Activitățile Biroului regional pentru Europa al OMS privind schimbările climatice și sănătatea

Viziune și angajament politic

Biroul Regional pentru Europa al OMS (OMS/Europa) este unul dintre cele șase birouri regionale ale Organizației Mondiale a Sănătății, care deservește cele 53 de state membre ale regiunii europene a OMS. În această calitate, OMS/Europa lucrează la identificarea opțiunilor de politică pentru prevenirea, pregătirea și răspunsul la efectele schimbărilor climatice asupra sănătății. Acesta sprijină statele membre în selectarea și punerea în aplicare a celor mai adecvate strategii, politici și măsuri. OMS/Europa colaborează cu o serie de părți interesate din domeniul sănătății publice din regiune pentru a asigura acțiuni coordonate în ceea ce privește elaborarea și punerea în aplicare a unor politici eficiente în domeniul sănătății și consolidarea sistemelor de sănătate.

OMS plasează sănătatea în centrul agendei privind schimbările climatice

Începând cu anii 1990, OMS/Europa a pledat pentru acțiuni privind riscurile pentru sănătate legate de climă, inclusiv prin intermediul Procesului european pentru mediu și sănătate (EHP). În cadrul celei de a 26-a Conferințe a Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind schimbările climatice (COP26), pentru prima dată în istoria Conferinței Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, a fost promovat un „programde sănătate”specific pentru a sprijini dezvoltarea unor sisteme de sănătate reziliente la schimbările climatice, cu emisii scăzute de dioxid de carbon și durabile. Această etapă a fost urmată de prima „zi a sănătății” și de aprobarea Declarației COP28 privind clima și sănătatea, precum și de instituirea Coaliției pentru continuitate a președințiilor COP de la Baku pentru climă și sănătate în cadrul COP29. Pornind de la aceste repere, rezoluția Adunării Mondiale a Sănătății (AMS) privind schimbările climatice și sănătatea solicită o implicare mai puternică a sectorului sănătății în acțiunile climatice, recunoscând necesitatea urgentă atât a măsurilor de adaptare, cât și a celor de atenuare. Schimbările climatice au fost, de asemenea, recunoscute ca fiind una dintre cele șase priorități strategice ale agendei globale în domeniul sănătății convenite de statele membre ale OMS pentru perioada 2024-2028 în cadrul celui de ^{al 14-lea} program general de lucru.

La nivel regional, Programul european de lucru pentru perioada 2020-2025: Acțiunea comună pentru o sănătate mai bună stabilește o viziune asupra modului în care OMS/Europa poate sprijini autoritățile naționale din domeniul sănătății să răspundă așteptărilor cetățenilor de a prospera în comunități sănătoase, în care acțiunile în domeniul sănătății publice și politicile publice adecvate, inclusiv cele privind atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, asigură o viață mai bună și bunăstare. În 2023, OMS/Europa a declarat pentru prima dată criza climatică și condițiile meteorologice extreme drept urgență de sănătate publică, iar cel de Al doilea program european de lucru 2026-2030 (EPW2), aflat în prezent în curs de elaborare, va include schimbările climatice și sănătatea ca unul dintre pilonii săi principali. EPW2 va promova reziliența și securitatea sanitară, va stimula acțiunile de adaptare și atenuare care aduc beneficii sănătății și va consolida capacitatea sistemelor de sănătate din regiune de a deveni reziliente la schimbările climatice, cu emisii scăzute de dioxid de carbon și durabile, cu soluții favorabile incluziunii pentru populațiile vulnerabile.

Declarația de la Budapesta: accelerarea acțiunilor pentru oameni mai sănătoși, o planetă prosperă și un viitor durabil

Cea de a șaptea Conferință ministerială privind mediul și sănătatea, desfășurată la Budapesta în iulie 2023, a reprezentat un punct de reper în stabilirea agendei regionale privind mediul și sănătatea. Miniștrii sănătății și mediului din țările din regiunea europeană a OMS au adoptat Declarația de la Budapesta, care stabilește angajamente și acțiuni politice pentru abordarea riscurilor pentru sănătate prezentate de tripla criză a schimbărilor climatice, a poluării mediului și a pierderii biodiversității, inclusiv în contextul redresării în urma pandemiei de COVID-19. Declarația acordă prioritate acțiunilor urgente și de anvergură privind provocările în materie de sănătate ale acestei triple crize și urmărește să accelereze tranziția justă către societăți reziliente, sănătoase, echitabile și durabile.

Prin adoptarea Declarației de la Budapesta, țările s-au angajat să combată poluarea și schimbările climatice, să asigure accesul la apă potabilă, salubritate și igienă și la alte servicii esențiale pentru toți, să integreze aspectele legate de natură și biodiversitate în politici și să promoveze un mediu construit curat, sigur și sănătos. Declarația sprijină mai multe eforturi-cheie în contextul politic al Uniunii Europene (UE), inclusiv Pactul verde european, Strategia UE de adaptare, Strategia UE în domeniul sănătății la nivel mondial și Regulamentul UE privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate.

Declarația stabilește angajamente pentru sistemele de sănătate și promovează implicarea sectorului sănătății în schimbările climatice, pledând pentru sănătate ca argument-cheie pentru elaborarea politicilor climatice. În ceea ce privește politica de adaptare, un angajament-cheie este de a elabora, actualiza și pune în aplicare planuri naționale de adaptare în domeniul sănătății, fie ca documente de sine stătătoare, fie ca parte a unor eforturi naționale mai ample de planificare a adaptării. Cea de-a doua ediție a lucrării Zero regretă: intensificarea acțiunilor privind atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea pentru sănătate în regiunea europeană a OMS,lansate în cadrul Conferinței ministeriale, oferă un context cuprinzător și sprijină adoptarea și punerea în aplicare a angajamentelor privind schimbările climatice și sănătatea incluse în declarație printr-un portofoliu de solicitări la nivel înalt și acțiuni concrete de punere în aplicare.

„Foaia de parcurs pentru oameni mai sănătoși, o planetă prosperă și un viitor durabil 2023-2030” face parte integrantă din declarație și prezintă o serie de acțiuni menite să accelereze tranzițiile necesare. Pentru a accelera punerea în aplicare a angajamentelor, parteneriatele EHP au fost instituite ca un nou mecanism orientat spre acțiune. Aceste parteneriate urmăresc să reunească țări și parteneri care au un interes comun într-un domeniu tematic specific pentru a colabora în cadrul unor activități comune. Parteneriatul pentru politici climatice în sectorul sănătății oferă o comunitate regională de practică pentru a facilita schimbul de abordări și experiențe între țări și pentru a promova învățarea reciprocă și crearea de rețele, pe măsură ce țările trasează căi și soluții pentru dezvoltarea unor sisteme de sănătate rezistente la schimbările climatice, cu emisii scăzute de dioxid de carbon și durabile din punctul de vedere al mediului.

Grupul de lucru privind sănătatea în contextul schimbărilor climatice

Grupul de lucru privind sănătatea în contextul schimbărilor climatice (HIC) a fost înființat în 2012 în temeiul mandatului Grupului operativ european pentru mediu și sănătate (EHTF), la cererea statelor membre din regiunea europeană a OMS, pentru a orienta agenda privind protecția sănătății împotriva efectelor negative ale schimbărilor climatice. EHTF este principalul organism internațional pentru punerea în aplicare și monitorizarea EHP, axându-se în special pe angajamentele prezentate în declarațiile ministeriale privind mediul și sănătatea.

Grupul de lucru HIC, alcătuit din reprezentanți desemnați ai statelor membre și ai partenerilor, facilitează dialogul și cooperarea între țările din regiunea europeană a OMS și alte părți interesate. Aceasta promovează și pledează pentru integrarea aspectelor legate de sănătate în politicile naționale de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea și acționează ca un catalizator pentru promovarea, punerea în aplicare și monitorizarea angajamentelor Declarației de la Budapesta privind schimbările climatice și sănătatea la nivel internațional, național și subnațional. Grupul de lucru oferă o platformă pentru schimbul de experiențe și inovații, promovarea instrumentelor, comunicarea dovezilor și demonstrarea bunelor practici privind schimbările climatice și sănătatea, precum și promovarea parteneriatului între țări și părțile interesate.

Dezvoltarea cunoștințelor și a dovezilor

OMS/Europa este un important dezvoltator de cunoștințe în domeniul schimbărilor climatice și al sănătății. În 2018, OMS/Europa a publicat un raport intitulat „Public health and climate change adaptation policies in the European Union” (Sănătatea publică și politicile de adaptare la schimbările climatice în Uniunea Europeană), care analizează evoluțiile politicilor de sănătate pentru adaptarea la schimbările climatice în țările UE și compilează o selecție de studii de caz privind bunele practici.

Întrucât regiunea europeană a OMS este regiunea cu cea mai rapidă încălzire din lume, OMS/Europa a publicat documente esențiale pentru a sprijini statele membre cu informații și orientări actualizate privind căldura și sănătatea, inclusiv revizuirea: Căldura și sănătatea în regiunea europeană a OMS: dovezi actualizate pentru prevenirea eficace. Cu sprijinul financiar al Comisiei Europene, OMS/Europa elaborează o a doua ediție actualizată a orientărilor privind planurile de acțiune în materie de căldură și sănătate (HHAP). Această ediție își propune să sprijine factorii de decizie și practicienii din sectorul sănătății și din afara acestuia în dezvoltarea unor HHAP coordonate și cuprinzătoare. Deși se adresează în primul rând statelor membre din regiunea europeană a OMS, se preconizează că orientările vor avea relevanță internațională.

Inundațiile reprezintă cea mai frecventă catastrofă naturală din regiunea europeană a OMS, o zecime din populația urbană trăind în zone predispuse la inundații. Pentru a aborda impactul inundațiilor asupra sănătății, OMS/Europa a elaborat orientări, inclusiv publicațiile Inundații: gestionarea riscurilor pentru sănătate în regiunea europeană a OMS și inundațiile și sănătatea: fișe informative pentru profesioniștii din domeniul sănătății. O pagină web dedicată oferă un ghișeu unic pentru resursele OMS privind inundațiile. În temeiul Protocolului CEE-ONU-OMS/Europa privind apa și sănătatea, se depun eforturi pentru a consolida reziliența la schimbările climatice a serviciilor de alimentare cu apă și de salubrizare, inclusiv la inundații.

Inițiativa privind profilurile de țară în materie de sănătate și schimbări climatice stă la baza activității OMS de monitorizare a progreselor înregistrate la nivel național și mondial în domeniul sănătății și al schimbărilor climatice. Dezvoltate în colaborare cu autoritățile naționale din domeniul sănătății, aceste profiluri oferă instantanee bazate pe date ale pericolelor climatice și ale impactului preconizat al schimbărilor climatice asupra sănătății, urmăresc răspunsurile politice actuale și rezumă prioritățile-cheie pentru acțiunile naționale în domeniul climei și al sănătății. La nivel global, peste 80 de țări au participat la această inițiativă de la lansarea sa în 2015, inclusiv mai multe state membre din regiunea europeană a OMS.