eea flag

Așezări umane expuse riscului de dezghețare a permafrostului până în 2060

Sursă: Ramage et al., 2021

Harta prezintă așezările actuale (2017) pe permafrost (i) amenințate de dezghețarea permafrostului, unde oamenii vor trebui să se adapteze la schimbările legate de pierderea permafrostului până în 2060 (puncte maronii) și (ii) cele care vor rămâne așezări permafrost în 2060 (puncte verzi). Dintre toate așezările europene de permafrost, doar 2 așezări din Norvegia și mai puțin de jumătate din așezările existente în prezent în Groenlanda vor fi încă situate pe permafrost până în 2060.

Probleme de sănătate

Permafrostul este stratul de sol și rocă înghețat pe tot parcursul anului, care acoperă un sfert din emisfera nordică a Pământului. Acesta este acoperit de un „strat activ” de sol care se dezgheață și îngheață sezonier, poate sprijini creșterea plantelor și, în același timp, servește drept insolație care menține temperatura permafrostului sub 0 °C. În Europa, permafrostul se găsește în regiunile polare din zona arctică înaltă a Svalbardului și în părțile nordice ale țărilor nordice, precum și în munții de mare altitudine din țările nordice și din Alpi. Încălzirea globală provoacă dezghețarea permafrostului, care poate afecta negativ sănătatea umană prin mai multe căi, inclusiv calitatea apei, pericolele fizice, deteriorarea infrastructurii, eliberarea deșeurilor periculoase, agricultura, securitatea și siguranța alimentară și expunerea la agenți patogeni.

Calitatea apei

Dezghețul permafrostului eliberează apele subterane din solurile înghețate, schimbând căile hidrologice, creând mai multe scurgeri și afectând procesele de reîncărcare a apelor subterane. Dezghețarea permafrostului eliberează, de asemenea, oligoelemente stocate în mod natural (inclusiv mercur) și ioni majori în căile navigabile (Colombo et al., 2018; Lamontagne-Hallé et al., 2018). Acest lucru deteriorează calitatea apei potabile, care, dacă este consumată în cantități mari, poate duce la tulburări de dezvoltare, de imunitate și de reproducere, la neurotoxicitate, la cancer și la alte efecte asupra sănătății (OMS, 2022).

Pericole fizice, daune aduse infrastructurii și eliberarea de deșeuri periculoase

Degradarea și dezghețarea permafrostului pot provoca deplasarea resturilor înghețate și alunecări de teren, reprezentând o amenințare directă la adresa oamenilor. De asemenea, aceasta reduce stabilitatea infrastructurii (inclusiv a clădirilor, a drumurilor, a liniilor de cale ferată), ceea ce poate duce la un acces redus la servicii esențiale pentru comunitățile deja îndepărtate. Acest lucru poate avea un impact grav asupra mijloacelor de subzistență ale comunităților locale, conducând la efecte asupra sănătății mintale (Bell et al., 2010) și fizice, inclusiv vătămări și decese (IPCC, 2022). Dezghețarea permafrostului poate, de asemenea, să destabilizeze siturile industriale (inclusiv infrastructura de depozitare și eliminare a deșeurilor) și să provoace daune depozitelor de deșeuri, siturilor de foraj, rezervoarelor de stocare și conductelor, reprezentând astfel amenințări la adresa sănătății oamenilor. În plus, pot fi eliberate și substanțe periculoase, inclusiv deșeuri chimice și radioactive, depozitate anterior în permafrost (Langer et al., 2023). Contactul cu aceste materiale periculoase poate duce la o serie de riscuri pentru sănătate, inclusiv boală cauzată de radiații, cancer și deficiențe fiziologice (Miner et al., 2021).

Agricultură, securitate și siguranță alimentară

Modificările aduse permafrostului afectează agricultura și creșterea renilor, ceea ce are un impact direct asupra mijloacelor de subzistență ale comunităților locale care se bazează pe aceste practici, conducând la niveluri ridicate de stres și la o sănătate mintală precară, precum și la o sănătate fizică precară din cauza disponibilității reduse a apei și a alimentelor (Jungsberg et al., 2022). Dezghețarea permafrostului poate duce, de asemenea, la contaminarea alimentelor și la bolile asociate cu transmitere alimentară în comunitățile locale, datorită eficacității mai scăzute a permafrostului pentru refrigerarea naturală a alimentelor (Parkinson and Evengård, 2009).

Mercurul eliberat prin dezghețarea permafrostului poate prezenta, de asemenea, riscuri pentru sănătate prin intermediul lanțului alimentar, deoarece mercurul metil neurotoxinic foarte puternic se acumulează în pești și mamifere artice, cum ar fi focile (OMS, 2017). Persoanele care trăiesc în regiunea arctică sunt deosebit de expuse riscului de otrăvire cu mercur și bolilor neurologice și de dezvoltare asociate (cum ar fi boala Minamata), deoarece peștii și mamiferele artice constituie o mare parte din alimentație (Nedkvitne et al., 2021).

Expunerea crescută la agenți patogeni

Dezghețarea permafrostului poate duce, de asemenea, la creșterea expunerii la agenți patogeni, atât direct prin eliberarea de agenți patogeni congelați anterior în permafrost (Miner et al., 2021), cât și indirect prin îmbunătățirea condițiilor de transmitere a bolilor (de exemplu, solurile umede sau de tip mlaștină favorizează condițiile de reproducere a țânțarilor și extinderea bolilor transmise de vectori; apă mai bogată în nutrienți ca urmare a dezghețării permafrostului crește virulența patogenă la pești și crește riscul de boli cu transmitere prin alimente) (Wu et al., 2022; Wedekind et al., 2010). Anii deosebit de calzi au fost asociați cu riscuri crescute de eliberare a bacteriilor antrax înghețate anterior și a focarelor de antrax, o amenințare gravă atât pentru sănătatea umană, cât și pentru efectivele de animale (și anume, sursa lor de venit) ale comunităților de turme arctice (Stella et al., 2020).

Efecte observate

Temperaturile permafrostului au crescut în majoritatea zonelor de la începutul anilor 1980 din cauza creșterii temperaturii aerului și a modificărilor stratului de zăpadă (IPCC, 2022). Degradarea generalizată a permafrostului a fost observată în special în sudul Arcticii, în țările nordice. Cu toate acestea, nu există o evaluare sistematică la nivel european a impactului dezghețului permafrostului asupra populației din Europa și, în schimb, există dovezi în cea mai mare parte sporadice. În regiunea arctică înaltă a Europei, dezghețarea permafrostului afectează în principal sănătatea umană prin impactul asupra comunității și a mijloacelor de subzistență, prin impactul fizic și mental al calității compromise a apei, al expunerii la agenți patogeni, al amenințărilor la adresa siguranței și securității alimentare și al daunelor aduse infrastructurii, dar există dovezi limitate înregistrate ale acestor efecte. În regiunile de mare altitudine din țările nordice și din Alpi, efectele observate ale dezghețului permafrostului asupra sănătății se referă în principal la daunele aduse infrastructurii, inclusiv la structurile de apărare împotriva avalanșelor și la căderile de pietre (Fischer et al., 2012; Ravanel et al., 2017), deoarece zonele afectate sunt adesea zone de agrement, mai degrabă decât așezări comunitare. În iulie 2022, dezghețarea permafrostului montan înalt a dus la prăbușirea ghețarului Marmolada din nordul Alpilor italieni, ucigând 11 persoane și rănind 8 (Bondesan și Francese, 2023).

Efecte preconizate

Din cauza încălzirii globale, este probabil ca aproximativ 70-75% din populația și infrastructura aflate în prezent în zona permafrostului să fie afectate de dezghețarea permafrostului aproape de suprafață până în 2050 (Hjort et al., 2018). Evaluările cantitative ale viitoarelor efecte ale dezghețului permafrostului sunt rare, dar studiile care există menționează efecte precum modificarea căilor de curgere a râurilor și a scurgerilor de apă (Rogger et al., 2017), căderea de pietre în zonele montane (Mourey și Ravanel, 2017), deteriorarea calității apei ca urmare a contaminării industriale (Langer et al., 2023) și creșterea eliberării de mercur din permafrostul emisferei nordice, și anume cel mai mare rezervor de mercur din lume (Schuster et al., 2018). Se preconizează, de asemenea, că dezghețarea permafrostului va exacerba focarele de boli, ceea ce va afecta sănătatea umană și animală, precum și mijloacele de subzistență și bunăstarea populațiilor din nordul Europei (Stella et al., 2020).

Prăspunsuri olici

Răspunsurile politice actuale din UE abordează în principal fenomenul de dezghețare a permafrostului, mai degrabă decât impactul său specific asupra sănătății. Angajamentele de atenuare a dezghețului permafrostului și a impactului său asupra mediului, climei și societății sunt incluse în Pactul verde al UE și prin politica UE privind regiunea arctică. Proiectul NUNATARYUK, finanțat de UE, abordează aceste angajamente prin investigarea modului în care dezghețarea permafrostului pe uscat, de-a lungul coastei și sub mare modifică climatul global și viața oamenilor din regiunea arctică. Pentru a aborda în mod eficace impactul dezghețării permafrostului asupra sănătății la nivelul UE sau la nivel național prin acțiuni de adaptare, ar fi util să se dobândească mai multe cunoștințe (cantitative) privind comunitățile expuse riscului și căile lor de expunere la dezghețarea permafrostului.

Informațiisuplimentare

Referințe

Language preference detected

Do you want to see the page translated into ?

Exclusion of liability
This translation is generated by eTranslation, a machine translation tool provided by the European Commission.