Punerea în aplicare a Planului general integrat pentru siguranța zonelor de coastă din Flandra

Coasta flamandă are o lungime de 67 km și constă în principal din plaje cu nisip. Acesta cuprinde 460 de hectare de dune care oferă protecție naturală împotriva mării și sunt protejate și gestionate de Divizia de coastă (parte a Agenției pentru Servicii Maritime și Coastă – guvernul flamand), cu o viziune asupra utilizării și dezvoltării durabile.

Linia de coastă este utilizată intensiv, inclusiv zece orașe de coastă, protejate cu ziduri de mare. Printre acestea, Zeebrugge și Ostende găzduiesc porturi comerciale importante cu zone industriale conectate. Aceleași orașe, împreună cu Nieuwpoort și Blankenberge, sunt, de asemenea, locația unor porturi de agrement importante. Pe lângă activitățile umane, coasta flamandă include, de asemenea, zone naturale valoroase, cum ar fi intrarea mareelor la granița cu Țările de Jos, numită Zwin. În plus, polderele joase din hinterland formează o zonă predispusă la inundații cu o lățime de 15 km, în care trăiesc aproximativ 400.000 de persoane.

Punctele vulnerabile inițiale din domeniul apărării costiere au fost evaluate în cadrul unui studiu realizat de Divizia de coastă pentru pregătirea Planului general. Studiul a arătat că aproximativ o treime din linia de coastă flamandă nu era suficient de protejată împotriva furtunilor severe (și anume, cele cu o probabilitate de 0,1 % pe an). Creșterea nivelului mării și alte efecte legate de schimbările climatice (cum ar fi schimbarea intensității și frecvenței furtunilor și precipitațiilor) ar putea exacerba această vulnerabilitate. În cursul etapei de punere în aplicare a Planului general, nivelul de siguranță al întregii coaste flamande a fost reevaluat prin analize periodice (o dată la 6 ani) și după furtuni puternice, prin actualizarea hărților de inundații și prin calcularea riscurilor reziduale după punerea în aplicare a măsurilor.

Principalul obiectiv al Planului general pentru siguranța zonelor de coastă, aprobat în 2011, este de a îmbunătăți apărarea coastei flamande împotriva efectelor furtunilor (până la 1 000 de ani de întoarcere) și a creșterii nivelului mării (+ 30 cm) până în 2050. Obiectivele pe termen mai lung, având în vedere noile provocări generate de schimbările climatice și previziunile actualizate privind creșterea nivelului mării, sunt luate în considerare în prezent în cadrul proiectului „Kustvisie”. Acesta a fost lansat în 2017 și vizează protejarea coastei după 2050.

Măsurile sunt planificate având în vedere natura dinamică a coastei, cu o viziune de ansamblu care vizează dezvoltarea durabilă a zonei costiere. Obiectivele de mediu, economice, sociale, culturale și recreative sunt incluse în plan pentru a găsi un echilibru între toate componentele și cu participarea societății și implicarea părților interesate.

În martie 2007, Divizia de coastă a inițiat un Master Plan integrat pentru siguranța zonelor de coastă (Masterplan Kustveiligheid) pentru a proteja Flandra împotriva inundațiilor extreme din prezent și din viitor (2050). Evenimentele extreme de inundații au fost definite ca fiind cele asociate cu furtuni cu o perioadă de întoarcere de 1: 1.000 de ani. Planul general urmărește să asigure același nivel de protecție în condițiile actuale și în cazul unei creșteri a nivelului mării cu +30 cm până în 2050.

Înainte de finalizarea Planului general, între 2004 și 2010 a fost pus în aplicare un plan de urgență pentru executarea celor mai importante lucrări. Acest lucru a făcut posibilă rezolvarea celor mai presante probleme și acoperirea riscurilor pe termen scurt. Aceste riscuri au fost cartografiate de un studiu care a făcut parte din elaborarea Planului general. În special, măsurile de urgență puse în aplicare au oferit protecție împotriva furtunilor cu o perioadă de întoarcere de cel puțin 1:100 de ani de-a lungul întregii linii de coastă.

Guvernul flamand a aprobat Planul general pentru siguranța zonelor de coastă la 10^iunie 2011, după ce a fost aprobat de cele zece orașe și comunități de coastă flamande.

Lucrările au început în 2011. Ambiția este de a proteja zonele cele mai critice cât mai curând posibil. Site-ul Kustveiligheid (Siguranța costieră) oferă informații cu privire la măsurile specifice planificate în fiecare comunitate costieră, precum și cu privire la progresul relativ al lucrărilor. Planul general include atât măsuri verzi, cât și măsuri gri.

Măsurile verzi constau în hrănirea plajelor și a dunelor. Autorizația acordată de guvernul federal, după evaluarea impactului asupra mediului, permite extragerea a aproximativ 20 de milioane de metri cubi de nisip – extras din partea belgiană a Mării Nordului – pe o perioadă de 10 ani, sprijinind astfel pe deplin hrănirea plajelor și a dunelor. Plajele și dunele sunt monitorizate în fiecare an pentru a-și adapta gestionarea în consecință. Eficacitatea hrănirii plajelor este evaluată periodic folosind un plan pe 6 ani pentru a răspunde la eroziunea încă existentă și pentru a face față creșterii viitoare a nivelului mării. Volumele necesare pentru întreținere sunt estimate la aproximativ 500.000 de metri cubi pe an.

În perioada 2011-2018, alimentarea plajelor și reparațiile programate în urma daunelor provocate de furtuni puternice (de exemplu, după furtuna „Sinterklaas” din 2013 sau furtuna „Dieter” din 2017) au fost finalizate în zonele de risc identificate în Planul general. Alte intervenții mai mici de hrănire au fost finalizate în alte locații pentru a consolida întreaga zonă de coastă. În plus, reaprovizionarea foreshore a fost efectuată în octombrie 2017 la Nieuwpoort. Această hrană de coastă urmărește să asigure stabilizarea și creșterea unei plaje intertidale blande (plajă umedă). Aceasta servește drept intervenție de compensare a naturii pentru lucrările efectuate în portul Oostende și în jurul acestuia. Pe de altă parte, consolidează intervențiile efectuate în secțiunile de plajă învecinate, întârziind eroziunea plajei.

Realimentarea cu nisip sau umplerea hidraulică se realizează cât mai mult posibil într-un mod ecologic, pentru a reduce la minimum posibilele perturbări ale ecosistemului costier. A fost pus în aplicare un program de monitorizare pentru proiectele mai mari, pentru a evalua impactul asupra mediului imediat după finalizarea lucrărilor și pentru a urmări evoluția recuperării mediului în timp.

Măsurile gri (cum ar fi renovarea digurilor marine și a zidurilor de furtună) au fost puse în aplicare în zonele în care alimentația plajelor nu putea îndeplini standardele de siguranță dorite. Aceste măsuri de protecție au fost concepute pentru a reduce la minimum înălțimea acestora și pentru a optimiza integrarea lor spațială, sporind oportunitățile de recreere. În Oostende, consolidarea și renovarea promenadei Albert I, cu o barieră mobilă împotriva valurilor de furtună, a fost finalizată în 2012. Promenada a fost conectată la Zeeheldenplein (piața eroilor marini) renovată complet. Aceasta este o piață „care avariază valurile”, care protejează orașul și oferă, ca exemplu de arhitectură atractivă, oportunități de recreere. Intervenția face parte dintr-un plan mai amplu de protejare a zonei urbane expuse riscului de inundații. Aceasta include hrănirea regulată a plajei și crearea unei noi plaje mari protejate de un baraj construit perpendicular pe linia de coastă.

Zidurile de furtună de pe digurile renovate au fost construite la Wenduine (2015), precum și în portul de agrement Blankenberge (finalizat în 2019), combinate cu o reînnoire completă a celor două zone. Lucrările de extindere a digului care protejează Zwin, cea mai cunoscută rezervație naturală a coastei flamande și olandeze, începute în 2016 au fost finalizate ca o parte importantă a lucrărilor la scară largă pentru conservarea acestei rezervații. În 2018, a început construcția unei bariere rotative din oțel împotriva furtunilor în canalul portuar Nieuwpoort, pentru a proteja orașul și hinterlandul împotriva nivelurilor ridicate ale apei în timpul furtunilor puternice. Lucrările vor dura mai mult de trei ani.

În 2019, au fost efectuate mai multe studii pentru a concepe măsurile necesare împotriva furtunilor din Zeebrugge, Mariakerke-Raversijde (Oostende) și Oostende (legătura cu Zeeheldenplein). Aceste proiecte sunt planificate să înceapă în 2020.

Având în vedere evoluția dinamică a coastei de nisip flamande, la fiecare șase ani se efectuează o evaluare cuprinzătoare a măsurilor puse în aplicare pentru a se asigura că toate secțiunile costiere, identificate în Planul general, îndeplinesc următoarele standarde de siguranță:

• La vârful furtunii, debitul apei de mare care poate trece peste linia de securitate nu trebuie să depășească 1 l/m/s, asigurându-se că stabilitatea clădirilor adiacente nu este pusă în pericol.
• Eventuala eroziune a dunelor în timpul furtunii nu trebuie să se extindă la prima zonă rezidențială.
• Volumul dunelor rămase după impactul cu furtuna trebuie să fie suficient pentru a evita o breșă în centura dunelor.
• Căptușeala digului de mare ar trebui să rămână stabilă în timpul unei furtuni pentru a evita o breșă.

Eroziunea costieră și efectele furtunilor emergente sunt urmărite îndeaproape prin zboruri aeriene deasupra plajei (de două ori pe an) și a zonelor de dune (o dată la trei ani). Folosind tehnologia LiDAR (Light Detection And Ranging), sunt create hărți ale înălțimii plajelor și dunelor, permițând controlul eroziunii costiere și planificarea intervențiilor de management.

A doua evaluare a fost finalizată în 2017. Aceasta a arătat că nivelul de protecție a crescut brusc în zonele în care au fost puse în aplicare toate măsurile planificate. În alte locuri, unde măsurile nu sunt încă puse în aplicare sau nu sunt pe deplin puse în aplicare sau necesită o alimentație constantă, nivelurile de siguranță nu sunt atinse pe deplin. Următorul pas către siguranța zonelor de coastă este evaluarea siguranței infrastructurilor portuare existente, cum ar fi ecluzele și porțile pentru un eveniment de furtună de 1 000 de ani (corespunzând unei probabilități de apariție a unei astfel de furtuni de 0,1% într-un an).

În cursul elaborării Planului general, s-a acordat o atenție deosebită comunicării și participării părților interesate (inclusiv chestionare, prezentări, broșuri, buletine informative etc.). Consultarea părților interesate s-a desfășurat în special prin intermediul unui comitet director și al unui consiliu consultativ. Comitetul director este format din reprezentanți ai diferitelor guverne și administrații la nivel provincial, flamand și belgian. Consiliul consultativ este format din părți interesate directe și locale din comunitățile și orașele costiere, organizațiile din domeniul naturii, cluburile de iahturi, cluburile de plajă și sectoarele economiei locale, inclusiv horeca (hotel, restaurant și catering). Aceleași organisme consultative sunt, de asemenea, implicate în faza de punere în aplicare a măsurilor planului general. În plus, se elaborează un program de comunicare, care include informații destinate publicului larg. Acesta acoperă progresul lucrărilor și publicarea site-ului Kustveiligheid, care oferă informații cu privire la măsurile planificate și puse în aplicare.

Planul general identifică în mod clar zonele cele mai critice ale sistemului costier, permițând optimizarea utilizării resurselor și concentrându-se asupra priorităților reale. Alți factori de succes sunt:

• adoptarea unei abordări integrate, bazată pe integrarea măsurilor de protecție verzi (hrănirea plajelor și a dunelor) și gri (pereți antifurt, lărgirea falezelor cu bazine hidrografice liniștite, bariere împotriva valurilor de furtună);
• combinarea măsurilor de protecție cu intervențiile de recalificare urbană, cum ar fi în cazul orașului Oostende, unde protecția zonelor de coastă a fost integrată cu îmbunătățirea portului, renovarea promenadei litorale și construirea de parcări subterane;
• adoptarea unei viziuni duale în timp, care să includă atât viziunea pe termen scurt care vizează îmbunătățirea protecției zonelor aflate în prezent în pericol, cât și o viziune pe termen lung (2050) care vizează asigurarea nivelului dorit de protecție chiar și în viitor. În acest sens, proiectul Coastal Vision va oferi o viziune pe termen mai lung a liniei de coastă flamande, cu un orizont de timp până în 2100.
• participarea largă a părților interesate, atât în faza de concepere, cât și în cea de punere în aplicare a Planului general.

Planul general pentru protecția zonelor costiere este destul de ambițios și, prin urmare, necesită un angajament continuu și sprijin tehnico-financiar. Acest lucru este necesar în viitor pentru a nu limita punerea în aplicare integrală a măsurilor identificate. Se intenționează, de asemenea, să se acorde o atenție deosebită monitorizării și evaluării potențialelor efecte ecologice ale intervențiilor planificate, inclusiv hrănirea plajelor, în special.

Punerea în aplicare a unor măsuri a întâmpinat preocupări locale, de exemplu la Nieuwpoort, în ceea ce privește bariera nou planificată împotriva valurilor de furtună. În acest caz, au fost luate măsuri suplimentare pentru a răspunde atât preocupărilor legate de mediu (interferența clădirii de control cu păsările), cât și cerințelor sectorului navigației de agrement (creșterea vitezei fluxului ca urmare a îngustării secțiunii). Prin coborârea înălțimii clădirii de control și finisarea acesteia cu un strat nereflectorizant, au fost îndeplinite cerințele specialiștilor în păsări. Prin adăugarea de canale suplimentare în bonturile barierei de supratensiune a furtunii, îngustarea secțiunii umede a fost redusă cu o reducere a vitezelor de curgere prin pasaj.

Costul total al investiției guvernului flamand în Planul general pentru siguranța zonelor de coastă este de aproximativ 300 de milioane de euro. Această estimare nu include costurile legate de dezvoltarea arhitecturală a măsurilor gri de protecție care vizează conservarea sau chiar îmbunătățirea valorilor arhitecturale și recreative locale. Aceste costuri sunt acoperite de municipalitățile costiere. Costurile de întreținere a noilor plaje (și anume, conservarea condițiilor de siguranță după hrănirea plajelor) sunt de aproximativ 8 milioane de euro pe an.

Principalele beneficii sunt legate de obiectivul principal al Planului general, și anume protejarea comunităților costiere împotriva furtunilor cu o probabilitate anuală de 0,1 %, în condițiile actuale și în cazul creșterii nivelului mării (până la 30 cm până în 2050). Protecția zonelor de coastă implică menținerea activităților umane de coastă, inclusiv, în special: utilizarea rezidențială a spațiului costier, turismul, porturile și activitățile industriale. Plajele mai largi și proiectarea zidurilor maritime care optimizează integrarea acestora în spațiul costier existent vor genera probabil beneficii în ceea ce privește turismul. Monitorizarea proiectelor și a studiilor efectuate pentru a evalua impactul intervențiilor asupra mediului și eficacitatea soluțiilor puse în aplicare oferă informații utile în scopul cercetării și al activităților viitoare de gestionare.

Planul general este conform cu obiectivele Directivei europene privind inundațiile (2007/60/CE).

Planul general pentru siguranța zonelor de coastă este integrat în măsurile de adaptare din cadrul Strategiei naționale belgiene privind schimbările climatice și este elaborat în cadrul acțiunii 1.34 din partea flamandă a Planului național belgian de adaptare.

Punerea în aplicare a lucrărilor a început în 2011 și este încă în curs de desfășurare. La începutul anului 2020, 2/3 din bugetul total a fost executat sau licitat.

Obiectivele de protecție ale Planului general au fost stabilite pentru a proteja zonele de coastă flamande până în 2050. Dincolo de acest orizont de timp, un nou proiect (Kustvisie) a fost lansat în 2017 pentru a menține siguranța coastei flamande, luând în considerare în mod explicit noile provocări generate de schimbările climatice.

Peter Van Besien
Flemish Government
Agency for Maritime and Coastal Services, Coastal Division
E-mail: peter.vanbesien@mow.vlaanderen.be

Site-ul web Kustveiligheid (Siguranța costieră) și Masterplan Kustveiligheid (Planul general pentru siguranța costieră).