flood urmăresc să sensibilizeze copiii și tinerii cu privire la riscurile legate de inundații și de calitatea apei, în principal prin module educaționale, laboratoare practice sau platforme online. Printre exemplele de instrumente specifice de sensibilizare a copiilor se numără un set de instrumente privind bolile cu transmitere prin vectori elaborat de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și un joc educaționaldespre căpușe și boala Lyme organizat de autoritățile olandeze din domeniul sănătății. Vaccinarea este o apărare foarte eficientă împotriva encefalitei transmise de căpușe (TBE). Cu toate acestea, recomandările privind vaccinurile împotriva tuberculozei, inclusiv pentru copii, variază foarte mult de la o țară europeană la alta. Austria și Elveția sunt singurele țări cu programe naționale universale de vaccinare, în timp ce alte națiuni europene își bazează recomandările pe factori precum zonele de risc sau expunerea profesională (Steffen, 2019; Erber și Schmitt, 2018).

Informațiisuplimentare

Referințe

  • Amengual, A., et al., 2014, „Projections of heat wave with high impact on human health in Europe” (Proiecții privind valurile de căldură cu impact ridicat asupra sănătății umane în Europa), Global and Planetary Change 119, p. 71-84. https://doi.org/10.1016/j.gloplacha.2014.05.006.
  • Anderko, L., et al., 2020, „Climate changes reproductive and children’s health: o analiză a riscurilor, expunerilor și impacturilor”, Pediatric Research 87(2), p. 414-419. https://doi.org/10.1038/s41390-019-0654-7
  • Beck, I., et al., 2013, „High Environmental Ozone Levels Lead to Enhanced Allergenicity of Birch Pollen”, PLOS ONE 8(11), p. e80147. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0080147
  • Clayton, S., et al., 2023, Mental Health and Our Changing Climate: Children and Youth Report 2023, Asociația Americană de Psihologie și ecoAmerica, Washington DC. Disponibil la adresa https://doi.apa.org/doi/10.1037/e504642023-001 (accesat în aprilie 2024)
  • AEM, 2024, Evaluarea europeană a riscurilor climatice, Agenția Europeană de Mediu. Disponibil la adresa https://www.eea.europa.eu/publications/european-climate-risk-assessment (accesat în martie 2024)
  • Erber, W. și Schmitt, H.-J., 2018, „Self-reported tick-borne encefalitis (TBE) vaccination coverage in Europe: Results from a cross-sectional study” (Rezultatele unui studiu transversal), Căpușele și bolile transmise de căpușe 9(4), p. 768-777. https://doi.org/10.1016/j.ttbdis.2018.02.007
  • Observatorul European al Climei și Sănătății, 2022, „Expunerea grupurilor vulnerabile la riscurile climatice”. Disponibil la adresa https://climate-adapt.eea.europa.eu/en/observatory/evidence/projections-and-tools/exposure-of-vulnerable-groups-to-climate-risks (accesat în aprilie 2024)
  • Gertler, M., et al., 2015, „Outbreak of cryptosporidium hominis following river flooding in the city of Halle (Saale), Germany, August 2013”, BMC Infectious Diseases 15(1), p. 88. https://doi.org/10.1186/s12879-015-0807-1
  • Hickman, C., et al., 2021, „Climate anxiety in children and young people and their beliefs about government responses to climate change: a global survey”, The Lancet Planetary Health 5(12), p. e863-e873. https://doi.org/10.1016/S2542-5196(21)00278-3.
  • Hoey, H., et al., 2020, „Children facing natural, economic and public health crisis in Europe: Riscurile unei imprevizibilități previzibile”, Türk Pediatri Arșivi 55(S1), p. S4-S9. https://doi.org/10.14744/TurkPediatriArs.2020.55553
  • Huss-Marp, J., et al., 2006, „Influence of short-term exposure to airborne Der p 1 and volatile organic compounds on skin barrier function and dermal blood flow in patients with atopic eczema and healthy individuals” (Influența expunerii pe termen scurt la Der p 1 transmis prin aer și a compușilor organici volatili asupra funcției de barieră a pielii și a fluxului sanguin dermic la pacienții cu eczeme atopice și la persoanele sănătoase), Clinical and Experimental Allergy: Journal of the British Society for Allergy and Clinical Immunology 36(3) (Jurnalul Societății Britanice pentru Alergie și Imunologie Clinică 36(3)), p. 338-345. https://doi.org/10.1111/j.1365-2222.2006.02448.x
  • King, S., et al., 2012, „Using Natural Disasters to Study the Effects of Prenatal Maternal Stress on Child Health and Development” (Utilizarea dezastrelor naturale pentru a studia efectele stresului matern prenatal asupra sănătății și dezvoltării copilului), Birth Defects Research Part C: Embrionii astăzi: Recenziile 96(4), p. 273-288. https://doi.org/10.1002/bdrc.21026
  • Léger-Goodes, T., et al., 2022, „Eco-anxiety in children: A scoping review of the mental health impacts of the awareness of climate change”, Frontiers in Psychology 13, p. 1-21. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2022.872544
  • Manning, C. și Clayton, S., 2018, „Threats to mental health and wellbeing associated with climate change” (Amenințări la adresa sănătății mintale și a bunăstării asociate cu schimbările climatice), în: Clayton, S. și Manning, C. (editori), Psychology and Climate Change. Human perceptions, impacts and responses(Percepțiile, impacturile și răspunsurile umane), Academic Press, p. 217-244. Disponibil la adresa https://doi.org/10.1016/B978-0-12-813130-5.00009-6
  • Nieuwenhuijsen, M., et al., 2023, Air Pollution and Children – Protect our Future Generation with Improved Ambient Air Quality Guidelines (Poluarea aerului și copiii – Protejarea generației noastre viitoare prin îmbunătățirea orientărilor privind calitatea aerului înconjurător), Urban Planning, Environment and Health Initiative (Planificarea urbană, Inițiativa privind mediul și sănătatea), ISGlobal, Barcelona. Disponibil la adresa https://www.isglobal.org/documents/10179/12351497/AAQD+Policy+brief+Air+pollution+and+children+VF.pdf/215fb927-26e0-4073-b8a7-9e35509404a6?t=1689076937000 (accesat în aprilie 2024)
  • Pinkerton, K. E. și Joad, J. P., 2000, „The mammalian respirator system and critical windows of exposure for children’s health.” (Sistemul respirator al mamiferelor și ferestrele critice de expunere pentru sănătatea copiilor), Environmental Health Perspectives 108(suppl 3), p. 457-462. https://doi.org/10.1289/ehp.00108s3457
  • Rasmussen, K., et al., 2017, „Climate-change-induced range shifts of three allergenic ragweeds (Ambrosia L.) in Europe and their potential impact on human health”, PeerJ 5, p. e3104. https://doi.org/10.7717/peerj.3104.
  • Salthammer, T., et al., 2016, „Children’s well-being at schools: Impact of climate conditions and air pollution”, Environment International 94, p. 196-210. https://doi.org/10.1016/j.envint.2016.05.009.
  • Sanson, A. V. et al., 2022, „Children and Climate Change” (Copiii și schimbările climatice), Elements in Child Development (Elemente în dezvoltarea copilului), https://doi.org/10.1017/9781009118705.
  • Semenza, J. C., et al., 2017, „Environmental Suitability of Vibrio Infections in a Warming Climate: un sistem de alertă timpurie”, Environmental Health Perspectives 125(10), p. 107004. https://doi.org/10.1289/EHP2198
  • Semenza, J. C. și Suk, J. E., 2018, „Vector-borne diseases and climate change: o perspectivă europeană”, scrisorile de microbiologie FEMS 365(2), p. fnx244. https://doi.org/10.1093/femsle/fnx244
  • Shafquat, M., et al., 2023, „The Incidence of Lyme Borreliosis Among Children”, The Pediatric Infectious Disease Journal 42(10), p. 867. https://doi.org/10.1097/INF.000000004040
  • Steffen, R., 2019, „Tick-borne encefalitis (TBE) in children in Europe: Epidemiologia, rezultatul clinic și compararea recomandărilor de vaccinare”, Căpușele și bolile transmise de căpușe 10(1), p. 100-110. https://doi.org/10.1016/j.ttbdis.2018.08.003
  • Thiery, W., et al., 2021, „Intergenerational inequities in exposure to climate extremes”, Science 374(6564), p. 158-160. https://doi.org/10.1126/science.abi7339
  • UNICEF, 2023, Beat the Heat: protect children from heatwaves in Europe and Central Asia(Protejarea copiilor împotriva valurilor de căldură din Europa și Asia Centrală), Policy brief, UNICEF Europe and Central Asia Regional Office (Biroul regional pentru Europa și Asia Centrală al UNICEF), Geneva. Disponibil la adresa https://www.unicef.org/eca/media/30076/file/Beat%20the%20Heat%20Report.pdf (accesat în aprilie 2024)
  • UNICEF, 2024, The State of Children in the European Union 2024 (Situația copiilor în Uniunea Europeană în 2024), UNICEF, New York. Disponibil la adresa https://www.unicef.org/eu/media/2581/file/The%20environment%20and%20child%20well-being%20policy%20brief.pdf (accesat în aprilie 2024)
  • Vanos, J. K., et al., 2017, „Effects of physical activity and shade on the heat balance and thermal perceptions of children in a playground microclimate” (Efectele activității fizice și ale umbrei asupra echilibrului termic și a percepțiilor termice ale copiilor într-un microclimat de joacă), Building and Environment 126, p. 119-131. https://doi.org/10.1016/j.buildenv.2017.09.026.
  • Xu, Z., et al., 2014, „The impact of heat wave on children’s health: o analiză sistematică”, International Journal of Biometeorology 58(2), p. 239-247. https://doi.org/10.1007/s00484-013-0655-x

Language preference detected

Do you want to see the page translated into ?

Exclusion of liability
This translation is generated by eTranslation, a machine translation tool provided by the European Commission.