eea flag

Morți cauzate de inundații (1980-2023)

Sursă: CATDAT de către RiskLayer GmBH. Setulde date a fost pregătit și pus la dispoziție în cadrul Acordului privind nivelul serviciilor dintre AEM și Comisia Europeană (RTD) referitor la „Integrarea principiilor GEOSS privind schimbul de date și gestionarea datelor în sprijinul mediului în Europa”. A se vedea metadatele aici.

Probleme de sănătate

Inundațiile pot afecta atât sănătatea fizică, cât și pe cea mentală. În timpul inundațiilor, efectele fizice directe asupra sănătății includ înecul, leziunile cauzate de contactul cu obiectele din apa potabilă, hipotermia și leziunile electrice. Potrivit datelor CATDAT furnizate de RiskLayer GmMH, în perioada 1980-2023 au fost pierdute 5 688 de vieți omenești în urma inundațiilor din țările SEE-32.

Supraîncărcarea cu ape uzate cauzată de inundații crește riscul de boli infecțioase, în special la copii (AEM, 2020). Inundațiile cresc riscul de infecții virale, cum ar fi norovirusul, hepatita A și rotavirusul; infecții cauzate de paraziți Cryptosporidium spp.și Giardia (într-o măsură mai mică); și infecții bacteriene cauzate de Campylobacter spp.,E. colipatogenă, Salmonella enterica și, într-o mai mică măsură, Shigella spp. (ECDC, 2021).

Apa stagnantă rămasă după inundații (de exemplu, în subsoluri, grădini, parcuri, terenuri agricole) poate crea situri adecvate pentru reproducerea țânțarilor, crescând riscul bolilor transmise de țânțari. În plus, riscul de atacuri de cord, probleme respiratorii și rezultate slabe ale sarcinii poate crește (ECDC, 2021; Paterson et al., 2018).

Efectele indirecte ale inundațiilor, atât în timpul inundațiilor, cât și după inundații, includ problemele de sănătate cauzate de întreruperea tratamentelor medicale; volumul de muncă fizică asociat cu curățarea și reconstrucția; deficite de asistență medicală, electricitate sau apă potabilă; și problemele legate de lanțurile de aprovizionare cu alimente, energie electrică sau salubritate (Paterson et al., 2018). Apele de inundații pot provoca daune materiale, ceea ce poate duce la strămutare și supraaglomerare. Condiții de viață în locuințe afectate de inundații pot duce la infecții fungice pulmonare și sistemice (de exemplu, de la Aspergillusdin aer și din praf) și la expunerea la micotoxine.

Inundațiile pot duce, de asemenea, la pierderea locurilor de muncă, la lipsa accesului la servicii de îngrijire a copiilor și la servicii școlare și la creșterea violenței domestice (Mason et al., 2021). Până la 75 % dintre persoanele afectate de inundații suferă de probleme de sănătate mintală: traumă, suferință psihică pe termen scurt la tulburarea de stres posttraumatic (PTSD), anxietate, insomnie, psihoză și depresie (Munro et al., 2017; Biroul regional pentru Europa al OMS, 2013).

Populațiile care sunt deosebit de vulnerabile la efectele adverse ale inundațiilor includ persoanele în vârstă, copiii, persoanele cu boli cronice sau deficiențe fizice și femeile însărcinate (Biroul regional pentru Europa al OMS, 2017). Persoanele cazate în adăposturi temporare sunt mai predispuse să dobândească probleme de sănătate din cauza probabilității mai mari de expunere la agenți patogeni ai bolilor infecțioase în unitățile de cazare comunale și a întreruperii furnizării regulate de asistență medicală. Lucrătorii din serviciile de urgență și de ambulanță sunt expuși unui risc mai mare de boli transmise prin apă din cauza expunerii profesionale ridicate, deoarece intră în contact cu apa contaminată provenită din inundații, resturi și noroi (ECDC, 2021).

Efecte observate

Potrivit JRC, 172 000 de persoane din Europa (UE-27 + Regatul Unit) sunt în prezent expuse anual inundațiilor provocate de râuri (Dottori et al., 2020), iar 100 000 sunt expuse inundațiilor costiere (Vousdoukas et al., 2020). O zecime din populația urbană a Europei trăiește în prezent în zone potențial expuse riscului de inundații (AEM, 2020). Peste o treime din populația europeană trăiește în regiuni de coastă (AEM, 2021c).

În perioada 1980-2022, inundațiile au provocat 5 582 de decese în țările membre ale SEE. Potrivit Paprotny et al. (2018), tendințele de inundații între 1870 și 2016 arată o creștere constantă a suprafeței inundate anual și a numărului de persoane afectate. Cu toate acestea, numărul deceselor a scăzut în această perioadă, ceea ce sugerează o pregătire sporită a sistemelor de urgență și de sănătate. Cu toate acestea, inundațiile din vara anului 2021 din Europa Centrală și de Vest, cu cel puțin 212 decese documentate, au fost cele mai mortale inundații legate de vreme din Europa în peste 50 de ani (ECDC, 2021).

Efecte preconizate

Riscul de inundații în contextul schimbărilor climatice va crește probabil pentru multe regiuni din întreaga Europă. Previziunile din scenariile cu emisii ridicate și medii arată un nivel ridicat de încredere în creșterea precipitațiilor extreme în regiunile din nordul, centrul și estul Europei și în zona alpină, în timp ce previziunile pentru sudul Europei sunt mai mixte (IPCC, 2021; AEM, 2021b).

În contextul schimbărilor climatice, la sfârșitul secolului, se preconizează că numărul persoanelor expuse la inundațiile anuale ale râurilor în Europa va fi de 252 000 sub scenariul încălzirii globale cu 1,5 °C; 338 000 în scenariul de 2 °C; și 484 000 – de peste trei ori mai mult decât cifrele actuale – în scenariul de 3 °C. Cu toate acestea, prin măsuri de adaptare, populația expusă poate fi limitată la 100 000 sau mai puțin în toate scenariile de încălzire globală (Dottori et al., 2020).

Nivelul relativ al mărilor Europei va continua să crească pe parcursul acestui secol în toate scenariile de emisii, provocând inundații costiere mai frecvente de-a lungul majorității coastelor europene (AEM, 2021c). Se estimează că până la 2,2 milioane de persoane vor fi expuse inundațiilor costiere până în 2100 în cazul unui scenariu cu emisii ridicate și până la 1,4 milioane în cazul unui scenariu de atenuare moderată, în absența unor măsuri de adaptare suplimentare. Prin măsuri de adaptare, se preconizează că aceste cifre vor fi reduse la 0,8 milioane și, respectiv, 0,6 milioane (Vousdoukas et al., 2020).

Îmbătrânirea populației europene, care suferă de boli cronice și de izolare socială, este din ce în ce mai vulnerabilă la problemele de sănătate fizică și mintală asociate inundațiilor. Creșterea urbanizării, care implică dezvoltarea continuă a zonelor inundabile și o impermeabilizare sporită a suprafețelor în orașe, este, de asemenea, susceptibilă să contribuie la creșterea expunerii europenilor la inundații.

Prăspunsuri olici

Măsurile de protecție a sănătății populației împotriva inundațiilor pot fi împărțite în măsuri relevante pentru prevenire, pregătire, răspuns și redresare (Biroul regional pentru Europa al OMS, 2017). Prevenirea pe termen lung include, printre altele, identificarea zonelor cu risc de inundații, planificarea urbană sensibilă la inundații, cu accent pe ecologizarea urbană și permeabilitatea suprafețelor. Alte măsuri de prevenire a inundațiilor includ relocarea activităților umane departe de zonele inundabile; modernizarea sistemelor de canalizare; și utilizarea infrastructurii de protecție împotriva inundațiilor, cum ar fi digurile sau barajele (AEM, 2020). Exemple de măsuri de pregătire și răspuns sunt sistemele reziliente de alimentare cu apă și de salubrizare; clădiri rezistente la inundații; disponibilitatea centrelor de evacuare; existența unui plan de pregătire în materie de sănătate în caz de inundații. Aceasta include planuri de urgență pentru unitățile medicale, care să le permită să funcționeze în continuare în ceea ce privește organizarea muncii, îngrijirea pacienților, gestionarea aprovizionării, apa și salubritatea (Biroul regional pentru Europa al OMS, 2017).

La nivel european, utilizarea eficace a sistemelor de alertă timpurie, cum ar fi Sistemul european de avertizare în caz de inundații (EFAS), o componentă a serviciului Copernicus de gestionare a situațiilor de urgență (CEMS), poate reduce impactul inundațiilor. Programul RescEU al UE oferă sprijin colaborativ țărilor în caz de dezastre (cum ar fi inundațiile critice) prin protejarea cetățenilor și gestionarea riscurilor.

Măsurile de recuperare includ asistența post-tratament pentru sănătatea mintală, dispoziții pentru persoanele vulnerabile, evitarea pericolelor electrice în timpul recuperării și curățării și supravegherea epidemiologică/igienică/sanitară.

Informațiisuplimentare

Referințe

Language preference detected

Do you want to see the page translated into ?

Exclusion of liability
This translation is generated by eTranslation, a machine translation tool provided by the European Commission.