Transport

Transport

Mesaje-cheie

• Impactul schimbărilor climatice în sectorul transporturilor se referă la fenomene meteorologice și hidrologice extreme, cum ar fi ploile torențiale, furtunile și vânturile extreme, valurile de mare, inundațiile sau valurile de căldură. Aceste manifestări ale schimbărilor climatice au un impact în special asupra infrastructurii de transport și, prin urmare, asupra transportului în sine, a fiabilității și siguranței acestuia.
• În cadrul Strategiei UE privind adaptarea la schimbările climatice, acțiunile de adaptare în domeniul transporturilor vor fi puse în aplicare într-un mod integrat cu alte inițiative ale Pactului verde european, cum ar fi Strategia pentru o mobilitate durabilă și inteligentă. Această strategie, împreună cu un plan de acțiune, pune bazele modului în care sistemul de transport al UE își poate realiza transformarea verde și digitală și poate deveni mai rezilient la schimbările climatice. Un domeniu-cheie de acțiune al UE este imunizarea la schimbările climatice a rețelei transeuropene de transport finanțate de UE. Evaluările privind aspectele legate de transport legate de adaptarea la schimbările climatice sunt furnizate în rapoartele mecanismului de raportare privind mediul de transport al AEM.
• Un alt domeniu important este actualizarea standardelor care reglementează siguranța și performanța infrastructurii într-un climat în schimbare, realizată împreună cu organizațiile europene de standardizare.

Impacturi și vulnerabilități

Transporturile fac parte integrantă din economie și societate și joacă un rol vital în viața de zi cu zi a cetățenilor și a întreprinderilor. Măsurile menite să sporească reziliența transporturilor și să facă sistemul de transport mai puțin vulnerabil la schimbările climatice ar trebui să fie aliniate la eforturile de a face transporturile mai puțin generatoare de emisii de dioxid de carbon, mai durabile și mai inteligente.

Schimbările climatice afectează sectorul transporturilor în mai multe moduri. Majoritatea impacturilor se referă la fenomene meteorologice extreme și hidrologice, cum ar fi ploile torențiale, furtunile și vânturile extreme, valurile de mare, inundațiile sau valurile de căldură, care sunt susceptibile să apară mai frecvent în viitor din cauza schimbărilor climatice. Aceste manifestări ale schimbărilor climatice au un impact în special asupra infrastructurii de transport și, prin urmare, asupra transportului în sine, a fiabilității și siguranței acestuia.

Politicile care vizează impactul, vulnerabilitatea și adaptarea transporturilor la schimbările climatice (CCIVA) se axează pe asigurarea rezilienței transporturilor la efectele schimbărilor climatice, în conformitate cu eforturile de reducere la minimum a impactului transporturilor asupra mediului și a sistemului climatic.

Cadrul de politică

La nivel european, procesele de politică din sectorul transporturilor vizează în principal atenuarea schimbărilor climatice și reducerea impactului transporturilor asupra mediului, ceea ce aduce beneficii adaptării, dar nu în mod specific adaptării.

Având în vedere natura sistemică a Strategiei UE privind adaptarea la schimbările climatice, acțiunile de adaptare în domeniul transporturilor vor fi puse în aplicare într-un mod integrat cu alte inițiative ale Pactului verde european, cum ar fi Strategia pentru o mobilitate durabilă și inteligentă. Această strategie pentru mobilitate, împreună cu un plan de acțiune, pune bazele modului în care sistemul de transport al UE își poate realiza transformarea verde și digitală și poate deveni mai rezilient la schimbările climatice. Pachetul „Pregătiți pentru 55” include o propunere legislativă și o inițiativă de politică privind o revizuire a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), inclusiv extinderea acestuia la transportul maritim, revizuirea normelor privind emisiile generate de aviație și instituirea unui sistem separat de comercializare a certificatelor de emisii pentru transportul rutier și clădiri.

Imunizarea la schimbările climatice a rețelei transeuropene de transport (TEN-T), finanțată de UE, este asigurată de legislația UE privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei TEN-T. Procesul de evaluare TEN-T al Comisiei Europene din 2019 a condus la revizuirea regulamentului și a orientărilor aferente. Scopul acestui proces de evaluare este de a dezvolta o rețea de transport eficientă, sigură, inteligentă și durabilă, care să țină seama de digitalizare și care să abordeze schimbările climatice. Pe baza rezultatelor procesului de evaluare, Regulamentul TEN-T revizuit va fi pregătit și prezentat de Comisie în noiembrie 2021.

Îmbunătățirea bazei de cunoștințe

Raportul Grupului de lucru II AR6 al IPCC privind schimbările climatice 2022: Impactul, adaptarea și vulnerabilitatea acoperă vulnerabilitățile și opțiunile de adaptare pentru sectorul transporturilor în cadrul mai multor capitole, dintr-o perspectivă globală și din mai multe perspective regionale, inclusiv Europa, Marea Mediterană și regiunea arctică. Transportul este considerat o componentă a agregatelor mai largi, cum ar fi așezările urbane și infrastructurile-cheie, în principal în legătură cu creșterea nivelului mării sau dezghețarea permafrostului. Perturbarea infrastructurii de transport este un factor de risc major în cadrul riscului-cheie reprezentativ pentru sistemele costiere joase și pentru securitatea alimentară, având în vedere relevanța comerțului mondial cu alimente. În regiunea arctică, se preconizează că transporturile se vor confrunta cu transformări importante din cauza schimbărilor climatice: se preconizează că deschiderea de noi rute va genera noi oportunități, precum și noi provocări, atât pentru navele de marfă, cât și pentru navele de pasageri; se preconizează că dezghețarea permafrostului va cauza perturbări majore ale rutelor de transport terestru din regiunea arctică, cu un domeniu de aplicare foarte limitat pentru punerea în aplicare a unor soluții eficace de adaptare.

Cunoștințele CCIVA în domeniul transporturilor în Europa sunt dezvoltate și îmbunătățite treptat prin cercetare finanțată de UE și prin procese de evaluare periodice de către organizații renumite, inclusiv rapoarte de evaluare IPPC, rapoarte UNEP GEO și rapoarte ale Mecanismului de raportare privind transporturile și mediul (TERM) al AEM .

Raportul AR5 al IPPC a subliniat că, pentru sectorul transporturilor, se recomandă măsuri de adaptare structurală, îmbunătățiri ale infrastructurii și gestionarea riscurilor de dezastre, în timp ce unele răspunsuri la adaptare pot implica beneficii conexe, sinergii și compromisuri semnificative.

OCDE răspunde provocării adaptării la schimbările climatice prin sprijinirea guvernelor în planificarea și punerea în aplicare a unor politici de adaptare eficace, eficiente și echitabile. În 2016, OCDE, în cooperare cu Forumul Internațional al Transporturilor, a publicat raportul Adaptarea transporturilor la schimbările climatice și la condițiile meteorologice extreme, care abordează provocările fundamentale pe care schimbările climatice le reprezintă pentru proprietarii de infrastructuri de transport. Acest raport examinează strategiile care pot ajuta autoritățile de transport să reducă riscurile de performanță a rețelei asociate cu schimbarea modelelor meteorologice extreme.

Aspectele legate de adaptarea la schimbările climatice legate de transporturi sunt, de asemenea, abordate în rapoartele TERM ale AEM.  Raportul AEM privind soluțiile bazate pe natură în Europa: Politica, cunoștințele și practicile pentru adaptarea la schimbările climatice și reducerea riscului de dezastre consideră transportul urban durabil ca parte integrantă a orașelor adaptate și rezistente la schimbările climatice. Raportul AEM Adaptarea transporturilor la schimbările climatice în Europa analizează practicile actuale de adaptare la schimbările climatice în ceea ce privește transporturile în țările europene. Acesta oferă o imagine de ansamblu asupra provocărilor și a stadiului acțiunilor de adaptare, o revizuire a mai multor inițiative din diferite țări și concluzii privind o posibilă cale de urmat.

Proiectele de cercetare care vizează adaptarea transporturilor la schimbările climatice au fost sprijinite în cadrul programului Orizont 2020 și, în special, ca parte a provocărilor societale din domeniul transporturilor inteligente, ecologice și integrate. Scopul principal al proiectului RESilient transport InfraSTructure to extreme events (Infrastructura de transport rezilientă la evenimente extreme) este de a spori reziliența operațiunilor de transport la evenimente extreme naturale și provocate de om. Un alt proiect, „Strategii de adaptare la exigențele viitorului” sau „Rețele de transport reziliente împotriva evenimentelor extreme”, vizează creșterea rezilienței elementelor critice ale infrastructurii de transport multimodal, cum ar fi podurile, tunelurile și terminalele. Scopul proiectului GIS Infrastructure Management System for Optimized Response to Extreme Events on Terrestrial Transport Networks este de a proiecta, valida și implementa metode holistice, strategii, instrumente și intervenții tehnice pentru a crește semnificativ rezistența infrastructurii de transport terestru. dezvoltarea unui sistem de sprijin decizional pentru a spori reziliența infrastructurii de transport pe baza utilizării combinate a senzorilor tereștri și aeropurtați; iar instrumentele avansate de modelare reprezintă scopul principal al proiectului PANOPTIS.

Sprijinirea investițiilor și a finanțării

În cadrul financiar multianual (CFM), alocarea totală a programului Mecanismul pentru interconectarea Europei – Transporturi este de 12,8 miliarde EUR pentru întreaga perioadă de programare 2021-2027. Aceste fonduri ar trebui să fie investite în dezvoltarea infrastructurii de transport și în creșterea rezilienței acesteia, inclusiv a rețelei TEN-T.

Proiectele de transport la nivel național care vizează, printre altele, creșterea rezilienței transporturilor la schimbările climatice vor fi sprijinite financiar prin instrumentele financiare ale UE din cadrul politicii de coeziune prin intermediul programelor operaționale. Alocarea totală a contribuției UE pentru întreaga perioadă de programare va fi de 274,3 miliarde EUR.

În fosta perioadă de finanțare 2014-2020, politica de coeziune a fost sprijinită de fondurile structurale și de investiții europene, iar printre prioritățile de investiții, relevante pentru adaptarea în domeniul transporturilor, s-au numărat „Infrastructura de rețea în domeniul transporturilor și al energiei”, cu un buget total de 67,3 miliarde EUR, și „Adaptarea la schimbările climatice și amplificarea acestora; Prevenirea riscurilor”, cu un buget de 43,2 miliarde EUR. Comisia Europeană a publicat o fișă informativă privind schimbările climatice și proiectele majore, care prezintă în detaliu cerințele legate de schimbările climatice și orientările pentru proiectele majore.

Proiectul Civitas SUMP plus, finanțat prin programul Orizont 2020, ajută cetățenii de toate dimensiunile să pună în aplicare planuri de mobilitate urbană durabilă. Acest proiect creează noi abordări și instrumente în șase "laboratoare urbane", cum ar fi Anvers în Belgia și Platanias în Grecia. Bunele practici și lecțiile învățate din aceste laboratoare vor fi transferate politicienilor, practicienilor și cercetătorilor din statele membre, precum și materialelor și instrumentelor de orientare.

O continuare a programului Orizont 2020 este programul de cercetare și inovare Orizont Europa pentru perioada 2021-2027, cu un buget total de 95,5 miliarde EUR. Structura programului este formată din patru priorități de cercetare. În cadrul priorității Provocări globale și competitivitate industrială europeană, proiectele din sectorul transporturilor vor fi finanțate în cadrul temei Climă, energie și mobilitate, cu un buget total de 15,1 miliarde EUR.

O imagine de ansamblu cuprinzătoare poate fi găsită pe pagina privind finanțarea din partea UE a măsurilor de adaptare.

Sprijinirea punerii în aplicare

Măsura importantă pentru a face transporturile din UE mai puțin vulnerabile la schimbările climatice este dezvoltarea și utilizarea pe scară largă a unor standarde de infrastructură rezistente la schimbările climatice. Infrastructura de transport este coloana vertebrală a sistemului de transport, iar aplicarea acestor standarde va contribui la asigurarea rezilienței infrastructurii la efectele dăunătoare ale schimbărilor climatice, cum ar fi inundațiile, vântul puternic sau temperaturile extrem de ridicate. Comisia a colaborat cu organizațiile europene de standardizare pentru a actualiza standardele care reglementează siguranța și performanța infrastructurii într-un climat în schimbare. La începutul anului 2015, a fost înființat Grupul de coordonare CEN-CENELEC privind adaptarea la schimbările climatice, în urma mandatului UE de revizuire și dezvoltare a unor standarde de infrastructură reziliente la schimbările climatice. În prima fază a acestei cereri de standardizare, 13 standarde au fost selectate pentru revizuire de către comitetele tehnice, dintre care două standarde, și anume aplicația electrică și electronică pentru echipamentele de asistență la sol pentru căi ferate și aeronave, legate de sectorul transporturilor. În a doua etapă, care a început la sfârșitul anului 2017, revizuirea standardelor a continuat. În paralel, Ghidul CEN-CENELEC pentru abordarea adaptării la schimbările climatice în standarde a fost elaborat pentru a sprijini comitetele tehnice în revizuirea standardelor cu privire la schimbările climatice. Comisia a încurajat statele membre să implice standardizarea națională în punerea în aplicare a strategiilor lor naționale de adaptare.

Comisia Europeană sprijină mobilitatea urbană durabilă prin promovarea conceptului de planuri de mobilitate urbană durabilă (PMUD), care este prezentat în Comunicarea „Împreună pentru o mobilitate urbană competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”. Obiectivul general al PMUD este de a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor prin abordarea principalelor provocări în materie de transport legate de mediu în orașe, cum ar fi poluarea aerului/zgomotului, schimbările climatice și integrarea noilor servicii de mobilitate. Punerea în aplicare a PMUD asigură faptul că sistemul de transport va fi mai diversificat și mai ecologic, astfel încât să fie, de asemenea, mai rezilient la impactul schimbărilor climatice. Ediția revizuită a Orientărilor pentru elaborarea și punerea în aplicare a unui plan de mobilitate urbană durabilă a fost elaborată ca urmare a unui proces de implicare a părților interesate de un an.

MRE de adaptare

Procesele paneuropene de monitorizare, raportare și evaluare din sectorul transporturilor au loc în principal în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, și anume intensitatea emisiilor de dioxid de carbon generate de transporturi și emisiile de gaze cu efect de seră (raportare către CCONUSC), utilizarea surselor regenerabile de energie în transporturi sau performanța de mediu a transporturilor. Nu există o raportare la nivel european, obligatorie și bazată pe legislație, care să ofere o imagine de ansamblu a impactului, a vulnerabilităților și a adaptării transporturilor în țările membre ale UE.

În viitor, punerea în aplicare a planurilor de dezvoltare urbană durabilă ar trebui monitorizată și evaluată periodic în conformitate cu orientările PMUD, pentru a maximiza eficacitatea și valoarea adăugată pentru calitatea vieții în orașe și adaptarea transporturilor la schimbările climatice.