Integrarea adaptării la schimbările climatice în planurile de gestionare a zonelor costiere

Implicarea și participareapărților interesate sunt câteva dintre principiile și cerințele-cheie ale unui proces ICZM. Recomandarea UE din 2002 privind ICZM subliniază importanța implicării tuturor părților și a tuturor nivelurilor vizate (inclusiv administrațiile naționale, regionale și locale, operatorii economici, actorii sociali, organizațiile neguvernamentale, organizațiile care reprezintă comunitățile locale, instituțiile de cercetare etc.) în procesul ICZM și în elaborarea strategiilor și planurilor aferente. Participarea părților interesate este considerată o activitate transversală relevantă pentru toate etapele procesului ICZM; prin urmare, stabilirea acesteia dintr-un stadiu incipient este vitală. Unele aspecte ale procesului ICZM sunt deosebit de relevante pentru participarea părților interesate, și anume schimbul de date și de informații, acordul comun privind obiectivele strategice și viziunea viitoare, obținerea consensului și acceptarea publică a strategiilor și planurilor ICZM, comunicarea transparentă, monitorizarea și ajustarea punerii în aplicare a ICZM. Într-adevăr, politicile, strategia și planul privind zonele costiere pot fi puse în aplicare cu succes numai dacă se asigură participarea și sprijinul deplin al părților interesate. 

Există multe modalități diferite de participare a publicului la ICZM, inclusiv: 

• Informarea publicului cu privire la procesul, obiectivele și rezultatele ICZM; 

• creșterea gradului de sensibilizare a publicului și dezvoltarea oportunităților de formare privind aspectele costiere și principiile ICZM; 
• Implicarea părților interesate în pregătirea deciziilor care formează strategia și/sau planul ICZM; 
• Construirea de alianțe strategice sau parteneriate între diferite subiecte (de exemplu, autorități locale, experți și comunități locale) pentru a promova și a pune în aplicare ICZM. 

Cooperareatransfrontalieră este foarte recomandată nu numai pentru a asigura coerența și coordonarea strategiilor și planurilor ICZM elaborate de țările învecinate, ci și pentru a partaja și a asocia resurse și competențe în abordarea problemelor transfrontaliere, de exemplu: gestionarea durabilă a resurselor limitate (de exemplu, zăcămintele de nisip submarine, care sunt resurse strategice pentru hrănirea plajelor în unele zone marine), conservarea stocurilor de pește la nivel de bazin sau subbazin, crearea de rețele între zonele de coastă și cele marine protejate, dezvoltarea unei viziuni economice comune și a unor strategii de stimulare a investițiilor în dezvoltarea durabilă etc. Cele mai bune practici analizate de proiectul Ourcoast finanțat de CE au oferit diverse exemple de inițiative de participare a părților interesate în cadrul ICZM (Gestionareaintegrată a zonelor de coastă – Practici de participare în Europa),subliniind că, deși participarea publicului poate implica mai mult timp pentru luarea unei decizii, aceasta poate promova un proces mai eficient din punctul de vedere al costurilor și poate oferi opțiuni acceptate. 

Principalii factori de succes ai ICZM pentru adaptarea zonelor costiere la schimbările climatice pot fi identificați în unele dintre principiile și abordările sale cheie, și anume: 

• (Coordonarea între administrații și integrarea competențelor dincolo de fragmentarea sectorului; 
• cooperarea transfrontalieră cu privire la aspecte transfrontaliere comune; 
• Implicarea părților interesate și participarea publicului, în special pentru a asigura acceptarea de către public a strategiei și a planului ICZM; 

• Viziune pe termen lung și abordare de gestionare adaptivă; 
• Furnizarea unui cadru general care să poată fi orientat către particularitățile locale și la diferite scări (de la nivel național la nivel local). 

ICZM poate fi stimulată prin inițiative care facilitează schimbul de bune practici între părțile interesate, factorii de decizie și factorii de decizie. Platforma ICZM gestionată de UNEP/MAP PAP RAC (în special pentru regiunea mediteraneeană) șiPlatforma MSP (la nivel european) sunt instrumente importante care acționează în această direcție. Potrivit raportului intitulat „Theway to a regional framework for ICZM in the Mediterranean 2017-2021”(Calea către un cadru regional pentru ICZM în Marea Mediterană 2017-2021),elementele care pot afecta negativ procesul ICZM, împiedicând punerea sa reală în aplicare, sunt: 

• Aspecte legate de guvernanță, de exemplu lipsa angajamentului politic, lipsa unei viziuni și a unor priorități comune, lipsa unei conduceri recunoscute, lipsa coordonării. 
• Aspectejuridice și instituționale; necesitatea de a adapta legislația națională pentru a raționaliza ICZM, lipsa strategiilor naționale, lipsa de coerență între legislațiile naționale și cele subnaționale; 

• informații și cunoștințe; lipsa bazelor de date comune, a instrumentelor și platformelor GIS, accesul limitat la informațiile și cunoștințele existente; 
• capacitate și competențe; necesitatea de a forma părțile interesate din cadrul ICZM, lipsa de expertiză. 

O mai bună înțelegere și demonstrare a beneficiilor socioeconomice concrete (pe lângă beneficiile de mediu care sunt, în general, mai bine cunoscute și mai ușor de perceput), în special pentru comunitățile costiere locale, ar consolida punerea în aplicare reală a proceselor ICZM și acceptarea pe scară largă a strategiilor și planurilor ICZM. 

Costurile elaborării și punerii în aplicare a strategiilor și planurilor ICZM sunt foarte specifice sitului, în funcție de domeniul de aplicare, de abordarea adoptată, de scara spațială avută în vedere, de etapele puse în aplicare în cadrul procesului ICZM etc. Începând din 1985, UNEP/MAP PAP RAC a coordonat Programul de management al zonelor costiere (PACM),cu scopul de a pune în aplicare proiecte practice de management al zonelor costiere în anumite zone costiere mediteraneene, aplicând ICZM ca un cadru major și facilitând astfel punerea în aplicare aProtocolului privind managementul integrat alzonelor costiere în țările mediteraneene. Proiectele au un buget mediu de 300 000 EUR, furnizat de Fondul fiduciar mediteraneean și de fondurile naționale, regionale și locale. 

Principalul beneficiu preconizat este gestionarea durabilă a spațiului costier și a resurselor terestre și marine aferente. Acest lucru implică echilibrul dintre diferite obiective și nevoi, cum ar fi: dezvoltarea economică, inclusiv beneficiile pentru comunitățile locale, beneficiile sociale care asigură faptul că coasta este un loc atractiv și sigur în care oamenii trăiesc și muncesc, protecția calității mediului costier și conservarea habitatelor costiere și a biodiversității. Într-adevăr, se preconizează că ICZM va depăși fragmentarea competențelor și va promova în mod activ integrarea între sectoare și diferite administrații. De asemenea, pe baza publicației proiectului Ourcoast „Beneficiisocioeconomice ale practicilor ICZM în Europa”,pot fi identificate următoarele beneficii socioeconomice și de guvernanță ale ICZM: 

• îmbunătățirea schimbului de date și informații, cu posibila reducere a costurilor de colectare și de achiziție a datelor; 
• reducerea costurilor legate de lipsa de coordonare între diferitele autorități; 
• îmbunătățirea procesului decizional și o amenajare mai coerentă a spațiului costier, care poate, de asemenea, să accelereze procedurile birocratice și să îmbunătățească climatul investițional; 

• reducerea conflictelor și a costurilor de tranziție aferente între activitățile umane (inclusiv protecția naturii) care au loc de-a lungul coastei și posibila capitalizare a sinergiei în utilizarea aceluiași spațiu costier; 
• o mai bună conservare a calității mediului, conservarea naturii și conservarea resurselor costiere și marine, care reprezintă baza fundamentală pentru unele activități economice costiere (de exemplu, pescuitul și acvacultura sau scăldatul și turismul naturalist); 
• Sustenabilitatea socioeconomică a comunităților costiere; 
• O mai bună pregătire pentru schimbările climatice și, prin urmare, reducerea costurilor de adaptare. 

Recomandarea2002/413/CEa Parlamentului European și a Consiliului identifică principiile generale ale abordării ICZM. Promovează dezvoltarea strategiilor naționale ICZM și cooperarea transfrontalieră în planificarea și gestionarea zonelor costiere. În martie 2013, Comisia a lansat o inițiativă care propune o directivă de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim și managementul integrat al zonelor costiere [CECOM(2013) 133],cu scopul de a promova creșterea durabilă a economiilor maritime și costiere și utilizarea durabilă a resurselor marine și costiere. Directiva de stabilire a unui cadru pentruamenajarea spațiului maritim în Europa, aprobată în cele din urmă, se axează mai degrabă pe amenajareaspațiului maritim decât pe abordarea explicită a ICZM. Cu toate acestea, directiva subliniază importanța luării în considerare a interacțiunilor dintre uscat și mare. În mod specific, articolul 7 prevede: „Pentru a ține seama de interacțiunile dintre uscat și mare în conformitate cu articolul 4 alineatul (2), în cazul în care acestea nu fac parte din procesul de amenajare a spațiului maritim ca atare, statele membre pot utiliza alte procese formale sau informale, cum ar fi managementul integrat al zonelor costiere. Rezultatul se reflectă de către statele membre în planurile lor de amenajare a spațiului maritim”. 

După ce a fost ratificat de șase țări (inclusiv Uniunea Europeană) la 24martie 2011, a intrat în vigoareProtocolul privind managementul integrat al zonelor costiere la Convenția de la Barcelona. Această etapă a implicat faptul că protocolul a devenit parte a legislației UE, devenind obligatoriu din punct de vedere juridic pentru țările mediteraneene. „Cadrulregionalcomun (CRF) pentru ICZM”(2019) este instrumentul strategic menit să faciliteze punerea în aplicare a Protocolului ICZM în conformitate cu principiile comune. CRF introduce amenajarea spațiului maritim (MSP) ca principal instrument și proces de punere în aplicare a ICZM în partea marină a zonei costiere și, în special, pentru planificarea și gestionarea durabilă a acesteia. 

Typically, elaborarea uneistrategii și a unui plan IC ZM poatenecesita 2-4 ani. 

PlanurileICZM se bazează pe o viziune pe termen lung, în special atunci când se iau în considerare în mod explicit schimbările climatice. Planurile propun, de regulă, măsuri pentru o perioadă de 10-15 ani,inclusiv măsuri pe termen scurt (1-2 ani), pe termen mediu (2-5 ani) și pe termen lung. Soluțiile avute în vedere trebuie să fie adaptabile la incertitudini, iar planul trebuierevizuit periodic în conformitate cu cele mai recente cunoștințe privind dinamica zonelor costiere și scenariiledeschimbare a climei.