eea flag

Decese asociate inundațiilor (1980-2022)
Sursa: CATDAT de către Risklayer GmBH

Sursă: CATDAT de Risklayer GmBH. Setul de date a fost elaborat și pus la dispoziție în temeiul Acordului privind nivelul serviciilor SEE – Comisia Europeană (RTD) privind „Mainstreaming GEOSS Data Sharing and Management Principles in support of Europe’s Environment”. Vezi metadatele aici.

Probleme de sănătate

Inundațiile pot afecta atât sănătatea fizică, cât și sănătatea mintală. În timpul inundațiilor, efectele directe asupra sănătății fizice includ înec, leziuni cauzate de contactul cu obiecte din apa de inundații, hipotermie și leziuni electrice. Potrivit datelor CATDAT realizate de Risklayer GMMH, între 1980 și 2022 s-au pierdut 5582 de vieți omenești în urma inundațiilor din țările SEE-32.

Supraîncălzirea apelor uzate cauzate de inundații crește riscul de boli infecțioase, în special la copii (SEE, 2020). Inundațiile cresc riscul de infecții virale, cum ar fi norovirusul, hepatita A și rotavirusul; infecții cauzate de paraziți Cryptosporidium spp. și Giardia (într-o măsură mai mică); și infecții bacteriene cauzate de Campylobacter spp., E. coli patogenă, Salmonella enterica și, într-o măsură mai mică, Shigella spp. (ECDC, 2021).

Apa stagnantă rămasă după inundații (de exemplu, în subsoluri, grădini, parcuri, terenuri agricole) poate crea situri adecvate pentru reproducerea țânțarilor, crescând riscul bolilor transmise de țânțari. În plus, riscul de atacuri de cord, probleme respiratorii și rezultate slabe ale sarcinii poate crește (ECDC, 2021; Paterson et al., 2018).

Efectele indirecte ale inundațiilor, atât în timpul, cât și după inundații, includ probleme de sănătate cauzate de întreruperea tratamentelor medicale; volumul de muncă fizic asociat cu curățarea și reconstrucția; lipsa ajutorului medical, a energiei electrice sau a apei sigure; și probleme cu lanțurile de aprovizionare cu alimente, electricitate sau salubritate (Paterson et al., 2018). Inundațiile pot provoca daune materiale, ceea ce poate duce la deplasare și supraaglomerare. Locuirea în locuințe afectate de inundații poate duce la infecții fungice pulmonare și sistemice (de exemplu, de la Aspergillustransmis prin aer și praf) și la expunerea la micotoxine.

Inundațiile pot duce, de asemenea, la pierderea locurilor de muncă, la lipsa accesului la servicii de îngrijire a copiilor și la servicii școlare, precum și la creșterea violenței domestice (Mason et al., 2021). Până la 75 % dintre persoanele afectate de inundații suferă de probleme de sănătate mintală: traume, stres mental pe termen scurt până la tulburarea de stres posttraumatic (PTSD), anxietate, insomnie, psihoză și depresie (Munro et al., 2017; Biroul Regional al OMS pentru Europa, 2013).

Printre populațiile deosebit de vulnerabile la efectele adverse ale inundațiilor se numără persoanele în vârstă, copiii, persoanele cu boli cronice sau cu deficiențe fizice și femeile însărcinate (Biroul Regional al OMS pentru Europa, 2017). Persoanele cazate în adăposturi temporare sunt mai predispuse să se confrunte cu probleme de sănătate din cauza probabilității mai mari de expunere la agenți patogeni infecțioși în unitățile comunale și a întreruperii furnizării regulate de asistență medicală. Lucrătorii din serviciile de urgență și de ambulanță sunt expuși unui risc mai mare de boli transmise prin apă din cauza expunerii profesionale ridicate, deoarece intră în contact cu apă inundabilă, deșeuri și noroi contaminate (ECDC, 2021).

Efecte observate

Potrivit JRC, 172000 de persoane din Europa (UE-27 + Regatul Unit) sunt în prezent expuse anual inundațiilor fluviale (Dottori et al., 2020) și 100000 sunt expuse inundațiilor costiere (Vousdoukas et al., 2020). O zecime din populația urbană a Europei trăiește în prezent în zone potențial expuse riscului de inundații (SEE, 2020). Peste o treime din populația europeană trăiește în regiuni de coastă (SEE, 2021c).

În perioada 1980-2022, inundațiile au provocat 5582 de decese în țările membre ale SEE. Potrivit Paprotny et al. (2018), tendințele inundațiilor între 1870 și 2016 arată o creștere constantă a suprafeței inundate anual și a numărului de persoane afectate. Cu toate acestea, numărul deceselor a scăzut în această perioadă, ceea ce sugerează o pregătire sporită a sistemelor de urgență și de sănătate. Cu toate acestea, inundațiile din vara anului 2021 din Europa Centrală și de Vest, cu cel puțin 212 de decese documentate, au fost cele mai mortale inundații cauzate de condițiile meteorologice din Europa din ultimii peste 50 de ani (ECDC, 2021).

Efecte preconizate

Riscul de inundații în contextul schimbărilor climatice este probabil să crească pentru multe regiuni din întreaga Europă. Proiecțiile din cadrul scenariilor cu emisii ridicate și medii arată un nivel ridicat de încredere în creșterea precipitațiilor extreme în regiunile din nordul, centrul și estul Europei și în zona alpină, în timp ce previziunile pentru sudul Europei sunt mai mixte (IPCC, 2021; AEM, 2021b).

În contextul schimbărilor climatice, la sfârșitul secolului, se preconizează că numărul persoanelor expuse la inundațiile fluviale anuale în Europa va fi de 252000 sub 1,5 °C în scenariul încălzirii globale; 338000 în cadrul scenariului de 2 °C; și 484000 – de peste trei ori mai mult decât cifrele actuale – în scenariul de 3 °C. Cu toate acestea, prin măsuri de adaptare, populația expusă poate fi limitată la 100000 sau mai puțin în toate scenariile de încălzire globală (Dottori et al., 2020).

Nivelul relativ al mării mărilor Europei va continua să crească pe parcursul acestui secol în toate scenariile de emisii, generând inundații costiere mai frecvente de-a lungul majorității coastelor europene (SEE, 2021c). Se preconizează că până la 2,2 milioane de persoane vor fi expuse inundațiilor costiere până în 2100 în cadrul unui scenariu cu emisii ridicate și 1,4 milioane în cadrul unui scenariu de atenuare moderată, în absența unor măsuri de adaptare suplimentare. În cazul măsurilor de adaptare, se preconizează că aceste cifre vor fi reduse la 0,8 milioane și, respectiv, 0,6 milioane (Vousdoukas et al., 2020).

Îmbătrânirea populației europene, care suferă de boli cronice și izolare socială, este din ce în ce mai vulnerabilă la problemele de sănătate fizică și psihică asociate inundațiilor. De asemenea, creșterea urbanizării, care implică dezvoltarea continuă a zonelor inundabile și creșterea etanșării suprafețelor în orașe, va contribui, de asemenea, la creșterea expunerii europenilor la inundații.

Prăspunsuri la olicie

Măsurile de protecție a sănătății populației împotriva inundațiilor pot fi împărțite în măsurile relevante pentru prevenire, pregătire, răspuns și redresare (Biroul Regional al OMS pentru Europa, 2017). Prevenirea pe termen lung include, printre altele, identificarea zonelor cu risc de inundații, planificarea urbană sensibilă la inundații, cu accent pe ecologizarea urbană și permeabilitatea suprafețelor. Alte măsuri de prevenire a inundațiilor includ relocarea activităților umane în afara zonelor inundabile; modernizarea sistemelor de canalizare; și utilizarea infrastructurii de protecție împotriva inundațiilor, cum ar fi digurile sau barajele (SEE, 2020). Exemple de măsuri de pregătire și de răspuns sunt sistemele reziliente de alimentare cu apă și de salubrizare; clădiri rezistente la inundații; disponibilitatea centrelor de evacuare; instituirea unui plan de pregătire pentru sănătate în caz de inundații. Aceasta include planuri de urgență pentru unitățile de sănătate, permițându-le să continue să funcționeze în ceea ce privește organizarea muncii, îngrijirea pacienților, gestionarea aprovizionării, apa și salubritatea (Biroul Regional al OMS pentru Europa, 2017).

La nivel european, utilizarea eficace a sistemelor de alertă timpurie, cum ar fi Sistemul european de sensibilizare cu privire la inundații (EFAS), o componentă a Serviciului Copernicus de gestionare a situațiilor de urgență (CEMS), poate reduce impactul inundațiilor. Programul UE RescEU oferă sprijin colaborativ țărilor în caz de dezastre (cum ar fi inundațiile critice) prin protejarea cetățenilor și gestionarea riscurilor.

Măsurile de recuperare includ asistența post-tratare a sănătății mintale, dispoziții pentru persoanele vulnerabile, evitarea pericolelor electrice în timpul recuperării și curățării, precum și supravegherea epidemiologică/igienică/sanitară.

Linkuri către informații suplimentare

Referințe

Language preference detected

Do you want to see the page translated into ?

Exclusion of liability
This translation is generated by eTranslation, a machine translation tool provided by the European Commission.