All official European Union website addresses are in the europa.eu domain.
See all EU institutions and bodiesFaceți clic în imagine pentru a accesa prognoza indicelui UV de patru zile de către serviciul Copernicus de monitorizare a atmosferei
Probleme de sănătate
Arsuri solare (adică înroșirea pielii; sau eritemul solar) și bronzarea sunt cele mai cunoscute efecte asupra sănătății umane ale expunerii excesive la ultraviolete (UV) (DWD, 2015). Expunerea cronică la radiații UV poate provoca modificări degenerative ale celulelor, țesuturilor fibroase și vaselor de sânge, care pe parcursul vieții pot duce la cancer de piele non-melanom. Expunerea periodică la doze mari de UV care cauzează arsuri solare, în special în copilărie, este legată de melanom (malign) (tip mai grav de cancer de piele, una dintre cauzele decesului din cauza cancerului) (DWD, 2015), în special în rândul celor cu tipuri de piele predispuse la arsură (IARC, n.d.).
Expunerea prelungită la radiații UV joacă un rol în dezvoltarea cataractei și a altor boli oculare responsabile pentru o proporție mare de deficiențe de vedere la nivel mondial. Pot apărea, de asemenea, reacții anormale ale pielii datorate sensibilității la lumină, cum ar fi fotodermatozele și reacțiile fototoxice la medicamente (Lucas et al., 2019).
Cu toate acestea, cantități mici de radiații UV sunt esențiale în sinteza vitaminei D necesare pentru sănătatea oaselor (SERC, n.d.) și funcția imună, cu beneficii pentru boli de piele, cum ar fi psoriazisul (Lucas et al., 2019). Prin urmare, expunerea moderată la lumina soarelui este benefică pentru sănătate, în special în latitudini geografice mai mari. OMS et al. (2002) „Global Solar UV Index – A Practical Guide” rezumă efectele expunerii la radiații UV asupra sănătății.
Efecte observate
Incidența melanomului malign la populațiile cu piele deschisă a crescut în ultimele decenii, în mare parte în asociere cu obiceiurile personale în ceea ce privește expunerea la soare (DWD, 2015; Lucas et al., 2019). La nivel mondial, 76 % din cazurile noi de melanom ar putea fi atribuite radiațiilor ultraviolete, în principal în America de Nord, Europa și Oceania (Hiatt și Beyeler, 2021). În Europa, Norvegia, Țările de Jos, Danemarca, Suedia și Germania au avut cea mai mare rată de cazuri noi de melanom la 100,000 de locuitori în Europa în 2018 (WCRF, n.d.). Melanomul provoacă anual peste 20,000 de vieți în Europa (Forsea, 2020). În plus față de impactul asupra pielii, expunerea prelungită la radiații UV este legată de o proporție mare de deficiențe de vedere la nivel mondial (Lucas et al., 2019).
Efecte preconizate
Radiațiile UV sunt, în general, afectate de schimbările în ozonul stratosferic și de schimbările climatice globale. Scăderea ozonului stratosferic permite mai mult UV-B (care are o frecvență mai mare decât UV-A, prin urmare este mai dăunător pentru noi) să ajungă la suprafața Pământului. În schimb, creșterea acoperirii norilor, a poluării, a prafului, a fumului de la incendiile de vegetație și a altor particule din aer și din apă legate de schimbările climatice scade pătrunderea luminii UV (SERC, n.d.).
În Europa, tendințele radiațiilor UV au variat semnificativ în ultimele decenii. În timp ce o tendință de creștere a radiațiilor UV a fost observată în Europa de Sud și Centrală începând cu anii 1990, aceasta a scăzut la latitudini mai mari, aerosolii (particule mici solide sau lichide în aer) și acoperirea cu nori afectând aceste tendințe. În Europa Centrală, în perioada 1947-2017, schimbările în aerosoli s-au dovedit a fi principalul motor al variațiilor decadale ale radiațiilor solare de suprafață care ajung la suprafața Pământului (Wild et al., 2021). Datele înregistrate la patru stații europene în perioada 1996-2017 arată, de asemenea, că schimbările pe termen lung ale razelor UV nu sunt determinate numai de modificările aerosolilor, ci și de schimbările în nori și albedo de suprafață (proporția luminii solare reflectată de suprafața pământului), în timp ce schimbările în ozonul total joacă un rol mai puțin semnificativ (Fountoulakis et al., 2019). În Europa de Est, între 1979-2015, scăderea atât a ozonului total, cât și a norosului a dus la o creștere a radiațiilor UV zilnice la nivelul solului, care ar putea afecta pielea umană (doza zilnică eritemică) cu până la 5-8 % pe deceniu (Chubarova et al., 2020).
Schimbările climatice modifică expunerea la UV și afectează modul în care oamenii și ecosistemele reacționează la UV. Pentru țările nordice, perioadele excepțional de lungi de cer senin și condițiile uscate și calde înregistrate par a fi principala cauză a valorilor neobișnuit de ridicate ale UVI în vara anului 2018. Astfel de condiții excepționale fac parte din valurile de căldură record care au afectat părți mari din Europa Centrală și de Nord și au avut loc mai frecvent în ultimele decenii. Legătura care stă la baza schimbărilor climatice care determină încălzirea arctică și creșterea valurilor de căldură este în curs de investigare (Bernhard et al., 2020).
Viitoarele proiecții regionale de radiații UV în contextul schimbărilor climatice depind în principal de tendințele norilor, de tendințele aerosolilor și vaporilor de apă și de ozonul stratosferic. Pentru Europa Centrală, raportul de evaluare 6 al IPCC atribuie un nivel scăzut de încredere unei creșteri a radiațiilor de suprafață, în special din cauza dezacordului în ceea ce privește acoperirea cu nori la nivelul modelelor globale și regionale, precum și a vaporilor de apă. Cu toate acestea, studiile regionale și globale indică faptul că există o încredere medie în creșterea radiațiilor în Europa de Sud și în scăderea radiațiilor în Europa de Nord (Ranasinghe et al., 2021).
În plus, creșterea temperaturilor asociate cu schimbările climatice duce la schimbări comportamentale, cum ar fi creșterea timpului în aer liber și eliminarea îmbrăcămintei de protecție care duce la mai multă expunere la radiații UV și cancer de piele decât la temperaturi mai scăzute. Cu toate acestea, atunci când temperaturile sunt foarte ridicate, oamenii petrec mai puțin timp afară decât o fac cu creșteri mici ale temperaturii, reducând astfel expunerea la radiațiile UV. Deși comportamentele sociale sunt greu de prezis, efectele comportamentului uman ca răspuns la creșterea temperaturii sunt probabil un factor mai important pentru ratele de cancer de piele decât creșterea radiațiilor UV în sine (Hiatt și Beyeler, 2020).
Prăspunsuri la olicie
Prevenirea efectelor negative ale UV asupra sănătății include o abordare bidirecțională în politică, care vizează reducerea radiațiilor UV în sine, pe de o parte, și sensibilizarea cu privire la riscurile pentru sănătate generate de expunerea la UV, pe de altă parte. În primul rând, Protocolul de la Montreal din 1987 (UNEP 2018) și „Regulamentul UE privind ozonul” din 2009 vizează reducerea epuizării ozonului stratosferic. Aceste politici au condus la reducerea consumului de substanțe care diminuează stratul de ozon la nivel mondial și în UE, care și-a îndeplinit deja obiectivele în conformitate cu Protocolul de la Montreal, dar continuă în mod activ eliminarea treptată a acestuia. Prin urmare, amploarea găurii de ozon (adică partea stratosferei din Antarctica cel mai grav epuizată de ozon) pare să se diminueze. Cu toate acestea, trebuie depuse mai multe eforturi pentru a reduce utilizarea globală a substanțelor care diminuează stratul de ozon (SEE, 2021).
În al doilea rând, la nivel internațional se desfășoară campanii educaționale care vizează sensibilizarea cu privire la pericolele asociate expunerii excesive la UV. De exemplu, Programul INTERSUN (o colaborare între OMS, Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu, Organizația Meteorologică Mondială, Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului și Comisia internațională pentru protecția împotriva radiațiilor neionizante) promovează și evaluează cercetarea privind efectele radiațiilor UV asupra sănătății și elaborează un răspuns adecvat prin orientări, recomandări și diseminarea informațiilor (OMS, N.D.). În 2006, Comisia Europeană a introdus o recomandare privind etichetarea produselor de protecție solară pentru a permite consumatorilor să facă alegeri în cunoștință de cauză (2006/647/CE).
La nivel național, multe state membre ale UE furnizează previziuni privind indicele UV (UVI) și sfaturi de sănătate asociate. UVI este adesea raportat în timpul lunilor de vară, împreună cu prognoza meteo în ziare, la televizor și la radio. Previziunile UVI în limbile naționale sunt disponibile pentru multe țări europene din serviciile lor meteorologice (a se vedea exemplele de aici). Telespectatorii UVI în limba engleză și pentru întreaga Europă sunt disponibili, de exemplu, de la Serviciul Meteorologic German, Serviciul Olandez de Monitorizare a Emisiilor Troposferice șiInstitutul Meteorologic Finlandez.
Referințe
Bernhard, G.H. et al. (2020) Efectele asupra mediului ale epuizării stratosferice a ozonului, radiațiilor UV și interacțiunilor cu schimbările climatice: Grupul de evaluare a efectelor asupra mediului al UNEP, actualizare 2019. Științe fotochimice și fotobiologice 19, nr. 5: 542-84. https://doi.org/10.1039/D0PP90011G.
Chubarova, N.E. et al. (2020) Efectele ozonului și norilor asupra variabilității temporare a radiațiilor UV de suprafață și a resurselor UV asupra Eurasiei de Nord derivate din măsurători și modelare. Atmosfera 11, nr. 1: 59. https://doi.org/10.3390/atmos11010059.
DWD (2015) Indicele UV Global Solar și efectele asupra sănătății ale expunerii la UV
Recomandarea2006/647/CE a Comisiei Europene din 22 septembrie 2006 privind eficacitatea produselor de protecție solară și mențiunile referitoare la acestea.
AEM (2021). Consumul de substanțe care diminuează stratul de ozon. Evaluarea indicatorilor.
Fountoulakis, I. et al (2019). Radiațiile solare UV într-un climat în schimbare: Tendințe în Europa și semnificația monitorizării spectrale în Italia. Medii 7 https://doi.org/10.3390/environments7010001.
ForSea, A.-M. (2020) Melanoma Epidemiology and Early Detection in Europe: Diversitate și disparități (2020). Dermatologie Practică și Conceptuală: e2020033. https://doi.org/10.5826/dpc.1003a33.
Hiatt, R.A. și Beyeler, N. (2020) Cancer and Climate Change. Lancet Oncology 21, e519-27. https://doi.org/10.1016/S1470-2045(20)30448-4.
- Lucas R.M. et al. (2019). Sănătatea umană în raport cu expunerea la radiații ultraviolete solare sub ozonul stratosferic și clima în schimbare. Științe fotochimice și fotobiologice 18(3):641-680. https://doi.org/10.1039/C8PP90060D.
Ranasinghe, R. et al (2021) Climate Change Information for Regional Impact and for Risk Assessment (Informații privind schimbările climatice pentru impactul regional și pentru evaluarea riscurilor). În: Schimbările climatice 2021: Baza științei fizice. Contribuția Grupului de lucru I la cel de-al șaselea raport de evaluare al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice. Cambridge University Press. În presă.
SERC (Smithsonian Environmental Research Center) (n.d.). Modificări ale radiațiilor ultraviolete.
UNEP (Programul Națiunilor Unite pentru Mediu) (2018). Protocolul de laMontreal. OzonAction.
WCRF (Fondul Mondial de Cercetare a Cancerului) (n.d.). Statistici privind cancerul de piele.
Wild, M. et al. (2021) Evidence for Clear-Sky Dimming and Brightening in Central Europe (Evidence for Clear-Sky Dimming and Brightening in Central Europe). Scrisorile de cercetare geofizică 48, e2020GL092216, https://doi.org/10.1029/2020GL092216
OMS (Organizația Mondială a Sănătății) (n.d.) Programul INTERSUN
Cine și alții. (2002) Global Solar UV Index. Un ghid practic. O recomandare comună a Organizației Mondiale a Sănătății, a Organizației Meteorologice Mondiale, a Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu și a Comisiei internaționale pentru protecția împotriva radiațiilor neionizante.
Linkuri către informații suplimentare
- Articole din Catalogul de resurse
Language preference detected
Do you want to see the page translated into ?