Soluții bazate pe natură

Mesaje-cheie

• Comisia Europeană definește soluțiile bazate pe natură ca fiind „soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Astfel de soluții aduc mai multă și mai diversă natură și caracteristici și procese naturale în orașe, peisaje și peisaje marine, prin intervenții sistemice, adaptate la nivel local și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor.” Soluțiile bazate pe natură trebuie să aducă beneficii biodiversității și să sprijine furnizarea unei game de servicii ecosistemice.
• În martie 2022, în cadrul celei de a cincea Adunări a ONU pentru mediu (UNEA 5), Organizația Națiunilor Unite a convenit asupra unei rezoluții privind soluțiile bazate pe natură, care prezintă multe asemănări cu definiția Comisiei Europene.
• Soluțiile bazate pe natură sunt recunoscute ca soluții multifuncționale care au adesea beneficii conexe mai mari decât măsurile tehnice tradiționale. Strategia UE privind adaptarea, actualizată în 2021, pune un accent puternic pe abordările ecosistemice și, în special, pe soluțiile bazate pe natură. Cadrele de politică relevante ale UE sunt, prin urmare, nu numai Strategia UE privind adaptarea, ci și Strategia privind infrastructura verde și Strategia privind biodiversitatea. Obiectivele privind refacerea ecosistemelor sunt deosebit de relevante în acest sens.
• Capacitarea autorităților regionale și locale și a comunităților de părți interesate pentru a identifica și a pune în aplicare soluții bazate pe natură necesită consolidarea capacităților și schimbul de cunoștințe. La nivelul UE, au fost create mai multe platforme de informare relevante în acest scop. Inițiativele regionale sunt sprijinite în continuare prin scheme de finanțare specifice ale UE și prin inițiative de colaborare în rețea, inclusiv prin misiunea UE privind adaptarea la schimbările climatice.

Potențialul soluțiilor bazate pe natură pentru politicile și acțiunile de adaptare în contextul schimbărilor climatice

Adaptarea bazată pe ecosisteme se axează pe refacerea ecosistemelor și pe îmbunătățirea serviciilor ecosistemice pentru a proteja societatea împotriva efectelor negative ale schimbărilor climatice. Pe măsură ce efectele schimbărilor climatice devin mai evidente, de exemplu secetele, inundațiile sau temperaturile extreme, caracterul urgent al măsurilor de adaptare crește. Schimbările climatice afectează multe sectoare și regiuni din întreaga Europă. Soluțiile bazate pe natură cuprind o serie de abordări ecosistemice care vizează creșterea rezilienței la schimbările climatice. NbS sunt, de regulă, orientate către părțile interesate și adaptate la condițiile regionale (al6-lea raport al IPCC; Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice). Raportul AEM privind NbS în Europa oferă o imagine de ansamblu detaliată a diferitelor concepte NbS și a aplicării acestora în sectoarele de politică.  NbS reprezintă una dintre cele cinci măsuri-cheie de tip pentru adaptare din raportarea voluntară a statelor membre cu privire la măsurile de adaptare.

NbS implică, de regulă, protecția zonelor costiere, refacerea zonelor umede, refacerea râurilor/zonelor inundabile, agrosilvicultura, silvicultura apropiată de natură, înverzirea (peri)urbană și protecția solului. Astfel, NbS poate furniza servicii precum controlul eroziunii, prevenirea secetei și a inundațiilor, sechestrarea carbonului, răcirea și prevenirea incendiilor forestiere. Dovezile științifice pentru aceste beneficii multiple și know-how-ul practic se extind rapid în Europa, sprijinite de proiectele de cercetare finanțate de UE prin Orizont 2020 și Orizont Europa.

Eficacitatea NbS depinde în mare măsură de contextul local. Standardele tehnice, guvernanța colaborativă, transferul de cunoștințe, consolidarea capacităților și finanțarea suficientă vor îmbunătăți punerea lor în aplicare. Implicarea părților interesate de la nivel local este esențială.

Ecosistemele refăcute, cum ar fi turbăriile și pădurile, pot fi ele însele afectate de schimbările climatice, ceea ce ar putea face ca NbS să fie mai puțin eficace pe termen lung. Prin urmare, conceperea proiectelor NbS ar trebui să se bazeze pe studii prospective privind impactul preconizat al schimbărilor climatice.

Cadrul de politică

La nivel mondial, Convenția ONU privind diversitatea biologică a sprijinit în mod explicit abordările bazate pe ecosisteme, stabilind obiective asociate și adoptând recent orientări voluntare pentru conceperea și punerea în aplicare eficace a acestora. De asemenea, Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre pentru perioada 2015-2030 încurajează abordările ecosistemice pentru consolidarea rezilienței și reducerea riscului de dezastre.

Ca parte a Pactului verde european, Comisia Europeană a adoptat Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, care recunoaște refacerea naturii ca o contribuție esențială atât la atenuarea schimbărilor climatice, cât și la adaptarea la acestea și promovează, de asemenea, integrarea acesteia în planificarea urbană. La 22 iunie 2022, Comisia Europeană a prezentat o propunere de obiective obligatorii din punct de vedere juridic ale UE de refacere a naturii, menite să sporească biodiversitatea, să atenueze schimbările climatice și să se adapteze la acestea, precum și să prevină și să reducă impactul dezastrelor naturale.

Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice, recent actualizată, pune un accent puternic pe NbS ca prioritate transversală. Punerea lor în aplicare este, de exemplu, esențială pentru gestionarea integrată a bazinelor hidrografice în temeiul Directivei-cadru privind apa.

NbS la scară largă joacă un rol important în promovarea principiului solidarității menționat în Directiva privind inundațiile, deoarece necesită strategii care abordează gestionarea terenurilor în peisajele sau jurisdicțiile transfrontaliere, implicând o mare varietate de actori și părți interesate.

Revizuirea din 2019 a Strategiei privind infrastructura verde subliniază beneficiile economice, sociale și de altă natură care decurg din infrastructura verde și din soluțiile ecosistemice. Două documente de orientare privind serviciile ecosistemice șiinfrastructura verde I se axeazăpe punerea în aplicare de către factorii de decizie a infrastructurii verzi și albastre la nivelul UE: documentul de orientare al UE privind un cadru strategic și documentul de orientare al UE privind integrarea ecosistemelor și a serviciilor acestora în procesul decizional.

Îmbunătățirea bazei de cunoștințe

Raportul AEM privind soluțiile NbS în Europa analizează modul în care NbS poate contribui la prevenirea celor mai grave efecte ale schimbărilor climatice, precum și ale pierderii biodiversității și a ecosistemelor. Această publicație oferă o analiză actuală și în timp util a NbS, identificând în același timp lacunele în materie de cunoștințe și provocările rămase care împiedică o punere în aplicare mai amplă la nivel local. Proiectele de cercetare finanțate de UE, dintre care majoritatea abordează adaptarea, sunt enumerate într-un infografic. De asemenea, IUCN a dezvoltat un standard global pentru NbS și oferă instrumente NbS pentru a aborda schimbările climatice.

Sub umbrela NbS se încadrează conceptul de infrastructură verde. Statele membre ale UE au dezvoltat o gamă largă de activități privind cadrul național de politică, integrând infrastructura verde în politicile sectoriale, consolidând baza de cunoștințe și punând în aplicare proiecte specifice privind infrastructurile ecologice.  Aceste informații pot fi găsite în Sistemul european de informații privind biodiversitatea, BISE.

În cadrul programului Orizont 2020 finanțat de UE, s-au depus eforturi substanțiale de colaborare pentru a oferi practicienilor un cadru cuprinzător de evaluare a impactului NbS și un set solid de indicatori și metodologii pentru evaluarea impactului NbS. Acest lucru a avut ca rezultat un manual pentru practicieni și o anexă corespunzătoare de metode, precum și o prezentare generală a studiilor și publicațiilor privind IG finanțate de Comisia Europeană.

Mai multe portaluri și pagini web oferă exemple și informații generale privind NbS:

• Platforma OPPLA împărtășește cunoștințe practice privind capitalul natural, serviciile ecosistemice și NbS, oferind o gamă largă de studii de caz, produse și instrumente;
• Proiectul de inovare urbană bazată pe natură H2020 NATURVATION a dezvoltat resurse-cheie privind NbS pentru climă, inclusiv un atlas al naturii urbane cu aproape 1 000 de exemple de NbS din 100 de orașe europene care contribuie la adaptarea sistemului urban la schimbările climatice și hărți europene de evaluare a beneficiilor NbS pentru reducerea insulei de căldură urbană pentru cele 775 de zone urbane din întreaga UE;
• Proiectul rețelei Natura din cadrul programului Orizont 2020 sprijină transferul sistemic de cunoștințe prin biblioteca sa de resurseși instrumentul de identificare a studiilor de caz. Ambele includ informații privind NbS pentru climă;
• Platforma „Măsuri naturale de retenție a apei” (NWRM)a colectat informații privind indicațiile geografice aplicate sectorului apei, cu un catalog amplu de acțiuni și studii de caz;
• Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) deține o „bază de date privind abordările ecosistemice ale adaptării” în cadrul Portalului de cunoștințe privind adaptarea;
• Inițiativa NbS este un program interdisciplinar axat pe știința, politica și practica NbS și oferă două platforme globale asociate („Platformade dovezi NbS”și „Platforma de politici NbS”);
• Portalul de soluții EbApromovează schimbul de studii de caz și exemple de adaptare ecosistemică din diferite regiuni și ecosisteme din întreaga lume;
• Knowledge4Policy (K4P) este platforma Comisiei Europene pentru elaborarea de politici bazate pe date concrete. Această platformă face trimitere, printre altele, la un manual privind impactul NbS pentru practicieniși la o situație a finanțelor pentru natură;
• Baza de date BiodivERsAinclude stadiul actual al cercetării privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice asociate în Europa în ceea ce privește proiectele, programele și finanțarea. BiodivERsA desfășoară proiecte în curs ca urmare a unei cereri explicite de propuneri privind biodiversitatea și schimbările climatice. Adaptarea bazată pe NbS/Ecosistem a fost unul dintre cele patru subiecte ale cererii de propuneri.

Sprijinirea finanțării și a investițiilor

Cadrul financiar multianual (CFM) stabilește bugetul UE. Pentru perioada de cheltuieli 2021-2027, cel puțin 30 % din bugetul total al UE este alocat obiectivelor climatice. Noua Strategie a UE privind biodiversitatea pentru 2030 a evidențiat faptul că o parte semnificativă din bugetul UE dedicat acțiunilor climatice va fi investită în biodiversitate și în NbS. În general, finanțarea pentru adaptare poate fi combinată din diferite surse, iar multe dintre acestea sprijină, de asemenea, NbS în ceea ce privește adaptarea.

Cercetarea UE până în 2030, relevantă pentru NbS, este finanțată prin:

• Orizont Europa, clusterul 6 fiind cel mai relevant pentru abordările de mediu în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice și reducerea riscului de dezastre, reducerea riscului de dezastre,
• Life Climate Action, sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezistentă la schimbările climatice.
• Fondurile structurale și de investiții europene, în special Fondul european de dezvoltare regională
• acțiuni COST, finanțarea de jos în sus, rețele deschise de cercetare și inovare.

Sprijinul financiar pentru NbS poate fi furnizat, de asemenea, în cadrul politicii de coeziune a UE sau al politicii agricole comune a UE.

Misiunea UE privind adaptarea la schimbările climatice sprijină regiunile, orașele și autoritățile locale în eforturile lor de consolidare a rezilienței la impactul schimbărilor climatice, oferind finanțare în cadrul programului Orizont Europa, programele-cadru ale UE pentru cercetare și inovare. Regiunile și autoritățile locale din țările asociate la programul Orizont Europa sau din țările care negociază asocierea la programul Orizont Europa pot fi implicate în acțiunile misiunii. Întreprinderile pot fi, de asemenea, eligibile să participe, de exemplu în calitate de inovatori care furnizează soluții inovatoare sau servicii climatice. Oportunitățile de finanțare pot fi găsite pe Portalul pentru finanțare și licitații, în special în cadrul programului de lucru Orizont Europa pentru perioada 2023-2024.

O imagine de ansamblu cuprinzătoare poate fi găsită pe pagina privind finanțarea de către UE a măsurilor de adaptare.

Sprijinirea punerii în aplicare

Comisia Europeană a furnizat orientări în Manualul pentru punerea în aplicare a NbS pentru securitatea apei, un manual pentru practicieni pentru a evalua impactul NbS și al multor alte resurse legate de amenajarea teritoriului, achizițiile publice, finanțe, întreprinderi și guvernanța NbS regrupate pe platforma Network Nature EU pe NbS.

Participarea statelor membre, a regiunilor și a orașelor va fi esențială pentru ca UE să devină rezilientă la schimbările climatice, deoarece acestea sunt agenți esențiali ai schimbării în implementarea noilor tehnologii, în experimentarea unor soluții inovatoare care să răspundă nevoilor locale și în orientarea diferitelor părți interesate către tranziția verde. Prin urmare, Comisia Europeană utilizează acest nou instrument al misiunii UE privind adaptarea pentru a accelera eforturile de adaptare pe teren în statele membre ale UE. Misiunea este un mecanism de punere în aplicare a Pactului verde european și a Strategiei UE privind adaptarea la schimbările climatice. NbS sunt considerate o componentă centrală a soluțiilor inovatoare către o tranziție sistemică.

Convenția primarilor este o inițiativă a UE care urmărește să implice și să sprijine orașele în atingerea obiectivelor UE de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea. În cadrul noului mecanism de sprijin al politicilor din cadrul Convenției primarilor, Comisia Europeană sprijină autoritățile locale și regionale să pună în aplicare strategii de adaptare pentru 12 țări selectate. Utilizarea NbS este una dintre activitățile care trebuie sprijinite.

MRE a progreselor înregistrate în ceea ce privește utilizarea adaptării bazate pe natură

Multe state membre iau în considerare impactul schimbărilor climatice în planurile lor de gestionare a riscurilor de inundații. Verificarea adecvării legislației UE în domeniul apei din 2019 a arătat că toate cele 26 de țări Schengen au inclus NbS (și anume, măsuri naturale de retenție a apei) în planurile lor de gestionare a riscului de inundații pentru a face față schimbărilor climatice. Cel de-al 6-lea raport privind punerea în aplicare a Directivei-cadru privind apa și a Directivei privind inundațiile include evaluări naționale ale progreselor înregistrate în ceea ce privește măsurile de retenție naturală a apei pentru fiecare țară.

Pentru a elabora o metodologie solidă și un sistem integrat de contabilizare a capitalului natural, UE a inițiat proiectul INCA, aliniat îndeaproape la activitatea sa generală privind „cartografierea și evaluarea stării ecosistemelor și a serviciilor acestora” (MAES). INCA-MAES a publicat o prezentare generală și un raport intermediar privind contabilitatea capitalului natural în Uniunea Europeană.

În aprilie 2022, Comisia Europeană a publicat raportul intitulat „Thevital role of nature-based solutions in a nature positive economy” (Rolul vital al soluțiilor bazate pe natură într-o economie pozitivă din punctul de vedere al naturii),care abordează lacunele în materie de cunoștințe în ceea ce privește beneficiile economice potențiale ale NbS și provocările cu care se confruntă întreprinderile bazate pe natură (de exemplu, generarea de noi locuri de muncă și competențe, inovații și impacturi economice mai ample printr-o abordare bazată pe natură care respectă nevoile mediului și ale comunităților). Raportul examinează unele dintre aspectele-cheie cu care se confruntă părțile interesate, inclusiv dezinformarea ecologică.