Polenul

Efecte observate

În ultimele decenii, prevalența alergiilor induse de polen a crescut în Europa. Această creștere nu poate fi explicată exclusiv prin modificări ale geneticii sau ale condițiilor de sănătate ale populației (D’Amato et al., 2007, 2020; Becker et al., 2021). Creșterea prevalenței acestor boli poate fi legată de îmbunătățirea igienei, de creșterea utilizării antibioticelor și a vaccinării, precum și de modificări ale stilului de viață, ale obiceiurilor alimentare și ale poluării aerului (de Weger et al., 2021). În plus, schimbările climatice afectează expunerea la polen și sensibilizarea alergică în mai multe moduri, inclusiv schimbarea și prelungirea sezonului polenic, modificări ale concentrației de polen și ale alergenicității, precum și modificări ale distribuției geografice a polenului.

Polenul: schimburi sezoniere și prelungirea sezonului

Atât debutul, cât și durata sezoanelor polenice sunt determinate de variabile meteorologice, în principal temperatura. Ca răspuns la încălzirea globală, plantele schimbă calendarul etapelor lor de dezvoltare, inclusiv înflorirea și eliberarea polenului. Un studiu cuprinzător al seturilor globale de date privind polenul a evidențiat creșteri ale duratei sezonului de polen (în medie cu 0,9 zile pe an) și ale încărcării cu polen în ultimii 20 de ani (Ziska et al., 2019). În zonele urbane, unde trăiesc majoritatea europenilor, temperaturile mai ridicate exacerbate de efectul de insulă termică urbană conduc la începerea mai devreme a sezonului polenic (D’Amato et al., 2014). Pe baza datelor privind temperatura aerului, Serviciul Copernicus privind schimbările climatice vizualizează debutul sezonului polenului de mesteacăn din 2010 până în 2019, arătând diferențe regionale în ceea ce privește evoluția începutului sezonului polenului. Cu toate acestea, radiațiile, precipitațiile și umiditatea afectează, de asemenea, eliberarea și transportul polenului în aer, deși mai puțin decât temperatura.

Polenul: concentrație și alergenicitate

Condițiile mai calde și concentrațiile ridicate de CO2 din atmosferă stimulează creșterea plantelor. Acest lucru poate crește concentrațiile de polen și alergeni din aer, precum și alergenicitatea polenului, ceea ce crește riscul de reacții alergice (Beggs, 2015; Ziska et al., 2019). De asemenea, condițiile de umiditate modificate, condițiile meteorologice extreme și furtunile din timpul sezonului de polen determină concentrații mai mari de polen și alergeni în aer, ceea ce duce la reacții alergice mai severe și atacuri de astm (Shea et al., 2008; Wolf et al., 2015; D’Amato et al., 2020).

Polenul: schimbări geografice

Încălzirea globală și prelungirea asociată a perioadei de vegetație facilitează migrația spre nord a speciilor de plante invazive din Europa, inclusiv a celor care eliberează polen alergenic. Introducerea de noi alergeni poate crește sensibilizarea locală, adică procesul prin care persoanele devin sensibile sau alergice din cauza expunerii la alergeni (Confalonieri et al., 2007). Un exemplu particular este ambrozia(Ambrosia),introdusă în Europa cu câteva decenii în urmă de pe continentul american cu mijloace de transport. Polenul de ambrozie este foarte alergenic și este eliberat relativ târziu în sezon (începutul lunii septembrie), putând provoca un val suplimentar de alergie și o prelungire a sezonului alergic (Vogl et al., 2008; Chen et al., 2018). Au fost deja raportate efecte semnificative asupra sănătății și economiei în zonele invadate de ambrozie din Europa Centrală și de Est, Franța și Italia (Makra et al., 2005). În timp ce răspândirea ambroziei în Europa este determinată în principal de transport și de activitățile agricole, schimbările climatice facilitează colonizarea de noi zone. În plus, boabele de polen de ambrozie pot fi transportate cu ușurință sute până la mii de kilometri pe calea aerului, provocând astfel numărul maxim de polen și simptomele alergice asociate în zonele în care ambrozia nu este încă larg răspândită (Chen et al., 2018).

Efecte preconizate

Se preconizează că impactul schimbărilor climatice asupra sezoanelor, concentrațiilor și alergenicității polenului va conduce în viitor la o expunere sporită a populației europene la polen și la alergeni aeropurtați. Acest lucru va crește probabilitatea unor noi sensibilizări alergice, inclusiv pentru alergenii inițial slabi (de Weger et al., 2021). În cadrul scenariului emisiilor medii de gaze cu efect de seră (RCP 4.5), se preconizează că sensibilizarea ambroziei se va răspândi în întreaga Europă și va crește în unele țări până la 200 % până în 2050 (Lake et al., 2017).

La persoanele deja sensibilizate, se așteaptă ca durata și severitatea simptomelor alergice să crească în contextul schimbărilor climatice din cauza sezoanelor mai lungi ale polenului și a alergenicității mai mari a polenului. Dacă perioada în care oamenii sunt expuși la polen se prelungește, evitarea alergenilor ca strategie de adaptare va deveni mai complicată, afectând bunăstarea mintală.

Se preconizează că modificările determinate de climă ale aeroalergenilor și reacțiile alergice declanșate asociate vor avea implicații asupra prevalenței astmului bronșic și asupra costurilor medicale asociate (medicamente, vizite de urgență la spital) (Anderegg et al., 2021). În plus, temperaturile ridicate și valurile de căldură, care se preconizează că vor crește în frecvență și durată în contextul schimbărilor climatice, vor agrava problemele respiratorii și vor crește mortalitatea pentru persoanele care suferă de astm și de alte probleme respiratorii cauzate de alergii (D’Amato et al., 2020). De asemenea, susceptibilitatea oamenilor la infecții virale poate crește prin exacerbarea inflamației respiratorii și slăbirea răspunsurilor imune cauzate de alergeni și polen (Gilles et al., 2020).

Infrastructura verde din orașe, instalată ca măsură de adaptare la schimbările climatice, poate, de asemenea, să crească încărcătura de polen și reacțiile alergice în viitor (Cheng și Berry, 2013). Un studiu de caz efectuat în 18 spații verzi din Bruxelles a demonstrat că se preconizează că potențialul alergenic al parcurilor urbane se va dubla ca urmare a modificărilor combinate ale duratei sezoanelor cu polen, ale alergenicității polenului și ale ratelor de sensibilizare a populației (Aerts et al., 2021). Luarea în considerare a unor specii de arbori adecvate pentru mediile urbane este esențială atunci când se elaborează măsuri de adaptare la schimbările climatice și se implică în amenajarea teritoriului, pentru a se evita exacerbarea riscurilor de alergii.

Răspunsuri în materie de politici

Concentrațiile de polen ale diferiților arbori și ierburi sunt monitorizate în mod regulat în toate țările europene. Măsurătorile sunt utilizate pentru a determina începutul și durata, precum și intensitatea sezonului de polen. Măsurătorile, în combinație cu modelele de transport chimic, sunt, de asemenea, utilizate pentru a institui sisteme de risc pentru alergii utilizate în sistemele de informare cu privire la polen sau de avertizare timpurie. Portalul polleninfo, care provine dintr-un parteneriat între Rețeaua europeană de aeroalergeni și Serviciul Copernicus de monitorizare a atmosferei (CAMS), oferă zilnic previziuni actualizate privind concentrația de polen și evaluări ale riscurilor de alergii pentru toate țările europene.

Spre deosebire de nivelul polenului, nu există măsurători de rutină la nivelul alergenilor, nici pentru numărul de alergeni dintr-un bob de polen, nici pentru concentrația de alergeni din aer. Accesul la acest tip de indicator ar contribui totuși la explicarea apariției simptomelor alergice presezon, în special în condițiile în care nivelurile ridicate de poluare a aerului coincid cu concentrațiile scăzute de polen (Cabrera et al., 2021).

Stabilirea unor praguri generale ale concentrațiilor de polen relevante pentru toate populațiile este dificilă, deoarece efectele asupra sănătății depind și de sensibilitatea unei persoane (Becker et al., 2021). Cu toate acestea, serviciile de informare cu privire la polen pot sprijini pacienții individuali pentru a evita efectele negative asupra sănătății, în special atunci când se analizează monitorizarea polenului și documentarea simptomelor individuale precise. De exemplu, aplicațiile pentru telefoanele inteligente care combină datele individuale privind simptomele și concentrațiile de polen ar putea fi utilizate pentru a determina pragurile personale ale polenului și pentru a reduce impactul asupra sănătății într-un mod mai eficient (Becker et al., 2021).

Diagnostic, management și coping

Alergia la polen este subdiagnosticată și adesea netratată sau maltratată. Prin urmare, sensibilizarea cu privire la impactul alergiilor este necesară pentru a ajuta oamenii să recunoască, să prevină și să gestioneze simptomele alergiei. Este necesar să se diagnosticheze tipul de polen care cauzează alergia și să se înceapă medicația alergică înainte de începerea sezonului de polen. În timpul sezonului de polen, prevenirea simptomelor și combaterea acestora se bazează în principal pe evitarea expunerii la alergeni. Recomandările variază de la evitarea ieșirii în aer liber, purtarea ochelarilor de soare, evitarea uscării hainelor în exterior, păstrarea ferestrelor închise și altele. EAACI are un site dedicat pacienților cu recomandări, iar mai multe țări au, de asemenea, organizații naționale ale pacienților care pot consilia pacienții alergici.

Considerații privind amenajarea teritoriului

Crearea de spații verzi hipoalergenice în orașe și în apropierea acestora, prin selectarea atentă a speciilor de arbori (Aerts et al., 2021), poate reduce prevalența alergiilor la polen. Ce specii de arbori sunt potrivite, depinde de localitate, iar alegerea ar trebui să ia în considerare schimbările climatice proiectate. Eliminarea arborilor alergeni din spațiile verzi existente nu este recomandată, pentru a conserva biodiversitatea și serviciile ecosistemice, printre altele sprijinind adaptarea la temperaturi ridicate în contextul schimbărilor climatice (Aerts et al., 2021).

Măsuri de control

Recenta invazie a ambroziei(Ambrosia)a determinat mai multe țări europene să dezvolte și să pună în aplicare metode de control chimic și mecanic. De asemenea, Directiva UE 2002/32/CE privind substanțele nedorite din furaje stabilește un standard juridic pentru concentrația de semințe de Ambrosia în furaje pentru a preveni răspândirea ulterioară a plantei. În mod similar, amestecurile de semințe pentru păsări nu trebuie să conțină mai mult de 50 de miligrame de semințe de Ambrosia pe kilogram.

Implementarea unui agent de control biologic împotriva Ambrosiei, cum ar fi gândacul de frunze din America de Nord, ar putea reduce apariția ambroziei în Europa și ar putea reduce numărul de pacienți cu aproximativ 2,3 milioane și costurile de sănătate cu 1,1 miliarde EUR pe an (Schaffner et al., 2020). Cu toate acestea, introducerea agenților de control biologic poate avea efecte negative asupra biodiversității prin deteriorarea culturilor nevizate și a speciilor de plante indigene și ar trebui abordată cu prudență.