eea flag

Mortalitatea globală legată de căldură pentru populațiile cu vârsta de peste 65 de ani.
Sursă: Watts et al., 2020

Probleme de sănătate

Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire de pe planetă. În ultimii ani, Europa a înregistrat temperaturi de vară record și valuri de căldură repetate și de lungă durată. Durata și intensitatea valurilor de căldură periculoase pentru sănătatea umană sunt în creștere și se preconizează că vor continua să crească substanțial în întreaga Europă în toate scenariile climatice, în special în Europa de Sud. 

Atunci când este expus la perioade de temperatură foarte ridicată, corpul uman se poate lupta să se regleze, ceea ce duce la stres termic, epuizare termică, accident vascular cerebral de căldură și complicații din afecțiuni medicale preexistente, în unele cazuri ducând la moartea prematură. Persoanele în vârstă, copiii, femeile însărcinate, lucrătorii cu ocupații solicitante din punct de vedere fizic, persoanele care suferă de boli cardiovasculare, respiratorii sau renale, de diabet sau de tulburări de sănătate mintală și persoanele marginalizate și cu resurse insuficiente se numără printre cele mai vulnerabile la căldură extremă (OMS Europa, 2021). Utilizarea recreativă sporită a corpurilor de apă în timpul vremii calde, combinată cu temperaturi mai ridicate ale apei, crește riscul unor boli transmise prin apă, cum ar fi vibrioza. Temperaturile ridicate și o preocupare tot mai mare cu privire la schimbările climatice în general pot provoca, de asemenea, o sănătate mintală precară (EU-OSHA, 2025).  

Vârsta, afecțiunile medicale preexistente și privațiunile sociale sunt factori-cheie care îi fac pe oameni să se confrunte cu mai multe efecte negative asupra sănătății legate de căldură și temperaturi extreme (Biroul regional pentru Europa al OMS, 2018). Alte grupuri vulnerabile expuse unui risc mai mare includ persoanele cu afecțiuni cronice (cum ar fi bolile cardiorespiratorii, tulburările sistemului endocrin, tulburările de sănătate mintală, tulburările metabolice și tulburările renale), femeile însărcinate, copiii mici, lucrătorii în aer liber, persoanele care trăiesc în mediul urban în medii defavorizate din punct de vedere social și economic, migranții și călătorii. Pe lângă schimbările climatice, îmbătrânirea populației și urbanizarea afectează puternic relația dintre temperaturi și sănătate în regiunea europeană a OMS (Biroul regional pentru Europa al OMS, 2021).

Efecte observate

95 % din decesele asociate fenomenelor meteorologice și climatice extreme înregistrate în Europa între 1980 și 2023 au fost legate de valuri de căldură (AEM,2024a). Pentru 2022, s-a estimat că între 60 000 și 70 000 de persoane din Europa au murit din cauza căldurii (Ballester et al., 2023; Ballester et al., 2024). În 2023, au fost estimate aproape 48 000 de decese cauzate de căldură în întreaga Europă (Gallo et al., 2024). Impactul căldurii reprezintă, de asemenea, o povară suplimentară pentru sistemele de sănătate deja suprasolicitate din Europa. De exemplu, în Portugalia, internările zilnice în spitale au crescut cu 19 % în timpul zilelor cu valuri de căldură între 2000 și 2018 (Alho et al., 2024). Efectele încălzirii globale sunt deja resimțite: jumătate din decesele cauzate de căldură în Europa în vara anului 2022 au fost atribuite schimbărilor climatice antropice (Beck et al., 2024). Potrivit evaluării europene a riscurilor climatice, riscurile de căldură pentru populația generală se află deja la niveluri critice în Europa de Sud (AEM,2024b). 

În plus, caracteristicile mediului construit influențează expunerea populației la căldură. Aproape jumătate dintre spitalele și școlile din orașele europene se află în zone cu efecte puternice de insulă termică urbană (> 2 °C), ceea ce înseamnă că utilizatorii lor vulnerabili și personalul lor sunt expuși la temperaturi ridicate. 

Deteriorarea sănătății și a bunăstării în timpul valurilor de căldură poate reduce oferta de forță de muncă și productivitatea muncii și poate fi, de asemenea, asociată cu accidente de muncă și vătămări corporale. Această reducere conduce la efecte economice și financiare mai ample în regiunile cele mai afectate.

Efecte preconizate

Se preconizează că temperaturile ridicate și valurile de căldură vor crește în frecvență în viitor, în special în Europa de Sud. Evaluarea europeană a riscurilor climatice (EUCRA) descrie nivelul de risc pentru sănătatea umană cauzat de căldură în a doua jumătate a secolului ca fiind „catastrofal”, necesitând acțiuni urgente (AEM,2024b). Chiar dacă încălzirea globală este limitată la nivelul de 1,5 °C, se preconizează că 100 de milioane de persoane din UE și din Regatul Unit se vor confrunta anual cu valuri de căldură extreme până la sfârșitul secolului; o creștere de zece ori față de scenariul de referință din 1981-2010 (Naumann et al., 2020). 

Se preconizează că ponderea persoanelor în vârstă din UE cu vârsta de peste 65 de ani va crește de la 21,6 % în 2024 la 32,5 % până în 2100 (Eurostat, 2025), exacerbând riscul de expunere și mortalitate legate de căldură. Conform bazei de date din EUCRA, fără adaptare și având în vedere schimbările demografice preconizate, se preconizează că mortalitatea cauzată de căldură extremă în UE va crește de 10 ori sub nivelurile de încălzire globală de 1,5 °C, dar de peste 30 de ori la nivelurile de încălzire globală de 3 °C. Aceasta corespunde probabil sutelor de mii de decese atribuite căldurii până la sfârșitul secolului. Efectele asupra mortalității și morbidității vor fi cele mai ridicate în sudul Europei (AEM,2024b).

Prăspunsuri olicy

Prevenirea încălzirii necesită un portofoliu de acțiuni la diferite niveluri, inclusiv sisteme de avertizare meteorologică timpurie, consiliere publică și medicală în timp util, îmbunătățiri ale locuințelor și ale planificării urbane (de exemplu, asigurarea ecologizării urbane), asigurarea faptului că sistemele de sănătate și sociale sunt pregătite să acționeze și ajustarea condițiilor de muncă în perioadele de vreme caldă. La nivelul UE, Regulamentul (UE) 2022/2371 privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate consolidează planificarea pregătirii și a răspunsului statelor membre și al UE, inclusiv pentru evenimente legate de climă, cum ar fi căldura extremă.

Impactul căldurii asupra sănătății umane este recunoscut în marea parte a politicilor naționale de adaptare și a strategiilor naționale în domeniul sănătății. Cu toate acestea, potrivit evaluării europene a riscurilor climatice, nivelul de pregătire a politicilor pentru încălzire pentru Europa în ansamblu este evaluat ca fiind mediu, din cauza abordărilor diferite utilizate pentru a estima sarcina mortalității legate de căldură în toate statele membre și a aspectelor justiției sociale care lipsesc adesea din politicile de adaptare (AEM,2024b).

Planurile de acțiune pentru sănătate (HHAP) sunt recunoscute ca fiind un instrument-cheie pentru reducerea deceselor și prevenirea altor efecte asupra sănătății în perioadele cu temperaturi ridicate. Scopul unui HHAP este de a atribui responsabilități în cazul unei urgențe termice, precum și de a planifica atât acțiuni pe termen scurt (cum ar fi emiterea de alerte meteorologice și consiliere privind comportamentul), cât și îmbunătățiri pe termen lung în ceea ce privește locuințele și planificarea urbană pentru a reduce expunerea la căldură (OMS Europa, 2021). În 2024, 21 dintre țările SEE-38 dispuneau de planuri de acțiune privind sănătatea termică (HHAP), iar alte patru erau în curs de elaborare a unor astfel de planuri. Se recomandă dezvoltarea, evaluarea și revizuirea în continuare a HHAP, cu un accent deosebit pe populațiile vulnerabile, pentru a pregăti mai bine țările pentru viitoarele temperaturi extreme (AEM,2024c). Toate țările SEE-38 au semnat Declarația celei de a șaptea Conferințe ministeriale privind mediul și sănătatea („Declarația de la Budapesta”), în care s-au angajat să „elaboreze și să actualizeze planuri de acțiune privind sănătatea termică, pentru a preveni, a se pregăti și a răspunde în mod eficace la riscurile pentru sănătate legate de căldură, adaptând în același timp planificarea urbană pentru a aborda impactul efectelor insulelor termice urbane, ținând seama de competențele diferitelor niveluri de guvernanță” (OMS Europa, 2023).

Riscurile pentru sănătate legate de climă la locul de muncă, inclusiv stresul termic, sunt abordate în Cadrul strategic al UE privind sănătatea și siguranța la locul de muncă (2021-2027), care stabilește principalele priorități și domenii de intervenție pentru a asigura condiții de muncă sigure și sănătoase în fața provocărilor emergente, inclusiv a celor legate de schimbările climatice și de căldura la locul de muncă. În special în ceea ce privește temperaturile ridicate, EU-OSHA a publicat orientări privind căldura la locul de muncă în mai 2023. Comisia Europeană evaluează în prezent problema căldurii la locul de muncă în contextul revizuirii în curs a Directivei 89/654/CEE a UE privind locurile de muncă. În noiembrie 2024, Comitetul consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă a adoptat avizul „Schimbărileclimatice – condiții meteorologice extreme”,recomandând măsuri suplimentare privind căldura la locul de muncă. În decembrie 2024, Comitetul inspectorilor de muncă principali (SLIC) al Comisiei Europene a înființat un grup de lucru privind agenții fizici pentru a sprijini SLIC să promoveze coerența în asigurarea respectării directivelor UE privind SSM în ceea ce privește expunerea la riscuri fizice și în domeniul temperaturilor extreme și să identifice impactul schimbărilor climatice asupra securității și sănătății lucrătorilor în toate sectoarele.   

Abordarea cuprinzătoare a Comisiei Europene privind sănătatea mintală (2023) subliniază necesitatea de a lua în considerare factorii de stres legați de mediu și climă, cum ar fi căldura extremă, în abordarea sănătății mintale și a bunăstării în toate grupurile de populație.

Privind în perspectivă, pe baza primei EUCRA și a Comunicării Comisiei Europene privind gestionarea riscurilor climatice – protejarea oamenilor și a prosperității, viitoarea inițiativă europeană privind reziliența la schimbările climatice și gestionarea riscurilor este în curs de elaborare pentru a stabili o abordare mai ambițioasă, cuprinzătoare și coerentă a UE în ceea ce privește reziliența la schimbările climatice și pregătirea pentru acestea, care să acopere statele membre și nivelul UE. Inițiativa, planificată pentru adoptare spre sfârșitul anului 2026, va acorda prioritate protecției sănătății și bunăstării oamenilor ca răspuns la intensificarea riscurilor legate de schimbările climatice, inclusiv a căldurii extreme și prelungite, de exemplu prin asigurarea unor evaluări periodice ale riscurilor bazate pe date științifice și prin furnizarea de instrumente accesibile publicului și factorilor de decizie.

FInformații suplimentare

Referințe

Language preference detected

Do you want to see the page translated into ?

Exclusion of liability
This translation is generated by eTranslation, a machine translation tool provided by the European Commission.