eea flag

Faceți clic în imagine pentru a accesa prognoza privind indicele UV pe patru zile realizată de Serviciul Copernicus de monitorizare a atmosferei

Probleme de sănătate

Arsuri solare (și anume înroșirea pielii; sau eritemul solar) și bronzarea sunt cele mai cunoscute efecte asupra sănătății umane ale expunerii excesive la ultraviolete (UV) (DWD, 2015). Expunerea cronică la radiațiile UV poate provoca modificări degenerative ale celulelor, țesuturilor fibroase și vaselor de sânge, care pe parcursul unei vieți pot duce la cancer de piele non-melanom. Expunerea periodică la doze mari de radiații UV care cauzează arsuri solare, în special în copilărie, este legată de melanom (malign) (tip mai grav de cancer de piele, una dintre cauzele de deces cauzate de cancer) (DWD, 2015), în special în rândul celor cu tipuri de piele predispuse la arsuri (IARC, n.d.).

Expunerea prelungită la radiațiile UV joacă un rol în dezvoltarea cataractei și a altor boli oculare responsabile pentru o mare parte a deficiențelor de vedere la nivel mondial. Pot apărea, de asemenea, reacții cutanate anormale datorate sensibilității la lumină, cum ar fi fotodermatozele și reacțiile fototoxice la medicamente (Lucas et al., 2019).

Cu toate acestea, cantități mici de radiații UV sunt esențiale în sinteza vitaminei D necesară pentru sănătatea oaselor (SERC, n.d.) și funcția imună cu beneficii pentru bolile de piele, cum ar fi psoriazisul (Lucas et al., 2019). Prin urmare, expunerea moderată la lumina soarelui este benefică pentru sănătate, în special în latitudinile geografice mai mari. OMS și colab. (2002) „Globalsolar UV Index – A Practical Guide” (Indicele UV solar global – Ghid practic)sintetizează efectele expunerii la radiații UV asupra sănătății.

Efecte observate

Incidența melanomului malign la populațiile cu piele deschisă la culoare a crescut în ultimele decenii, în mare parte în asociere cu obiceiurile personale legate de expunerea la soare (DWD, 2015; Lucas et al., 2019). La nivel mondial, 76 % din cazurile noi de melanom ar putea fi atribuite radiațiilor ultraviolete, în principal în America de Nord, Europa și Oceania (Hiatt și Beyeler, 2021). În Europa, Norvegia, Țările de Jos, Danemarca, Suedia și Germania au avut cea mai mare rată de cazuri noi de melanom la 100.000 de locuitori din Europa în 2018 (WCRF, n.d.). Melanomul provoacă anual moartea a peste 20 000 de persoane în Europa (Forsea, 2020). Pe lângă impactul asupra pielii, expunerea prelungită la radiațiile UV este legată de o mare parte a deficiențelor de vedere la nivel mondial (Lucas et al., 2019).

Efecte preconizate

Radiațiile UV sunt în general afectate de schimbările din stratul de ozon stratosferic și de schimbările climatice globale. Scăderea stratului de ozon stratosferic permite unei cantități mai mari de UV-B (care are o frecvență mai mare decât UV-A și, prin urmare, este mai dăunătoare pentru noi) să ajungă la suprafața Pământului. În schimb, creșterea stratului de nori, a poluării, a prafului, a fumului de la incendiile forestiere și a altor particule din aer și din apă legate de schimbările climatice scade penetrarea luminii UV (SERC, n.d.).

În întreaga Europă, tendințele privind radiațiile UV au variat semnificativ în ultimele decenii. În timp ce o tendință de creștere a radiațiilor UV a fost observată în sudul și centrul Europei începând cu anii 1990, aceasta a scăzut la latitudini mai mari, cu aerosoli (mici particule solide sau lichide în aer) și acoperirea cu nori care afectează aceste tendințe. În Europa Centrală, în perioada 1947-2017, s-a constatat că modificările aerosolilor sunt principalul factor determinant al variațiilor decadale ale radiației solare de suprafață care ajung la suprafața Pământului (Wild et al., 2021). Datele înregistrate la patru stații europene în perioada 1996-2017 arată, de asemenea, că modificările pe termen lung ale UV nu sunt determinate numai de modificările aerosolilor, ci și de modificările tulbureții și ale albedoului de suprafață (proporția luminii solare reflectate de suprafața pământului), în timp ce modificările ozonului total joacă un rol mai puțin semnificativ (Fountoulakis et al., 2019). În Europa de Est, în perioada 1979-2015, scăderea atât a ozonului total, cât și a tulbureții a condus la o creștere a radiațiilor UV zilnice la nivelul solului care ar putea afecta pielea umană (doza zilnică eritemică) cu până la 5-8% pe deceniu (Chubarova et al., 2020).

Schimbările climatice modifică expunerea la radiațiile UV și afectează modul în care oamenii și ecosistemele reacționează la acestea. Pentru țările nordice, perioadele excepțional de lungi de cer senin și condițiile secetoase și calde înregistrate par să fie principala cauză a valorilor neobișnuit de ridicate ale UVI în vara anului 2018. Astfel de condiții excepționale fac parte din valurile de căldură record care au afectat părți mari din Europa Centrală și de Nord și au apărut mai frecvent în ultimele decenii. Legătura care stă la baza schimbărilor climatice care induc încălzirea arctică și creșterea valurilor de căldură este în curs de investigare (Bernhard et al., 2020).

Viitoarele proiecții regionale privind radiațiile UV în contextul schimbărilor climatice depind în principal de tendințele norilor, de tendințele aerosolilor și ale vaporilor de apă și de ozonul stratosferic. Pentru Europa Centrală, Raportul de evaluare 6 al IPCC atribuie un grad scăzut de încredere unei creșteri a radiațiilor de suprafață, în special din cauza dezacordului în ceea ce privește acoperirea cu nori a modelelor globale și regionale, precum și a vaporilor de apă. Cu toate acestea, studiile regionale și globale indică faptul că există o încredere medie în creșterea radiațiilor în Europa de Sud și în scăderea radiațiilor în Europa de Nord (Ranasinghe et al., 2021).

În plus, temperaturile în creștere asociate cu schimbările climatice duc la schimbări comportamentale, cum ar fi creșterea timpului petrecut în aer liber și eliminarea îmbrăcămintei de protecție, ceea ce duce la o expunere mai mare la radiațiile UV și la cancere de piele decât în cazul temperaturilor mai scăzute. Cu toate acestea, atunci când temperaturile sunt foarte ridicate, oamenii petrec mai puțin timp afară decât o fac cu creșteri mici ale temperaturii, reducând astfel expunerea la radiațiile UV. Deși comportamentele sociale sunt greu de prevăzut, este probabil ca efectele comportamentului uman ca răspuns la creșterea temperaturii să fie un factor mai important pentru ratele de cancer de piele decât creșterea radiației UV în sine (Hiatt și Beyeler, 2020).

Prăspunsuri olici

Prevenirea efectelor negative ale UV asupra sănătății include o abordare în două direcții a politicii, care vizează reducerea radiațiilor UV în sine, pe de o parte, și creșterea gradului de conștientizare a riscurilor pentru sănătate cauzate de expunerea la UV, pe de altă parte.  În primul rând, Protocolul de la Montreal din 1987 (UNEP 2018) și „Regulamentul UE privind ozonul” din 2009 vizează reducerea epuizării ozonului stratosferic. Aceste politici au condus la reducerea consumului de substanțe care diminuează stratul de ozon la nivel mondial și în UE, care și-a îndeplinit deja obiectivele în conformitate cu Protocolul de la Montreal, dar continuă în mod activ eliminarea treptată a acestuia. Prin urmare, amploarea găurii din stratul de ozon (și anume partea stratosferei de deasupra Antarcticii care a fost cel mai grav afectată de ozon) pare să se stabilizeze. Cu toate acestea, trebuie depuse mai multe eforturi pentru a reduce utilizarea la nivel mondial a substanțelor care diminuează stratul de ozon (AEM, 2021).

În al doilea rând, la nivel internațional se desfășoară campanii educaționale menite să sensibilizeze publicul cu privire la pericolele asociate expunerii excesive la UV. De exemplu, Programul INTERSUN (o colaborare între OMS, Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu, Organizația Meteorologică Mondială, Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului și Comisia Internațională pentru Protecția împotriva Radiațiilor Neionizante) promovează și evaluează cercetarea privind efectele radiațiilor UV asupra sănătății și dezvoltă un răspuns adecvat prin orientări, recomandări și diseminarea informațiilor (OMS, ND). În 2006, Comisia Europeană a introdus o recomandare privind etichetarea produselor de protecție solară pentru a permite consumatorilor să facă alegeri în cunoștință de cauză (2006/647/CE).

La nivel național, multe state membre ale UE furnizează prognoze privind indicele UV (UVI) și recomandări asociate în materie de sănătate. UVI este adesea raportat în timpul lunilor de vară, împreună cu prognoza meteo în ziare, la TV și la radio. Prognozele UVI în limbile naționale sunt disponibile pentru multe țări europene prin intermediul serviciilor lor meteorologice (a se vedea exemplele aici). telespectatorii UVI în limba engleză și pentru întreaga Europă sunt disponibili de la Serviciul Meteorologic German , Serviciul de monitorizare a emisiilor troposferice din Olanda și Institutul Meteorologic Finlandez.

Informațiisuplimentare

Referințe

Language preference detected

Do you want to see the page translated into ?

Exclusion of liability
This translation is generated by eTranslation, a machine translation tool provided by the European Commission.