Boli cu transmitere vectorială

Climate Suitability for the transmission of Dengue - Change in the vectorial capacity for the transmission of dengue from a 1950-1959 baseline, by vector (Aptitudinea climatică pentru transmiterea febrei denga - Modificarea capacității vectoriale pentru transmiterea febrei denga de la o bază 1950-1959, prin vector).
_{Sursă: Watts, N., et al., 2021
Notă: Datele se referă la regiunea europeană a OMS}

Probleme de sănătate

Condițiile climatice (temperatură, umiditate și niveluri de precipitații) limitează distribuția geografică și sezonieră a bolilor infecțioase, iar vremea afectează calendarul și intensitatea focarelor de boli. Vectorii purtători de boli cu relevanță deosebită pentru Europa sunt țânțarii Aedes albopictus (un vector pentru chikungunya, dengue și dirofilariasis), țânțarii Aedes aegypti (un vector pentru chikungunya, dengue, febra galbenă și zika), țânțarii Culex (un vector pentru febra West Nile), muștele de nisip Phlebotomus (un vector pentru leishmaniasis) și căpușele Ixodes ricinus (un vector pentru borrelioza Lyme și encefalita transmisă de căpușe). Pe lângă factorii climatici, riscurile de boli regionale sunt, de asemenea, afectate de factori precum utilizarea terenurilor, controlul vectorilor, comportamentul uman, comerțul și călătoriile la nivel mondial și capacitățile de sănătate publică.

Efecte observate

Temperaturile mai ridicate au permis multor vectori purtători de boli să își extindă distribuția către nord și către altitudini mai mari în Europa. Focare locale de febră denga , chikungunya, West Nile și chiar malarie au apărut în sudul și sud-estul Europei în ultimii ani (mai ales din 2010). O mai bună adecvare climatică pentru vectorii bolii a contribuit la apariția acestor focare.

Dengue duce în cea mai mare parte la o boală febrilă, dar formele severe includ febra hemoragică și moartea. Cazurile de febră denga transmise local în Europa continentală, unde A. albopictus este prezent, continuă să apară cu o frecvență mai mare. Până în 2010, Europa a fost indemnă de transmiterea autohtonă a febrei denga de la izbucnirea epidemiei din 1927/28 în Grecia, cu 82 de ani în urmă. Primele rapoarte privind cazurile de febră denga contractate la nivel local în ultima perioadă au avut loc în Croația și Franța în 2010. De atunci, au apărut focare sporadice în 2013, 2014, 2015, 2018, 2019 și 2020 în Franța, Spania și Italia. O ipoteză cu privire la motivul pentru care frecvența acestor focare pare să crească este că schimbările climatice din sudul Europei au îmbunătățit adecvarea climatică pentru A. albopictus. Deși adecvarea medie pentru febra denga a rămas scăzută în Europa, 2018 a fost anul cel mai potrivit înregistrat până în prezent pentru ambele specii-vectori din această regiune, cu o modificare față de scenariul de referință din anii 1950 de 25 % pentru A. aegypti și de 60 % pentru A. albopictus. Tendințe în creștere pot fi observate în toate țările UE.

Encefalita transmisă de căpușe (TBE) și borelioza Lyme (boala Lyme) sunt cele mai importante două boli transmise de căpușe în Europa, ambele fiind transmise în principal de Ixodes ricinus. Mai multe țări europene au raportat că Ixodes ricinus au migrat spre nord și la altitudini mai mari. Lyme are o incidență raportată de aproximativ 65 000 de cazuri pe an în UE. Raportarea anuală medie a cazurilor de TBE a crescut cu aproximativ 400 % în zonele endemice europene în ultimii 30 de ani, deși acest lucru este aproape sigur rezultatul unor metode de detectare și diagnostic mai solide. O incidență ridicată a ambelor boli este corelată cu ierni blânde și veri calde și umede.

Efecte preconizate

Se preconizează că un climat de încălzire va extinde zona adecvată pentru transmiterea bolilor transmise prin vectori în Europa, în principal spre nord. Analizele detaliate pentru infecțiile cu virusul West Nile, Dengue și Chikungunya sugerează că expansiunea ar avea loc în principal la marginea regiunilor actuale de transmitere. Cu toate acestea, într-un scenariu cu emisii ridicate în^{secolul al XXI-lea,} o mare parte din sudul Europei riscă să fie invadată de Aedes aegypti care transmite dengue.

Prăspunsuri olici

Îmbunătățirea serviciilor de sănătate publică poate contracara extinderea vectorilor bolii, cum ar fi vectorii țânțarilor Aedes, pe termen scurt și mediu, dar schimbările climatice vor face ca aceste eforturi să fie din ce în ce mai dificile și mai costisitoare. Prezența unor sisteme eficiente de asistență medicală și schimbările în utilizarea terenurilor ar trebui să fie suficiente pentru a preveni restabilirea malariei în Europa, în ciuda creșterii gradului de adecvare climatică.

Referințe

• EASAC, 2019, The imperative of climate action to protect human health in Europe (Imperativul acțiunilor climatice pentru protejarea sănătății umane în Europa), raportul de politică nr. 38 al EASAC, Consiliul consultativ științific al Academiilor Europene.

• Lillepold, K., et al., 2019, „More arboviral disease outbreaks in continental Europe due to the warming climate?” (Mai multe focare de boli arbovirale în Europa continentală din cauza încălzirii climei?), Journal of Travel Medicine 26(5), p. taz017 (DOI: 10.1093/jtm/taz017).

• Liu-Helmersson, J., et al., 2019, „Climate change may enable Aedes aegypti infestation in major European cities by 2100” (Schimbările climatice pot permite infestarea cu Aedes aegypti în marile orașe europene până în 2100), Environmental Research 172, p. 693-699 (DOI: 10.1016/j.envres.2019.02.026).

• Semenza, J. C. și Suk, J. E., 2018, „Vector-borne diseases and climate change: o perspectivă europeană”, FEMS Microbiology Letters 365(2) (DOI: 10.1093/femsle/fnx244).

• Watts, N., et al., 2021, „The 2020 report of The Lancet Countdown on health and climate change: răspunsul la crizele convergente”, The Lancet 397(10269), p. 129-170.

• OMS Europa, 2018, Public health and climate adaptation policies in the European Union (Politicile de sănătate publică și de adaptare la schimbările climatice în Uniunea Europeană), Biroul regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății, Copenhaga.