Declarația de la Budapesta și activitățile OMS Europa

Declarația de la Budapesta: accelerarea acțiunilor pentru oameni mai sănătoși, o planetă înfloritoare, un viitor durabil

Adoptată la 6 iulie 2023 de miniștrii sănătății și mediului din țările din regiunea europeană a OMS, Declarația de la Budapesta formulează angajamente și acțiuni politice pentru a aborda riscurile pentru sănătate generate de tripla criză a schimbărilor climatice, a poluării și a pierderii biodiversității, împreună cu – și în contextul – redresării în urma pandemiei de COVID-19. Declarația acordă prioritate acțiunilor urgente și ample privind provocările în materie de sănătate legate de această triplă criză și urmărește să accelereze tranziția justă către societăți reziliente, sănătoase, echitabile și durabile. Prin adoptarea Declarației de la Budapesta, țările s-au angajat să combată poluarea și schimbările climatice, asigurându-se că toată lumea are acces la apă potabilă, salubritate și servicii de igienă, integrând aspectele legate de natură și biodiversitate în politici și promovând un mediu construit curat, sigur și sănătos. Angajamentele suplimentare au vizat sistemele de sănătate.

Declarația promovează implicarea sectorului sănătății în schimbările climatice și pledează pentru sănătate în procesul de elaborare a politicilor climatice. În ceea ce privește politica de adaptare, un angajament-cheie este elaborarea, actualizarea și punerea în aplicare a planurilor naționale de adaptare în domeniul sănătății, fie ca documente de sine stătătoare, fie ca parte a eforturilor naționale mai ample de planificare a adaptării. Cea de-a doua ediție a lucrării Zero regrete: intensificarea acțiunilor privind atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea pentru sănătate în regiunea europeană a OMS,lansată în cadrul celei de a 7-a Conferințe ministeriale privind mediul și sănătatea de la Budapesta, oferă un context și sprijină adoptarea și punerea în aplicare a angajamentelor privind schimbările climatice și sănătatea cuprinse în declarație printr-un portofoliu de solicitări la nivel înalt și acțiuni concrete de punere în aplicare.

Pentru a sprijini capacitățile de punere în aplicare ale țărilor, declarația urmărește, de asemenea, să consolideze guvernanța, investițiile în resursele umane și generarea de cunoștințe și instrumente de acțiune. De asemenea, subliniază împuternicirea organizațiilor de tineret de a-și face acțiunile mai relevante în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor. Foaia de parcurs pentru oameni mai sănătoși, o planetă înfloritoare și un viitor durabil 2023-2030 face parte integrantă din declarație și descrie un set de acțiuni pentru accelerarea tranzițiilor necesare. Pentru a accelera punerea în aplicare a angajamentelor, parteneriatele pentru procesul european de mediu și sănătate (PES) au fost lansate ca un nou mecanism orientat spre acțiune. Scopul său este de a reuni țări și parteneri cu un interes comun într-un domeniu tematic specific pentru a colabora la proiecte și activități comune. Au fost lansate patru parteneriate EHP, axate pe acțiuni climatice în sectorul sănătății, colaborarea cu tinerii, biomonitorizarea umană și mobilitatea sănătoasă. Parteneriatul pentru acțiuni climatice în sectorul sănătății urmărește să ofere o comunitate regională de practici pentru a face schimb de abordări, experiență și cercetare, pe măsură ce țările trasează căi și soluții pentru dezvoltarea unor sisteme de sănătate reziliente la schimbările climatice, cu emisii scăzute de dioxid de carbon și durabile din punctul de vedere al mediului.

În contextul politicii europene, declarația va sprijini, printre altele, Pactul verde european, Strategia UE în domeniul sănătății la nivel mondial, programele-cadru de cercetare și inovare ale UE (Orizont Europa și programele anterioare) și Regulamentul UE privind amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății.

Grupul de lucru privind sănătatea în contextul schimbărilor climatice: OMS EUROPA

Grupul de lucru al OMS privind sănătatea în contextul schimbărilor climatice (HIC) a fost înființat în 2012 sub mandatul Grupului operativ european pentru mediu și sănătate (EHTF), la cererea statelor membre din regiunea europeană a OMS, pentru a proteja sănătatea de efectele adverse ale schimbărilor climatice. EHTF este principalul organism internațional pentru punerea în aplicare și monitorizarea procesului european de mediu și sănătate, în special a angajamentelor prevăzute în Declarația de la Ostrava privind mediul și sănătatea.

Grupul de lucru HIC este format din reprezentanți desemnați ai statelor membre și ai partenerilor. Aceasta facilitează dialogul și cooperarea între statele membre din regiunea europeană a OMS și alte părți interesate, precum și comunicarea și punerea în aplicare a angajamentelor de protejare a sănătății împotriva efectelor negative ale schimbărilor climatice. În mod specific, grupul de lucru promovează și pledează pentru integrarea considerentelor de sănătate în politicile naționale de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea și acționează ca un catalizator în promovarea, punerea în aplicare și monitorizarea angajamentelor privind schimbările climatice și sănătatea din Declarația de la Ostrava la nivel internațional, național și subnațional. HIC oferă o platformă pentru schimbul de experiențe și inovații, promovarea instrumentelor, comunicarea dovezilor și demonstrarea bunelor practici în domeniul schimbărilor climatice și al sănătății și încurajează parteneriatul între țări și părțile interesate.

OMS Europa lucrează la schimbările climatice și la sănătate

În 2018, OMS/Europa a publicat un raport intitulat Public health and climate change adaptation policies in the European Union (Sănătatea publică și politicile de adaptare la schimbările climatice în Uniunea Europeană), care analizează evoluțiile politicilor de sănătate pentru adaptarea la schimbările climatice în țările UE și compilează o selecție de studii de caz privind bunele practici.

Întrucât regiunea europeană a OMS este regiunea cu cea mai rapidă încălzire din lume, OMS/Europa a publicat documente-cheie pentru a sprijini statele membre cu informații și orientări actualizate privind căldura și sănătatea, inclusiv revizuirea: Căldura și sănătatea în regiunea europeană a OMS: dovezi actualizate pentru o prevenire eficace. Cu sprijinul financiar al Comisiei Europene, OMS/Europa elaborează o a doua ediție actualizată a orientărilor privind planurile de acțiune pentru sănătate termică (HHAP). Această ediție își propune să sprijine factorii de decizie și practicienii din sectorul sănătății și din afara acestuia în dezvoltarea unor HHAP coordonate și cuprinzătoare. Deși se adresează în principal statelor membre din regiunea europeană a OMS, se preconizează că orientările vor avea relevanță internațională.

Inundațiile sunt cele mai frecvente dezastre naturale din regiunea europeană a OMS, o zecime din populația urbană trăind în zone predispuse la inundații. Pentru a aborda impactul inundațiilor asupra sănătății, OMS/Europa a elaborat orientări, inclusiv publicațiile Inundații: gestionarea riscurilor pentru sănătate în regiunea europeană a OMS și inundațiile și sănătatea: fișe informative pentru profesioniștii din domeniul sănătății. O pagină web dedicată oferă un ghișeu unic pentru resursele OMS privind inundațiile. În temeiul Protocolului CEE-ONU-OMS/Europa privind apa și sănătatea, sunt în curs de desfășurare activități de consolidare a rezilienței la schimbările climatice a serviciilor de alimentare cu apă și de salubrizare, inclusiv la inundații.

Inițiativa privind profilurile de țară în domeniul sănătății și al schimbărilor climatice stă la baza activității OMS de monitorizare a progreselor naționale și globale în materie de sănătate și schimbări climatice. Dezvoltate în colaborare cu autoritățile naționale din domeniul sănătății, aceste profiluri oferă instantanee bazate pe date ale pericolelor climatice și ale impactului preconizat al schimbărilor climatice asupra sănătății, urmăresc răspunsurile politice actuale și rezumă prioritățile-cheie pentru acțiunile naționale în domeniul climei și al sănătății. La nivel mondial, peste 80 de țări au participat la această inițiativă de la lansarea sa în 2015, inclusiv mai multe state membre din regiunea europeană a OMS.