TIC

TIC

Mesaje-cheie

• Atât efectele climatice acute (și anume, fenomenele meteorologice extreme), cât și cele cronice (și anume, schimbările pe termen mai lung ale mediului) afectează tehnologia informației și comunicațiilor (TIC).

• TIC sunt recunoscute din ce în ce mai mult ca factori favorizanți ai abordărilor inovatoare de atenuare, monitorizare și adaptare la impactul schimbărilor climatice.

• Strategia UE de adaptare prevede în mod clar că transformarea digitală este esențială pentru atingerea obiectivelor de adaptare ale Pactului verde. Noile instrumente, cum ar fi Destinația Pământ și Gemenii digitali, promit să ne ajute să înțelegem mai bine impactul actual și viitor al schimbărilor climatice la scară planetară și locală. Măsurătorile și observarea oceanelor vor fi, de asemenea, consolidate în continuare.

Impacturi și vulnerabilități

Provocările pe care le prezintă schimbările climatice pentru TIC se împart în două categorii principale: evenimente acute și stres cronic. Evenimentele acute (denumite și evenimente critice sau de criză) includ inundațiile (pluviale, fluviale, costiere), uraganele, furtunile de gheață, valurile de căldură etc. Evenimentele acute compromit infrastructurile TIC prin distrugerea sau dezactivarea activelor fizice de care depind. În timp ce acestea pot avea efecte devastatoare, evenimentele acute tind să fie de scurtă durată.

Stresul cronic rezultă din schimbări mai treptate ale normelor climatice. Aceste modificări includ creșterea intervalelor de temperatură diurne și anuale, o expunere mai mare la temperaturi extreme, temperaturi ridicate mai îndelungate, variații de temperatură mai rapide, umiditate mai ridicată și efecte de ordinul doi, cum ar fi modificări ale modelelor de precipitații și vânt care conduc la pătrunderea mai frecventă a apei sau la deteriorarea cauzată de furtuni. Deși este mai puțin probabil ca aceste impacturi să aibă consecințe catastrofale, ele vor conduce la o degradare sporită a activelor, la defecțiuni mai frecvente și la durate de viață mai scurte, care, la rândul lor, vor avea consecințe financiare semnificative, deoarece activele vor necesita cicluri de modernizare și înlocuire mai frecvente și, probabil, vor necesita o monitorizare mai intensă pentru depistarea semnelor de deteriorare. Stresul cronic se manifestă pe perioade mult mai lungi de timp. O încălzire suplimentară și o climă mai variabilă accentuează rețeaua de energie electrică prin creșterea cerințelor privind cererea de răcire.

Alte centre de date utilizează cantități semnificative de apă la fața locului, în primul rând pentru sistemul lor de răcire, care este alcătuit din turnuri de răcire, răcitoare, pompe, conducte, schimbătoare de căldură / condensatoare și unități de climatizare a încăperilor de calculatoare (CRAC) sau unități de tratare a aerului din încăperile de calculatoare (CRAH).

Aceste două tipuri de stres nu sunt discrete: un al treilea tip de stres a fost identificat ca fiind o „criză cronică” sau o „situație de pericol cronic”, în esență un eveniment acut susținut o perioadă semnificativă de timp (de exemplu, inundații care durează săptămâni sau luni în loc de zile – cum s-a întâmplat în 2012).

Cu toate acestea, TIC este în mod natural descentralizată și modulară și, prin urmare, are o rezistență ridicată la schimbările climatice. Liniile fixe redundante, diversitatea furnizorilor de servicii de internet, roamingul de urgență și sistemele de rezervă pentru microîncărcarea telefoanelor mobile vor spori reziliența TIC la schimbările climatice. Acest lucru s-ar putea schimba în viitor, odată cu creșterea cloud computing-ului, în care există concentrații de infrastructură. De asemenea, cea mai mare parte a traficului transatlantic de internet trece prin Țările de Jos, unde câțiva conectori leagă ambele continente.

Cadrul de politică

În general, cadrul de politică pentru adaptarea la schimbările climatice a tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) în UE se axează pe îmbunătățirea rezilienței infrastructurii TIC la impactul schimbărilor climatice și pe reducerea amprentei de mediu a sectorului prin măsuri de eficiență energetică și alte inițiative. Cadrul de politică pentru adaptarea TIC la schimbările climatice în UE este stabilit prin Agenda digitală a UE. În 2020, a doua strategie digitală pe cinci ani – conturarea viitorului digital al Europei – s-a axat pe trei obiective-cheie ale transformării digitale: tehnologie în serviciul cetățenilor, o economie echitabilă și competitivă și o societate deschisă, democratică și durabilă. În 2021, strategia a fost completată de busola digitală pe 10 ani: modelul european pentru deceniul digital,care transpune în termeni concreți ambițiile digitale ale UE pentru 2030. În acest domeniu, sectorul TIC joacă un rol major în combaterea schimbărilor climatice și a efectelor acestora. Strategia UE de adaptare prevede în mod clar că transformarea digitală este esențială pentru atingerea obiectivelor de adaptare ale Pactului verde. Noile instrumente, cum ar fi Destinația Pământ și Gemenii digitali, promit să ne ajute să înțelegem mai bine impactul actual și viitor al schimbărilor climatice la scară planetară și locală. Măsurătorile și observarea oceanelor vor fi, de asemenea, consolidate în continuare.

Sprijinirea investițiilor și a finanțării

De asemenea, UE a lansat mai multe programe de finanțare pentru a sprijini adaptarea TIC la schimbările climatice. De exemplu, Fondul european de dezvoltare regională oferă finanțare pentru proiecte care îmbunătățesc reziliența infrastructurii TIC la impactul schimbărilor climatice. Programul de cercetare și inovare Orizont Europa sprijină, de asemenea, cercetarea și inovarea în domeniul adaptării TIC la schimbările climatice.

O imagine de ansamblu cuprinzătoare poate fi găsită pe pagina privind finanțarea din partea UE a măsurilor de adaptare.

Sprijinirea punerii în aplicare a adaptării

Ca parte a unui mandat al CE început în 2014, Comisia și CEN-CENELEC au încercat să abordeze adaptarea standardelor europene și standardizarea la schimbările climatice, cu un accent special pe reziliența sectoarelor-cheie. Acest lucru a condus la revizuirea standardelor de infrastructură în sectoarele afectate de schimbările climatice, cum ar fi energia, transporturile, construcțiile și TIC.