Atenuarea schimbărilor climatice în sectorul sănătății

sănătății joacă un rol esențial în bunăstarea societății, dar contribuie, de asemenea, în mod semnificativ la emisiile de gaze cu efect de seră (GES). În timp ce studiul riscurilor pentru sănătate ale schimbărilor climatice este acum un domeniu de cercetare bine stabilit (Kirk et al. 2021, Pichler et al., 2019)

Ca parte a eforturilor de decarbonizare a societății pentru a ajunge la zero emisii nete, luarea de măsuri pentru a atenua emisiile de GES din sectorul sănătății trebuie, prin urmare, să facă parte din soluție. Acesta este motivul pentru care înțelegerea locului în care apar emisiile în sistemele de sănătate este esențială pentru identificarea oportunităților de acțiune în domeniul climei.

Care sunt sursele de emisii de gaze cu efect de seră în sectorul sănătății?

Conform standardelor de contabilizare a GES, emisiile din sectorul sănătății pot fi clasificate în trei categorii principale:

• Emisiile directe (domeniul de aplicare 1) provin din consumul de energie la fața locului, cum ar fi încălzirea, răcirea și generatoarele, precum și din utilizarea gazelor medicale cu impact ridicat, cum ar fi anestezicele.
• Emisiile indirecte provenite din energia achiziționată (domeniul de aplicare 2) sunt legate de energia electrică, încălzirea și răcirea achiziționate de la furnizori externi.
• Alte emisii indirecte (domeniul de aplicare 3) includ emisiile provenite din producția și transportul de produse farmaceutice, echipamente medicale și servicii alimentare, precum și din transportul personalului și al pacienților, din serviciile de curățenie și din gestionarea deșeurilor.

Sursă: Adaptare după Health Care Without Harm, 2022

În Uniunea Europeană, sectorul asistenței medicale a reprezentat, în medie, 4,29 % din emisiile naționale de GES în 2014 (asistență medicală fără efecte nocive, 2021). Cu toate acestea, există variații semnificative între țări în ceea ce privește proporția emisiilor naționale cauzate de asistența medicală (de la 2 % la 6 % în unele țări) și sursele de emisii generate de asistența medicală, clasificate în domenii de aplicare.

Observații: Datele se referă la anul 2018. *Media SEE-32 exclude Cipru, Liechtenstein și Malta, deoarece nu au fost disponibile date pentru aceste țări.

Domeniul de aplicare 1 se referă la emisiile directe care au loc în cadrul unităților sanitare. Domeniul de aplicare 2 se referă la emisiile indirecte generate de energia electrică achiziționată utilizată în unitățile sanitare. Domeniul de aplicare 3 se referă la toate celelalte emisii indirecte de-a lungul lanțului de aprovizionare cu asistență medicală.

Sursă: Adaptat după OCDE (2025).

Majoritatea emisiilor din domeniul asistenței medicale provin din surse indirecte. În 2018, aproximativ 78 % din emisiile generate de asistența medicală în țările UE au provenit din lanțurile de aprovizionare (domeniul de aplicare 3), subliniind importanța sistemelor de achiziții și de producție în eforturile de reducere a emisiilor (media UE din 2018, cu excepția Ciprului și a Maltei, calcule proprii bazate pe OCDE, 2025).

Emisii în domeniul sănătății în cifre

Media SEE-32 ^pentru 2018 (cu excepția Ciprului, Liechtensteinului și Maltei, calcule proprii bazate pe OCDE, 2025)
² 1995-2019 (Haagenars et al, 2025)

Cum poate sistemul de sănătate să reducă emisiile?

Cele mai eficiente pârghii pentru decarbonizarea asistenței medicale variază în fiecare țară în funcție de contribuția fiecărui domeniu de aplicare al emisiilor la emisiile totale ale sectorului sănătății. 

Reducerea emisiilor de categoria 1 implică fie îmbunătățirea eficienței utilizării energiei din surse fosile, fie tranziția către surse regenerabile de energie primară pentru încălzire și răcire. În contextul spitalelor, reducerea scurgerilor de anumite gaze medicale poate avea un impact asupra emisiilor de gaze cu efect de seră, deoarece unele gaze utilizate ca anestezice, cum ar fi desfluoranul, au un efect de seră de sute de ori mai puternic decât dioxidul de carbon (Health Care Without Harm, 2019). Emisiile generate de consumul de energie pentru transportul pacienților se încadrează, de asemenea, în emisiile de categoria 1, care pot fi reduse prin utilizarea vehiculelor electrice în locul vehiculelor care utilizează motoare cu ardere internă și prin tranziția către combustibili de aviație mai durabili pentru transportul aerian al pacienților. 

În contextul reducerilor de emisii de categoria 2, tranziția de la un combustibil fosil la o sursă de energie din surse regenerabile este o pârghie importantă pentru reducerea emisiilor. În cazul sistemelor de răcire sau de încălzire centralizată cu emisii ridicate care aprovizionează spitalele, ar putea fi necesară modernizarea rețelei de răcire sau de încălzire pentru a găzdui surse de energie mai durabile în vederea reducerii emisiilor. În plus, reducerea consumului de energie electrică prin investiții în eficiența energetică a clădirilor este, de asemenea, o pârghie pentru reducerea emisiilor generate de energia electrică achiziționată.

Reducerile de emisii de categoria 3 cuprind limitarea emisiilor indirecte provenite din producția și transportul de produse sau de persoane către amplasament. Producția de produse farmaceutice și de dispozitive medicale poate fi o sursă majoră de emisii de gaze cu efect de seră prin procesele mari consumatoare de energie necesare pentru fabricarea acestora. Pentru aceste surse de emisii, acțiunile trebuie să aibă loc la nivelul producătorilor, dar și la nivelul strategiilor de achiziții pentru profesioniștii din domeniul sănătății care acordă prioritate produselor fabricate în mod durabil. Aprovizionarea durabilă cu alimente a spitalelor poate fi, de asemenea, o pârghie pentru reducerea emisiilor din categoria 3, prin utilizarea de produse de origine locală cu o amprentă de carbon mai scăzută și prin schimbări organizaționale pentru a preveni risipa de alimente (Talbot et al., 2025). În cele din urmă, o gestionare mai durabilă a deșeurilor, a apei și a salubrității poate contribui, de asemenea, la o reducere a emisiilor din categoria 3 (Oruçoğlu et al., 2024).

Prin reducerea emisiilor din surse directe și indirecte, amprenta activităților de asistență medicală poate fi redusă în mod cuprinzător, după cum arată exemplul sistemului de sănătate de la Geneva:

Sursă: Adaptare după Mermillod et al., 2024

Dincolo de măsurile ample evidențiate aici, literatura de specialitate subliniază, de asemenea, importanța schimbării practicilor zilnice în domeniul asistenței medicale pentru a realiza reduceri ale emisiilor. În cele din urmă, un sistem de sănătate mai durabil din punctul de vedere al mediului poate fi realizat dacă practicienii din domeniul sănătății iau în considerare cele mai bune practici și le aplică în activitatea lor zilnică (Yeboah et al., 2024). 

Exemple de inițiative

Următoarele exemple din întreaga Europă ilustrează modul în care diferite tipuri de inițiative pot aborda emisiile în diferitele domenii de aplicare ale sectorului asistenței medicale:

Austria: Achiziții durabile de alimente în spitalele din Viena 

Franța: Reciclarea produselor farmaceutice

Italia: Bologna AUSL Health Authority - Retehnologizarea eficienței energetice

Polonia: Spitalul cu emisii reduse de carbon din Wolica

Spania: Ambulanțe electrice la Serviciul de Sănătate din Galicia

Suedia: Reducerea amprentei de carbon a sectorului sănătății din Skåne

Croația: Centrala solară, Spitalul General Zadar

Germania: Inițiativa de Endoscopie Durabilă la Spitalul Universitar din Würzburg

Islanda: Spitalul Universitar Național Landspitali

Referințe