eea flag

Mortalitatea globală cauzată de căldură pentru populațiile cu vârsta mai mare de 65 de ani.
Sursă: Watts et al., 2020

Probleme de sănătate

Creșterea preconizată a temperaturii medii și a frecvenței, intensității și duratei valurilor de căldură ar putea avea un impact grav asupra sănătății publice în regiunea europeană a OMS, în special în rândul persoanelor în vârstă și în orașe, din cauza efectului de insulă termică urbană. La nivel global, în ultimii 20 de ani, mortalitatea cauzată de căldură la persoanele în vârstă de peste 65 de ani aproape s-a dublat și a ajuns la aproximativ 300 000 de decese în 2018. Decesele în regiunea europeană a OMS au crescut cu peste 30 % în aceeași perioadă (Watts et al., 2020).

Vârsta, afecțiunile medicale preexistente și deprivarea socială sunt factori-cheie care fac ca persoanele să se confrunte cu mai multe efecte negative asupra sănătății legate de căldură și temperaturi extreme (Biroul regional pentru Europa al OMS, 2018). Alte grupuri vulnerabile expuse unui risc mai mare includ persoanele cu afecțiuni cronice (cum ar fi bolile cardiorespiratorii, tulburările sistemului endocrin, tulburările de sănătate mintală, tulburările metabolice și tulburările renale), femeile însărcinate, copiii mici, lucrătorii în aer liber, persoanele care trăiesc în mediul urban în medii defavorizate din punct de vedere social și economic, migranții și călătorii. Pe lângă schimbările climatice, îmbătrânirea populației și urbanizarea afectează puternic relația dintre temperaturi și sănătate în regiunea europeană a OMS (Biroul regional pentru Europa al OMS, 2021).

Efecte observate

Potențialul de expunere periculoasă la căldură extremă a crescut în ultimele decenii (AEM, 2017). Expunerea la căldură poate avea efecte directe, cum ar fi stresul termic sau deshidratarea, sau efecte indirecte, cum ar fi o agravare a bolilor cardiovasculare și respiratorii, boli renale sau tulburări electrolitice. Efectele directe ale căldurii apar în cea mai mare parte în aceeași zi și în următoarele 3 zile (Biroul regional pentru Europa al OMS, 2018). La nivel mondial, populațiile vulnerabile au înregistrat 475 de milioane de expuneri suplimentare la valurile de căldură în 2019, ceea ce s-a reflectat, la rândul său, în morbiditatea și mortalitatea excesive (Watts et al., 2020). În 2018, costul monetizat al mortalității cauzate de căldură în regiunea europeană a OMS a fost echivalent cu venitul mediu al 11 milioane de europeni (Watts et al., 2020). Studiile specifice orașelor au arătat o reducere a mortalității cauzate de căldură în orașele mediteraneene, dar nu și în orașele din nordul regiunii (Biroul regional pentru Europa al OMS, 2021).

Efecte preconizate

Proiecțiile pentru Europa indică faptul că numărul de zile cu niveluri ridicate de stres termic va crește peste tot în regiune (AEM, 2017), în timp ce impactul legat de căldură ar putea crește substanțial prin efectele combinate ale schimbărilor climatice, urbanizării și îmbătrânirii. În ultimul deceniu, o serie de studii științifice au furnizat proiecții ale impactului asupra sănătății legat de căldură pentru regiunea europeană a OMS la nivel local, subnațional și național. În consecință, probabilitatea valurilor de căldură a crescut pentru 31 de capitale europene, în timp ce toate zonele metropolitane europene vor fi mai vulnerabile la căldură extremă în deceniile următoare (Biroul regional pentru Europa al OMS, 2021). Amploarea efectelor căldurii asupra sănătății umane depinde de emisiile viitoare de gaze cu efect de seră, precum și de amploarea măsurilor preventive introduse în întreaga lume. Uniunea Europeană s-ar putea confrunta cu peste 100 000 de decese anuale suplimentare cauzate de căldură până la sfârșitul secolului, în cadrul unui scenariu de încălzire puternică. Numărul deceselor ar fi mult mai mic dacă creșterea temperaturii globale ar fi limitată la 2 °C. Astfel, limitarea încălzirii la sub 2 °C ar putea preveni mortalitatea și morbiditatea asociate căldurii (EASAC, 2019). Fără niveluri ridicate de adaptare, schimbările climatice vor crește în mod substanțial povara bolilor cauzată de căldură.

Prăspunsuri olici

Prevenirea încălzirii necesită un portofoliu de acțiuni la diferite niveluri, inclusiv sisteme meteorologice de avertizare timpurie, consiliere publică și medicală în timp util, îmbunătățiri ale locuințelor și ale planificării urbane și asigurarea faptului că sistemele de sănătate și sociale sunt pregătite să acționeze. Aceste acțiuni pot fi integrate într-un răspuns sistematic în materie de sănătate publică – un plan de acțiune privind căldura și sănătatea (HHAP). Țările se află în diferite stadii de pregătire, dezvoltare și punere în aplicare a HHAP. Biroul regional pentru Europa al OMS a efectuat un sondaj în 2019, care a analizat guvernanța și mecanismele instituționale pentru HHAP. Dintr-un total de 35 de țări care au participat la sondaj, 16 au indicat existența unui HHAP național, mai multe țări înființând HHAP la nivel subnațional sau municipal (Biroul regional pentru Europa al OMS, 2021).

Pagina Observatorului privind planurile naționale de acțiune în domeniul sănătății termice și sistemele de avertizare oferă o imagine de ansamblu a planurilor naționale (și a unora subnaționale) de acțiune în domeniul sănătății termice și a sistemelor de avertizare. Resurse suplimentare pentru îmbunătățirea capacității de a proteja populațiile de riscurile pentru sănătate evitabile ale căldurii extreme în climatul nostru în schimbare sunt furnizate de Rețeaua mondială de informare privind sănătatea termică, care este coordonată de Biroul comun pentru climă și sănătate al OMS/OMM.

Informațiisuplimentare

Referințe

Language preference detected

Do you want to see the page translated into ?

Exclusion of liability
This translation is generated by eTranslation, a machine translation tool provided by the European Commission.