eea flag

Mortalitatea globală legată de căldură pentru populațiile cu vârsta mai mare de 65 de ani.
Sursă: Watts et al., 2020

Probleme de sănătate

Creșterea preconizată a temperaturii medii și a frecvenței, intensității și duratei valurilor de căldură ar putea avea un impact grav asupra sănătății publice în regiunea europeană a OMS, în special în rândul persoanelor în vârstă și în orașe, din cauza efectului insulei termice urbane. La nivel global, în ultimii 20 de ani, mortalitatea cauzată de căldură la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani aproape s-a dublat și a ajuns la aproximativ 300000 de decese în 2018. Numărul deceselor în regiunea europeană a OMS a crescut cu peste 30 % în aceeași perioadă (Watts et al., 2020).

Vârsta, condițiile medicale preexistente și deprivarea socială sunt factori-cheie care îi fac pe oameni să se confrunte cu mai multe efecte adverse asupra sănătății legate de căldură și temperaturi extreme (Oficiul Regional al OMS pentru Europa, 2018). Alte grupuri vulnerabile care prezintă un risc mai mare includ persoanele cu afecțiuni cronice (cum ar fi bolile cardiorespiratorii, tulburările sistemului endocrin, tulburările de sănătate mintală, tulburările metabolice și tulburările renale), femeile însărcinate, copiii mici, lucrătorii în aer liber, persoanele care trăiesc în mediul urban în medii defavorizate din punct de vedere social și economic, migranții și călătorii. Pe lângă schimbările climatice, îmbătrânirea populației și urbanizarea afectează puternic relația dintre temperaturi și sănătate în regiunea europeană a OMS (Oficiul Regional pentru Europa al OMS, 2021).

Efecte observate

Potențialul de expunere periculoasă la căldură extremă a crescut în ultimele decenii (SEE, 2017). Expunerea la căldură poate avea efecte directe, cum ar fi stresul termic sau deshidratarea, sau efecte indirecte, cum ar fi agravarea bolilor cardiovasculare și respiratorii, boli renale sau tulburări electrolitice. Efectele directe ale căldurii apar în cea mai mare parte în aceeași zi și în următoarele 3 zile (Biroul Regional al OMS pentru Europa, 2018). La nivel mondial, populațiile vulnerabile au înregistrat 475 de milioane de expuneri suplimentare la evenimente legate de valurile de căldură în 2019, ceea ce s-a reflectat, la rândul său, în excesul de morbiditate și mortalitate (Watts et al., 2020). În 2018, costul monetizat al mortalității cauzate de căldură în regiunea europeană a OMS a fost echivalent cu venitul mediu al 11 milioane de europeni (Watts et al., 2020). Studiile specifice orașelor au arătat o reducere a mortalității provocate de căldură în orașele mediteraneene, dar nu și în orașele din nordul regiunii (Biroul Regional al OMS pentru Europa, 2021).

Efecte preconizate

Previziunile pentru Europa indică faptul că numărul de zile cu niveluri ridicate de stres termic va crește peste tot în regiune (SEE, 2017), în timp ce impactul legat de căldură ar putea crește substanțial prin efectele combinate ale schimbărilor climatice, urbanizării și îmbătrânirii. În ultimul deceniu, o serie de studii științifice au furnizat proiecții ale impactului asupra sănătății legate de căldură pentru regiunea europeană a OMS la nivel local, subnațional și național. În consecință, probabilitatea valurilor de căldură a crescut în 31 de capitale europene, în timp ce toate zonele metropolitane europene vor fi mai vulnerabile la căldură extremă în deceniile următoare (Biroul Regional al OMS pentru Europa, 2021). Amploarea efectelor căldurii asupra sănătății umane depinde de emisiile viitoare de gaze cu efect de seră, precum și de amploarea măsurilor preventive introduse în întreaga lume. Uniunea Europeană s-ar putea confrunta cu peste 100000 de decese anuale suplimentare de căldură până la sfârșitul secolului, în contextul unui scenariu de încălzire ridicată. Numărul deceselor ar fi mult mai mic dacă creșterea temperaturii globale ar fi limitată la 2 °C. Astfel, limitarea încălzirii la sub 2 °C ar putea preveni mortalitatea și morbiditatea asociate căldurii (EASAC, 2019). Fără niveluri ridicate de adaptare, schimbările climatice sunt obligate să crească substanțial povara legată de căldură a bolilor.

Prăspunsuri la olicie

Prevenirea căldurii necesită un portofoliu de acțiuni la diferite niveluri, inclusiv sisteme meteorologice de alertă timpurie, consiliere publică și medicală în timp util, îmbunătățirea locuințelor și a planificării urbane și asigurarea faptului că sistemele de sănătate și sociale sunt pregătite să acționeze. Aceste acțiuni pot fi integrate într-un răspuns sistematic în domeniul sănătății publice – un plan de acțiune privind sănătatea termică (HHAP). Țările se află în diferite etape de pregătire, dezvoltare și punere în aplicare a HHAP. Biroul Regional pentru Europa al OMS a efectuat un sondaj în 2019, care a analizat guvernanța și mecanismele instituționale pentru HHAP. Dintr-un total de 35 de țări participante la sondaj, 16 au indicat existența unui HHAP național, mai multe țări care au stabilit HHAP la nivel subnațional sau municipal (Biroul Regional al OMS pentru Europa, 2021).

Pagina Observatorului privind planurile naționale de acțiune privind sănătatea termică și sistemele de avertizare oferă o imagine de ansamblu a planurilor naționale (și a unora subnaționale) de acțiune privind sănătatea termică și a sistemelor de avertizare. Resurse suplimentare pentru îmbunătățirea capacității de a proteja populațiile de riscurile evitabile pentru sănătate ale căldurii extreme în schimbările climatice sunt furnizate de Rețeaua globală de informații privind sănătatea termică, coordonată de Biroul comun OMS/OMM pentru climă și sănătate.

Linkuri către informații suplimentare

Referințe

Language preference detected

Do you want to see the page translated into ?

Exclusion of liability
This translation is generated by eTranslation, a machine translation tool provided by the European Commission.